Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Joe Tsai spune că avantajul Chinei în AI vine din rețeaua electrică și modelele open-source, potrivit South China Morning Post. Președintele Alibaba Group Holding a legat progresele recente ale Chinei în inteligența artificială de întărirea strategică a infrastructurii energetice, de orientarea către modele cu cod deschis (open-source) și de existența unui lanț complet de aprovizionare în producție.
Declarațiile au fost făcute duminică, la China Development Forum 2026, desfășurat la Beijing, pe fondul tensiunilor geopolitice care influențează schimburile tehnologice și securitatea lanțurilor de aprovizionare.
„În prezent, complexitățile geopolitice afectează profund securitatea lanțurilor de aprovizionare și împărtășirea realizărilor tehnologice”, a spus Tsai. „În această eră și acest mediu de incertitudine, sectorul tehnologic al Chinei este atât dispus, cât și capabil să ofere certitudine.”
Tsai a susținut că, în ultimul deceniu, China a crescut constant investițiile în transportul energiei, iar cheltuielile anuale din ultimii ani au fost, în medie, de 90 de miliarde de dolari, cele mai mari la nivel mondial. În același timp, capacitatea nou instalată de producere a energiei în 2025 ar fi fost de zece ori mai mare decât cea a Statelor Unite, potrivit lui.
În opinia sa, această bază energetică se traduce direct în avantaj competitiv pentru un sector AI „extrem de intensiv energetic”, prin disponibilitate ridicată și costuri mai mici ale energiei. Tsai a mai spus că obiectivul final al dezvoltării AI nu este construirea celor mai avansate modele, ci extinderea utilizării lor în economie și societate.
Separat, el a argumentat că modelele open-source au ajutat industria AI din China să reducă barierele de acces, „asigurând că AI nu mai este privilegiul câtorva giganți”, și a adăugat că adoptarea pe scară largă ar putea susține creșterea economică globală și îmbunătățirea nivelului de trai.
Recomandate
Diferențele de „diplomație corporativă” dintre Nvidia și AMD în China devin un factor de piață în contextul în care exporturile americane de cipuri pentru inteligență artificială sunt tot mai restrânse, iar Beijingul împinge accelerat către autosuficiență, potrivit Reuters . În timp ce Jensen Huang (Nvidia) a atras atenția publicului la Beijing, pozând pentru fotografii și apărând în spațiul public, Lisa Su (AMD) a avut o vizită mai discretă în China, concentrată pe întâlniri cu clienți și parteneri și pe un eveniment pentru dezvoltatori. Contrastul, notează Reuters, reflectă două stiluri diferite de abordare a celei mai sensibile piețe de hardware pentru inteligență artificială din punct de vedere politic. De ce contează: accesul la piață se joacă și în registru geopolitic Pentru Nvidia, miza în China a fost puternic lovită de controalele de export ale SUA. Huang declara anul trecut că cota de piață a Nvidia în China scăzuse la 50% de la 95% din cauza restricțiilor; între timp, el spune că aceasta a ajuns „efectiv la zero”, pe fondul presiunii Beijingului pentru cipuri avansate produse local. Huang estimase anterior că piața chineză de cipuri pentru inteligență artificială ar valora 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei) anul acesta. În cazul AMD, Reuters citează date IDC potrivit cărora compania are 4% din piața chineză de cipuri pentru inteligență artificială. Diferența este că AMD are mai multe „rute” comerciale către China decât acceleratoarele AI (segmentul-cheie pentru Nvidia), inclusiv: procesoare (CPU), plăci grafice pentru consumatori (GPU), chipseturi pentru inteligență artificială, circuite programabile de tip FPGA (circuite integrate programabile). Analistul-șef Omdia, Lian Jye Su, spune că această diversitate poate ajuta AMD pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale se extinde dincolo de antrenarea modelelor mari către utilizări mai largi în companii. Semnale politice: întâlnirea cu vicepremierul vs. tăcerea la nivel înalt Un element cu greutate, în lectura Reuters, este diferența de tratament la nivel oficial. Lisa Su a avut o întâlnire anunțată public cu vicepremierul chinez He Lifeng, care a transmis că Beijingul „primește cu bun venit” companii precum AMD pentru a „valorifica oportunitățile” și a aprofunda cooperarea. În schimb, nu a existat o întâlnire comparabilă, la nivel înalt, pentru Jensen Huang, aflat la Beijing în jurul summitului dintre Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, din 14-15 mai, potrivit Reuters. Absența a ieșit în evidență cu atât mai mult cu cât Huang a fost vocal în a susține că restricțiile SUA riscă să cedeze piața chineză rivalilor locali, precum Huawei. Un consilier al unor directori de multinaționale (citat de Reuters sub protecția anonimatului) apreciază că abordarea „cu profil mai jos” a Lisei Su este mai potrivită în mediul geopolitic actual, în care politizarea relațiilor comerciale SUA–China și volatilitatea sentimentului public cresc riscurile de reputație pentru șefii din industria cipurilor. AMD: China rămâne relevantă, dar intrarea pe „ecosistem” e dificilă Lisa Su a spus săptămâna trecută că China generează aproximativ 20% din veniturile AMD și rămâne importantă pentru PC-uri, gaming și unele segmente de centre de date. În paralel, AMD încearcă să câștige teren prin ROCm, pachetul său software open-source pentru calcul accelerat, promovat dezvoltatorilor chinezi într-un moment în care multe companii caută alternative la ecosistemul CUDA al Nvidia, deoarece cele mai avansate cipuri Nvidia sunt greu de obținut. Totuși, Reuters notează limitele: ecosistemul software al AMD este mai puțin matur decât al Nvidia, iar controalele de export ale SUA restricționează și AMD în vânzarea celor mai avansate cipuri pentru inteligență artificială către China. O sursă familiarizată cu operațiunile AMD din China a declarat că AMD a vândut anul trecut un număr semnificativ de cipuri AI către Alibaba, dar compania chineză ar fi trebuit să aloce resurse importante de inginerie pentru depanare și adaptare, din cauza slăbiciunilor ecosistemului software AMD. AMD și Alibaba nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Ce urmează: Taiwan, investiții și o competiție care se mută pe mai multe fronturi Cei doi CEO urmează să se reîntâlnească în Taiwan, la Computex , săptămâna viitoare, într-un moment în care ambele companii au prezentat în ultima perioadă planuri mari de investiții în Taiwan, unde se află TSMC , cel mai mare producător de cipuri pe bază de contract din lume. În acest context, diferențele de strategie în China par să se accentueze: Nvidia rămâne prinsă în ecuația geopolitică a exporturilor, iar AMD încearcă să profite de ferestre mai înguste, inclusiv prin software și printr-un portofoliu mai divers de produse permise. [...]
Meta pregătește un „pandantiv” cu inteligență artificială, mizând pe el pentru a reduce pierderile Reality Labs , potrivit TechCrunch . Un memo consultat de publicație arată că dispozitivul ar urma să intre în testare în următorul an, într-un moment în care divizia de hardware a companiei caută produse care să prindă la public și să îmbunătățească performanța financiară. Dispozitivul ar continua, cel mai probabil, direcția deschisă de Limitless , un startup de dispozitive cu inteligență artificială cumpărat de Meta la finalul lui 2025. Limitless dezvoltase un pandantiv care se prinde de cămașă sau se poartă la gât și care poate înregistra conversațiile utilizatorilor. La momentul achiziției, Meta spunea că tranzacția îi va permite să „accelereze” munca la dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială. De ce contează: Meta caută un pariu hardware care să schimbe traiectoria Reality Labs Piața dispozitivelor purtabile cu inteligență artificială a avut până acum exemple care nu au reușit să atragă consumatorii, pe fondul îngrijorărilor legate de confidențialitate și al utilității limitate. Cu toate acestea, interesul companiilor pentru această categorie nu dispare, iar TechCrunch notează că și OpenAI rămâne activă în zona de „AI wearables” (dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială). Pentru Meta, miza este și una financiară: memo-ul citat indică faptul că, pe lângă pandantiv, compania vrea să-și extindă gama de ochelari cu inteligență artificială și să lanseze un abonament pentru companii, numit „Wearables for Work”. În acest context, Meta ar încerca să inverseze evoluția Reality Labs, divizie care a pierdut 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) în primul trimestru al acestui an. Ce urmează Publicația spune că a solicitat un punct de vedere Meta, însă compania nu oferise un comentariu la momentul apariției informației. În lipsa unor detalii oficiale, rămâne neclar ce funcții va avea produsul final și cum va aborda Meta riscurile de confidențialitate asociate unui dispozitiv care poate înregistra conversații. [...]
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]
Hyundai își repoziționează mesajul despre roboți spre „AI fizică” în condiții reale , folosind o campanie globală legată de Cupa Mondială 2026 în care robotul umanoid Atlas este pus să execute mișcări inspirate din fotbal, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa, numită „School of Football”, este construită ca o serie de filme narative în care Atlas „învață” sportul de la jucători și fani, cu accent pe emoții, creativitate și pasiune, nu pe o demonstrație tehnică clasică. Campania face parte din platforma Hyundai pentru Cupa Mondială, „Next Starts Now”, și urmărește să prezinte o viziune mai accesibilă și „centrată pe om” asupra roboticii și inteligenței artificiale. De ce contează: demonstrații fără CGI și accent pe utilizare în lumea reală Elementul central este prezentarea versiunii electrice, de generație nouă, a robotului Atlas în „condiții reale”, iar publicația notează că secvențele au fost realizate fără imagini generate pe calculator (CGI). Mesajul implicit este că progresele în robotică nu se reduc la mișcări spectaculoase în laborator, ci la control, echilibru și coordonare în contexte dinamice. Hyundai spune că proiectul urmărește să evidențieze potențialul tot mai mare al roboților de a dezvolta adaptabilitate, reacții mai rapide și forme de „expresie” inspirate de comportamentul uman. Cum este antrenat Atlas: date de mișcare, simulare și învățare prin recompensă Un exemplu folosit în campanie este „Ghost Rabona”, o lovitură cu piciorul încrucișat, descrisă ca fiind dificilă prin cerințele de sincronizare, echilibru și mișcare „înșelătoare”. Pentru a o executa, Atlas: studiază date detaliate despre mișcările jucătorilor; traduce aceste date într-un mediu de simulare bazat pe fizică; se antrenează prin „învățare prin recompensă” (reinforcement learning), adică își îmbunătățește execuția prin încercări repetate și feedback. Materialul mai menționează că reușita depinde de capabilități precum controlul echilibrului în poziții asimetrice, coordonare la nivelul întregului corp, adaptare în timp real la schimbarea centrului de greutate și control motor precis în condiții constrânse. Ce urmează Hyundai ar urma să publice, în perioada următoare, conținut „din culise” despre colaborarea cu Boston Dynamics , cu detalii despre dezvoltarea și antrenarea mișcărilor lui Atlas, inclusiv informații tehnice despre învățarea robotică și proiectarea mișcării. [...]
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
Anthropic a redus la jumătate lista platformelor „neautorizate” care îi vindeau acțiunile, după ce avertismentul inițial a provocat turbulențe pe piața secundară și pierderi pentru vehicule listate care promiteau expunere la companie , potrivit The Next Web . Compania și-a actualizat notificarea privind platformele de pe piața secundară care ar tranzacționa acțiuni Anthropic fără autorizare, tăind lista de la opt firme la patru. În versiunea revizuită mai sunt menționate doar Open Door Partners, Unicorns Exchange, Pachamama și Upmarket. Mai multe nume proeminente din tranzacționarea de acțiuni ale companiilor private, inclusiv Hiive, au fost eliminate din listă. În notificarea inițială, publicată la începutul lunii, Anthropic susținea că orice vânzare sau transfer de acțiuni realizat prin platformele nominalizate este nul și nu va fi recunoscut în registrele companiei, iar avertismentul se aplica atât acțiunilor preferențiale, cât și celor ordinare. A fost pentru prima dată când o companie majoră din zona AI a numit public platforme specifice ca fiind „neautorizate”. Efectul imediat: panică în rândul investitorilor și presiune pe fonduri listate Materialul descrie o reacție în lanț: fonduri tranzacționate public care își promovau expunerea la acțiuni Anthropic au scăzut, brokeri privați au încercat să își reevalueze pozițiile, iar investitorii care cumpăraseră acțiuni prin platformele vizate au rămas cu incertitudinea dacă deținerile lor au „acoperire” juridică. Sim Desai, CEO al Hiive, a contestat public acuzațiile pe LinkedIn, afirmând că platforma sa nu facilitează transferuri „fără aprobarea companiei”. După ce Hiive a fost scos de pe listă, Desai a susținut că mesajul inițial a creat confuzie și a afectat reputația companiei sale. „Dacă Anthropic ne-ar fi abordat înainte de noua lor poziție agresivă și de declarațiile publice corespunzătoare (nu au făcut-o), am fi lucrat cu plăcere cu ei pentru a livra un mesaj unitar către piață.” De ce contează: controlul tranzacțiilor intră în conflict cu nevoia de lichiditate înainte de IPO The Next Web plasează episodul într-un context mai larg: atât Anthropic, cât și OpenAI au de mult timp restricții de transfer în acordurile cu acționarii, însă „litera mică” a fost adesea ignorată de cumpărătorii care caută expunere la companii AI înainte de listare. Prin nominalizarea explicită a unor platforme, Anthropic a transformat o prevedere juridică standard într-un eveniment cu efect de piață. În același timp, compania are un interes practic pentru existența lichidității pe piața secundară: aceasta ajută la atragerea și retenția angajaților remunerați inclusiv cu acțiuni. Pe de altă parte, Anthropic vrea să controleze cine îi tranzacționează acțiunile pentru guvernanță, conformare la reglementările privind valorile mobiliare și administrarea structurii acționariatului (cap table) înaintea unei posibile listări. Context de evaluare: finanțare la 965 miliarde dolari și semnale de supraîncălzire pe piața secundară Retragerea parțială a listei vine într-un moment în care interesul pentru acțiunile Anthropic este foarte ridicat. Publicația notează că, în aprilie, acțiunile ar fi fost tranzacționate pe piețele secundare la o evaluare implicită de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), iar unii vânzători ar fi cerut prețuri care implicau 1.150 miliarde dolari (aprox. 5.290 miliarde lei). Tot în această săptămână, Anthropic a anunțat o rundă de finanțare de 65 miliarde dolari (aprox. 299 miliarde lei) care evaluează compania la 965 miliarde dolari (aprox. 4.440 miliarde lei), peste OpenAI, conform articolului. The Next Web mai arată că Anthropic a închis runda Series G la 380 miliarde dolari (aprox. 1.750 miliarde lei) în februarie, iar ulterior piața secundară a urcat prețurile până la niveluri care implicau 1.000 miliarde dolari. Ce urmează: incertitudine pentru cumpărătorii prin platformele rămase pe listă Publicația menționează că Anthropic este în discuții timpurii pentru un IPO cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley, cu o listare posibilă chiar din octombrie. În acest context, gestionarea pieței secundare devine o condiție pentru o ofertă publică „curată”. Potrivit articolului, Anthropic nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta, iar cele patru platforme rămase pe listă nu au reacționat public. Consecința practică este o împărțire a investitorilor: cei care au cumpărat prin platformele eliminate din listă au acum mai multă claritate, în timp ce cei care au cumpărat prin platformele încă nominalizate rămân sub semnul întrebării. [...]
