Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Joe Tsai spune că avantajul Chinei în AI vine din rețeaua electrică și modelele open-source, potrivit South China Morning Post. Președintele Alibaba Group Holding a legat progresele recente ale Chinei în inteligența artificială de întărirea strategică a infrastructurii energetice, de orientarea către modele cu cod deschis (open-source) și de existența unui lanț complet de aprovizionare în producție.
Declarațiile au fost făcute duminică, la China Development Forum 2026, desfășurat la Beijing, pe fondul tensiunilor geopolitice care influențează schimburile tehnologice și securitatea lanțurilor de aprovizionare.
„În prezent, complexitățile geopolitice afectează profund securitatea lanțurilor de aprovizionare și împărtășirea realizărilor tehnologice”, a spus Tsai. „În această eră și acest mediu de incertitudine, sectorul tehnologic al Chinei este atât dispus, cât și capabil să ofere certitudine.”
Tsai a susținut că, în ultimul deceniu, China a crescut constant investițiile în transportul energiei, iar cheltuielile anuale din ultimii ani au fost, în medie, de 90 de miliarde de dolari, cele mai mari la nivel mondial. În același timp, capacitatea nou instalată de producere a energiei în 2025 ar fi fost de zece ori mai mare decât cea a Statelor Unite, potrivit lui.
În opinia sa, această bază energetică se traduce direct în avantaj competitiv pentru un sector AI „extrem de intensiv energetic”, prin disponibilitate ridicată și costuri mai mici ale energiei. Tsai a mai spus că obiectivul final al dezvoltării AI nu este construirea celor mai avansate modele, ci extinderea utilizării lor în economie și societate.
Separat, el a argumentat că modelele open-source au ajutat industria AI din China să reducă barierele de acces, „asigurând că AI nu mai este privilegiul câtorva giganți”, și a adăugat că adoptarea pe scară largă ar putea susține creșterea economică globală și îmbunătățirea nivelului de trai.
Recomandate
China accelerează automatizarea industrială, iar ritmul ar putea redesena piața muncii potrivit Digi24 , care citează o analiză BBC despre extinderea rapidă a roboților în fabrici și despre riscul ca milioane de angajați din manufactură să fie înlocuiți, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii de a menține competitivitatea. China are deja peste două milioane de roboți în unitățile de producție, cel mai mare număr la nivel global, iar peste jumătate dintre roboții industriali din lume sunt produși în prezent în China, conform materialului. Beijingul investește 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru a ajunge în fruntea cursei tehnologice, într-un plan asociat cu strategia lui Xi Jinping privind „noile forțe productive”. De ce contează: automatizarea poate acoperi deficitul de forță de muncă, dar lovește direct în salariile din industrie Miza este una de echilibru economic și social. Pe de o parte, autoritățile vor să compenseze scăderea populației active: până în 2035, peste o treime dintre locuitorii Chinei ar urma să aibă peste 60 de ani, potrivit estimărilor oficiale citate. Pe de altă parte, aproximativ 120 de milioane de oameni lucrează încă în sectorul manufacturier, iar o automatizare prea rapidă ar putea genera pierderi masive de locuri de muncă. În paralel, materialul plasează această tranziție într-un context economic dificil pentru China, cu probleme precum criza prelungită din imobiliare, datoriile administrațiilor locale și un consum intern slab. Cum arată „revoluția tăcută” în fabrici: roboți 24/7 și linii aproape complet automatizate În fabrici, accentul nu este pe roboți umanoizi „de spectacol”, ci pe roboți industriali care sudează, vopsesc, ridică, asamblează și pot lucra fără pauze. Un exemplu este compania CRP Technology, care produce brațe robotice adaptabile pentru sarcini din auto, electronice sau turbine eoliene și susține că un singur braț poate fi programat să execute peste 90% dintre sarcinile repetitive. În industria auto, vicepreședintele producătorului de vehicule electrice Leapmotor , Cao Li, explică faptul că mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, dar necesită întreținere și verificări periodice. Totuși, el spune că în secțiile de presare, sudare și vopsire compania a ajuns „practic, la o automatizare de 100%” și admite că eliminarea unor roluri umane de pe linie este „absolut posibilă” și ar putea veni „relativ repede”. „Este absolut posibil. Și s-ar putea întâmpla relativ repede. În secțiile de presare, sudare și vopsire am ajuns deja, practic, la o automatizare de 100%.” Avantaj competitiv și următoarea etapă: integrarea inteligenței artificiale în milioane de mașini Un avantaj major al Chinei, în competiția cu SUA, este baza industrială internă: componentele necesare pentru construirea roboților pot fi găsite rapid în țară. Dr. Susanne Bieller, secretar general al Federației Internaționale de Robotică, descrie această capacitate ca pe un ecosistem care scurtează drastic timpii de aprovizionare. Materialul notează și o diferență de poziționare: China ar excela la „corpul” robotului, în timp ce SUA ar conduce la „creier” — sistemele de inteligență artificială care programează mașinile. Totuși, sunt menționate companii chineze precum DeepSeek și Moonshot, care susțin că pot concura cu firmele americane, iar abordarea „open-source” (cod pus la dispoziția altora) ar fi accelerat recuperarea decalajului, în pofida restricțiilor SUA la exporturile de cipuri avansate. Ce urmează: presiune pe recalificare și pe tranziția din școli către industrie Pe lângă fabrici, China investește în școli tehnice pentru a pregăti o nouă generație de ingineri familiarizați cu inteligența artificială și robotica, inclusiv în zone sensibile precum procesarea pământurilor rare. În același timp, investițiile sunt prezentate și ca o posibilă supapă pentru șomajul în rândul tinerilor, unde „unul din cinci” întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, potrivit articolului. Concluzia implicită a materialului: succesul economic al automatizării depinde de ritm — suficient de rapid pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, dar nu atât de abrupt încât să destabilizeze piața muncii din manufactură, unde dependența de salarii rămâne masivă. [...]
AWS își securizează din timp capacitatea de calcul pentru AI printr-un plan de a adăuga încă 2 milioane de procesoare grafice (GPU) Nvidia în infrastructura sa globală între 2027 și 2028, potrivit TechRadar . Mișcarea indică o accelerare a investițiilor în centre de date, pe fondul unei cereri pentru „accelerated computing” (calcul accelerat, adică folosirea GPU-urilor pentru sarcini AI) care, conform companiilor, a depășit așteptările. Planul vine după un angajament anterior de a adăuga peste un milion de cipuri începând din 2026, pe măsură ce cererea clienților a crescut mai repede decât estimările. Extinderea consolidează parteneriatul de lungă durată dintre Amazon Web Services (AWS) și Nvidia și sugerează că ambele companii mizează pe continuarea creșterii cheltuielilor pentru inteligență artificială. Ce include extinderea, dincolo de GPU-uri Pe lângă cele 2 milioane de GPU-uri, AWS și Nvidia își extind colaborarea și pe alte componente ale infrastructurii: introducerea unor noi procesoare „Vera-based” (CPU-uri) în cloud-ul Amazon, pentru aplicații AI mai solicitante; modernizări de rețea, inclusiv extinderea tehnologiei NVLink Fusion , împreună cu memorie cu lățime mare de bandă, pentru performanță mai bună în clustere mari; actualizări pentru serviciile de analiză ale Amazon folosind software-ul Nvidia cuDF, cu viteze de procesare „aproape de 3,7 ori” față de configurații standard și o îmbunătățire de „aprox. 30%” a raportului preț/performanță față de setări bazate doar pe cipuri standard; îmbunătățiri la căutarea vectorială (tehnică folosită frecvent în AI pentru a găsi similarități), unde construirea indexului ar fi de „aprox. 9 ori” mai rapidă când rulează pe GPU-uri. Separat, divizia de robotică a Amazon lucrează cu Nvidia la instrumente de simulare pentru a accelera antrenarea roboților de depozit de generație următoare. Componentă de securitate și sector public În plan este inclusă și o alocare dedicată pentru sectorul public: 100.000 de cipuri ar urma să fie rezervate pentru nevoi sensibile de calcul ale agențiilor guvernamentale și de apărare din SUA, potrivit materialului. Ce spun companiile și care este incertitudinea CEO-ul AWS, Matt Garman, a spus că utilizatorii vor „libertatea de a alege cele mai bune instrumente” pentru sarcinile AI și încrederea că acestea funcționează integrat, motiv pentru care AWS a investit împreună cu Nvidia în optimizări de la rețea și securitate până la implementare. La rândul său, Jensen Huang, CEO Nvidia, a afirmat că „cererea este înaintea fiecărei prognoze” și că parteneriatul se extinde „pe întregul stack” (GPU-uri, CPU-uri, rețelistică, modele deschise și software) pentru a face „agentic și physical AI” (AI care poate acționa autonom și AI integrată în sisteme fizice) scalabile în cloud. TechRadar notează însă și limita evidentă a unui astfel de pariu: dacă cererea reală va ține pasul cu planurile va deveni limpede abia după ce noua infrastructură va fi operațională. [...]
Un judecător federal din SUA a sugerat că „ AI Overviews ” poate crea o piață nouă pentru „inputurile” IA și poate ridica probleme antitrust , într-o audiere în care a criticat dur felul în care Google folosește conținutul presei pentru răspunsurile generate de inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Audierea a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington și a fost condusă de judecătorul Amit Mehta , cel care a decis în august 2024 că Google deține un monopol ilegal pe piața căutării online. De această dată, discuția s-a concentrat pe „AI Overviews”, funcția care afișează rezumate generate de IA deasupra rezultatelor clasice de căutare. În timpul audierilor, Mehta a spus că Google „aspiră” conținutul editorilor pentru a-și rafina rezultatele bazate pe IA „într-un mod care pare cu adevărat nedrept” și a avertizat că îmbunătățirile de produs nu sunt „complet imune” la controlul antitrust, potrivit relatării publicației juridice MLex, citată de ZF. Două procese consolidate, aceeași acuzație: efectul asupra presei Instanța a analizat cererile Google de respingere a două procese antitrust, consolidate pentru această audiere: procesul intentat în septembrie 2025 de Penske Media (editor al unor titluri precum Rolling Stone, Variety, Billboard, The Hollywood Reporter și Deadline); procesul deschis în februarie 2025 de compania de educație online Chegg. Ambele vizează efectele „AI Overviews” și modul în care rezumatele generate de IA folosesc conținutul editorilor. Linia de apărare a Google și reacția judecătorului Avocații Google au susținut că „AI Overviews” este o „îmbunătățire de produs” și au descris relația istorică dintre Google și editori — în care editorii permit scanarea conținutului, iar motorul de căutare trimite trafic — drept „un istoric vag de relații comerciale”, potrivit lui Jason Kint, directorul general al Digital Content Next (DCN), asociația editorilor premium americani, prezent la audiere. În versiunea companiei, riscul ca modelul să lovească presa ar fi „mult prea speculativ”. Judecătorul Mehta nu a părut convins și a replicat că situația, în ansamblu, „pare, toată, cu adevărat nedreaptă”, potrivit lui Kint. Acesta a mai relatat că judecătorul a considerat că „îmbunătățirea de produs” invocată de Google ar fi fost construită „pe spinarea editorilor”, care nu au control asupra felului în care compania le folosește conținutul. Avocatul Penske a rezumat dezechilibrul astfel: editorii, „în cea mai mare parte, nu pot spune nu”. De ce contează: semnalul antitrust despre o „piață” a inputurilor pentru IA Un element cu potențial impact de reglementare este observația judecătorului că „se formează clar o piață” pentru inputurile inteligenței artificiale generative — adică pentru conținutul și datele folosite pentru a produce răspunsuri IA. Potrivit relatării DCN, Mehta a sugerat și că situația ar semăna, în anumite privințe, cu o „facilitate esențială” (infrastructură de care depinde o întreagă piață), dar a precizat că nu îi revine, în acest stadiu, să facă o asemenea calificare. Ce urmează depinde de modul în care instanța va trata cererile de respingere și de felul în care va interpreta, în cheie antitrust, relația dintre un produs IA integrat în căutare și dependența editorilor de distribuția prin Google. [...]
Concedierile colective nu mai sunt percepute automat ca „semn de criză” pe fondul AI. Într-o intervenție la Ziarul Financiar , Eliza Rogalski , managing partner la Rogalski Damaschin , spune că opinia publică a ajuns să „asimileze” valurile de restructurări, întrucât există o acceptare largă a ideii că unele joburi vor dispărea din cauza automatizării și a adopției inteligenței artificiale. Declarațiile au fost făcute la ZF Live (30 august 2026), în contextul în care tot mai multe companii din industrii diferite recurg la restructurări pe măsură ce integrează tehnologii de inteligență artificială în procesele de business. „Sunt absolut sigură dacă acum 20 de ani un val de concedieri colective era un subiect de criză, astăzi nu mai este.” De ce se schimbă reacția publică la restructurări Potrivit Elizei Rogalski, diferența față de acum două decenii ține în primul rând de percepție: publicul ar fi ajuns la o „înțelegere cvasi-universală” că anumite categorii de locuri de muncă vor fi eliminate pe fondul automatizării și al utilizării AI. „Din cauză că există o înțelegere cvasi-universală a faptului că anumite joburi vor dispărea din cauza AI-ului. Și atunci opinia publică asimilează aceste valuri de concedieri.” Implicația pentru companii: restructurarea devine mai „normalizată” În această logică, anunțurile de restructurare nu mai declanșează același tip de reacție publică precum în trecut, tocmai pentru că sunt interpretate mai degrabă ca o consecință a schimbării tehnologice decât ca un semnal imediat de criză economică sau de management. Materialul nu oferă date despre dimensiunea restructurărilor sau despre sectoare specifice, însă plasează fenomenul într-un cadru mai larg: integrarea accelerată a AI în procesele de business, care împinge companiile să-și redeseneze operațiunile și, implicit, structura de personal. [...]
Sony Music și Warner Chappell cer despăgubiri care pot ajunge la miliarde de dolari într-un proces intentat companiei Anthropic , într-o nouă escaladare a litigiilor privind folosirea conținutului protejat la antrenarea modelelor de inteligență artificială, potrivit The Verge . Cele două companii au depus acțiunea la US District Court for the Northern District of California și solicită daune pentru „zeci de mii” de opere protejate de drepturi de autor. În plângere, ele cer până la 150.000 de dolari (aprox. 675.000 lei) pentru fiecare lucrare, plus până la 25.000 de dolari (aprox. 112.500 lei) pentru fiecare situație în care ar fi fost eliminată „date identificabile” de copyright. Dacă instanța ar acorda maximul cerut, totalul ar putea ajunge la „câteva miliarde de dolari”, notează publicația. De ce contează: riscul financiar și de reglementare pentru modelele AI Miza nu este doar un nou proces într-o serie de dispute, ci un risc financiar major pentru dezvoltatorii de modele AI care au folosit seturi mari de date pentru antrenare. În acest caz, reclamanții susțin că Anthropic ar fi obținut și folosit conținut protejat „la scară masivă” pentru a dezvolta și opera modelele „Claude”, ceea ce ar fi generat „profituri enorme”. În plângere sunt menționați ca pârâți nu doar Anthropic, ci și cofondatorii Dario Amodei și Benjamin Mann, în calitate de persoane fizice. Ce susțin reclamanții despre sursele de date Potrivit acuzațiilor din dosar, Benjamin Mann ar fi folosit BitTorrent pentru a descărca peste cinci milioane de cărți piratate, iar angajați ar fi descărcat cel puțin încă două milioane de pe Pirate Library Mirror. Plângerea mai afirmă că Anthropic ar fi „scrapat” (colectat automat) versuri de pe site-uri precum MusixMatch și LyricFind, care ar fi plătit pentru licențierea conținutului de la casele de discuri. În material sunt enumerate și exemple de melodii despre care se afirmă că ar fi fost găsite în datele de antrenare, inclusiv „Ain’t No Mountain High Enough”, „Livin’ On a Prayer”, „September”, „Hallelujah” și „Paper Rings”. Context: un nou proces într-un val de litigii Acțiunea Sony Music și Warner Chappell vine după ce Anthropic ar fi încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de industria editorială, în valoare de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,75 miliarde lei). Compania s-a mai confruntat cu procese din partea Universal Music Group, Concord și ABKCO, precum și cu acțiuni separate din partea BMG și Round Hill Music, conform aceleiași surse. Anthropic „nu a răspuns imediat” unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
