Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

SUA le cere ambasadelor să avertizeze aliații despre presupuse furturi de tehnologie AI de către companii chineze, într-o mișcare cu potențial de a înăspri controalele și restricțiile din lanțurile internaționale de dezvoltare și utilizare a inteligenței artificiale, potrivit Profit.
Directiva diplomatică globală, datată 24 aprilie și transmisă misiunilor diplomatice americane din întreaga lume, le solicită oficialilor SUA să ridice subiectul în discuțiile cu guverne străine. Motivul invocat este îngrijorarea că modele AI dezvoltate în Statele Unite ar fi „extrase” și replicate de actori considerați adversari.
În document sunt menționate explicit mai multe companii chineze, între care startup-ul DeepSeek, dar și Moonshot AI și MiniMax. SUA susțin că astfel de entități ar folosi inclusiv tehnici de „distilare” (metodă prin care performanța unui model avansat este reprodusă într-un model mai mic/mai ieftin) pentru a copia capabilități ale sistemelor americane.
Potrivit informațiilor citate de Profit din Reuters, Washingtonul afirmă că aceste metode ar permite reproducerea performanței unor sisteme americane avansate la costuri reduse și, în același timp, ar putea elimina mecanismele de siguranță integrate în modelele originale.
Inițiativa vine după ce Casa Albă a acuzat recent China de furt „la scară industrială” de tehnologie AI, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre cele două puteri în competiția tehnologică.
Reprezentanții Chinei au respins acuzațiile, pe care le-au descris ca nefondate și motivate politic, și au cerut cooperare internațională în domeniul tehnologic.
Recomandate

Modelele noi de AI din China sugerează ocolirea restricțiilor SUA la cipuri Nvidia. O analiză citată de Profit arată că mai multe modele lansate anul acesta de companii chineze includ indicii tehnice potrivit cărora, în dezvoltarea lor, ar fi fost folosite plăci video Nvidia la care aceste firme „nu ar fi trebuit să aibă acces” în contextul limitărilor impuse de Statele Unite. Unghiul cu miză pentru piață este cel de reglementare și conformare: dacă indiciile se confirmă, eficiența controalelor americane la exportul de hardware avansat pentru inteligență artificială este pusă sub semnul întrebării, cu potențiale consecințe atât pentru lanțurile de aprovizionare, cât și pentru companiile implicate în distribuție și intermediere. Potrivit materialului, concluzia vine dintr-un studiu realizat de Unemployment Labs , care a analizat modele asociate unor jucători chinezi din AI, între care DeepSeek , Moonshot AI, MiniMax și Ant Group. În textul disponibil nu sunt detaliate public indicatorii tehnici folosiți pentru a susține afirmația și nici tipurile exacte de cipuri Nvidia vizate, astfel că amploarea și mecanismul prin care ar fi fost obținut hardware-ul rămân neclare pe baza informațiilor furnizate. În plan practic, astfel de semnale cresc presiunea pentru înăsprirea verificărilor de export și pentru controale mai stricte asupra reexporturilor (revânzări prin terți) și a canalelor de distribuție care pot fi folosite pentru a ajunge la componente restricționate. În același timp, ele pot alimenta noi tensiuni comerciale SUA–China, într-un moment în care accesul la putere de calcul a devenit un avantaj competitiv direct în cursa globală pentru AI. [...]

Negocierile ONU privind armele autonome cu IA riscă să rămână fără efecte concrete , după ce marile puteri militare se opun unor restricții legale, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Discuțiile încep săptămâna aceasta la Geneva și vizează oportunitatea lansării negocierilor pentru un acord juridic obligatoriu privind sistemele de arme autonome letale (LAWS). Miza este una de reglementare: majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale (CCCW) susțin inițiativa, însă Statele Unite, Rusia și Israel se opun, argumentând că dreptul umanitar existent ar fi suficient pentru a acoperi utilizarea acestor sisteme. Ce se discută la Geneva și de ce contează Reuniunea ONU ar trebui să ducă la o decizie privind demararea negocierilor pentru un instrument care să stabilească interdicții și reguli pentru armele autonome letale. În paralel, dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente capabile să ucidă fără intervenție umană, iar arme semi-autonome asistate de IA ar fi fost deja folosite în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, pe fondul unor preocupări etice. Liderii ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au avertizat asupra pericolelor asociate armelor autonome și s-au pronunțat pentru reglementare. „Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch. Blocajul: norme obligatorii versus „linii directoare” Potrivit Reuters, Statele Unite preferă linii directoare în locul unor norme obligatorii și susțin că dreptul internațional oferă deja un cadru pentru desfășurarea războiului. Washingtonul ar fi propus un mandat de cinci ani pentru negocieri în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roșie consideră însă că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice ale armelor autonome. În cazul Rusiei, publicația notează că Moscova nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, dar s-a opus și în trecut unui acord juridic obligatoriu. Un alt punct sensibil, potrivit unui înalt diplomat occidental citat de Reuters, este intenția Rusiei de a împiedica Uniunea Europeană — prezentă la negocieri ca observator — să ia cuvântul. „Riscul de eroare” și opțiunile de compromis Activiștii avertizează că sistemele autonome pot avea comportament imprevizibil, ceea ce ar crește riscul unor erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța IA militară la think tankul Future of Life Institute (SUA), a spus că LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction și a invocat informații din presă potrivit cărora în Ucraina ar fi fost folosite sisteme complet autonome. Doi diplomați au declarat pentru Reuters că discuțiile se anunță dificile, dar că ar putea exista spațiu pentru un compromis până la finalul săptămânii. Variantele aflate „pe masă” includ: un acord cu caracter juridic obligatoriu; un acord fără caracter obligatoriu; un acord „hibrid”, care să combine elemente din ambele. În paralel, Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, potrivit declarațiilor făcute de Verity Coyle pentru Reuters. [...]

ChatGPT intră mai adânc în fluxurile de vânzări ale companiilor , printr-un pachet care conectează direct instrumentele comerciale (CRM, prospectare, documente, notițe de întâlnire) la conversațiile din ChatGPT, cu scopul de a reduce munca administrativă și de a accelera închiderea tranzacțiilor, potrivit Le Figaro . Noul „ ChatGPT for Sales ” include un „ Sales plugin ” (un modul care adaugă funcții dedicate vânzărilor) și peste 30 de module partenere noi sau îmbunătățite, astfel încât echipele să poată folosi în ChatGPT informații din aplicațiile pe care le utilizează deja pentru pregătirea apelurilor, personalizarea ofertelor și urmărirea mai rapidă a oportunităților. Ce se schimbă operațional pentru echipele de vânzări „Sales plugin”-ul este prezentat ca un punct de plecare pentru activitățile repetitive din vânzări, cu fluxuri gata de folosit: de la decizia asupra conturilor urmărite, până la pregătirea unei discuții și redactarea mesajelor de follow-up. Ideea centrală este agregarea contextului despre client, care în mod obișnuit este dispersat între colegi, instrumente de prospectare, convorbiri cu clienții și CRM. În paralel, pachetul mizează pe conectarea la module partenere, astfel încât ChatGPT să poată folosi date și context din instrumentele existente ale companiei, „într-un singur loc”. Ecosistemul de module: de la CRM la contracte În material sunt date exemple de utilizare pe etape de lucru, cu aplicații uzuale în organizații comerciale: Conținut și instruire : Confluence, Guru, Seismic; pregătirea prezentărilor cu ChatGPT Slides, Gamma, Figma sau Canva; simularea discursului de vânzare cu ChatGPT Voice. Conturi și oportunități : Salesforce, HubSpot, Close CRM, monday CRM pentru context și pași următori. Prospectare și contactare : Apollo, Clay, Common Room, plus instrumente de outreach precum Outreach sau Salesloft. Convorbiri cu clienții : notițe și sinteze din Meetings plugin, Gong, Otter.ai sau Granola. Performanță și risc : Backstory, Data plugin sau Hex pentru analiză și semnale de risc în „pipeline” (portofoliul de oportunități). Oferte și acorduri : Docusign, Ironclad, PandaDoc sau ServiceNow CPQ. Separat, este menționat și „dot”, descris ca un agent „mereu activ” în ChatGPT, care poate folosi aceleași module și context pentru a pregăti brief-uri de întâlnire, a urmări actualizări ale tranzacțiilor și a propune pași următori. Exemple de utilizare: de la listă de conturi la follow-up Câteva scenarii punctate în material: Construirea pipeline-ului : generarea unei liste prioritizate de conturi din CRM și cercetare, cu justificări și identificarea informațiilor lipsă. Pregătirea întâlnirilor : brief care combină istoricul contului, apeluri anterioare și priorități ale cumpărătorului, urmat de adaptarea prezentării. Urmărirea pașilor agreați : redactarea follow-up-ului după apel și pregătirea actualizărilor în fișa clientului, cu posibilitatea de salvare în CRM (este dat exemplul Attio). Detectarea riscurilor : înțelegerea blocajelor dintr-o tranzacție pe baza istoricului din CRM și a discuțiilor cu clientul; verificări zilnice prin „dot” (exemplu: Rox). Cum se activează și ce limitări sunt menționate Pornirea se face prin instalarea modulului dedicat: Sales plugin . Pentru detalii despre soluție și modulele partenere, materialul indică pagina: ChatGPT for Sales . La nivel de companie, administratorii ChatGPT Business și Enterprise pot activa funcționalitatea din Admin Console , unde pot permite instalarea modulelor sau le pot instala implicit pentru utilizatori; este menționată și documentația pentru administrarea controalelor de securitate și conformitate: admin controls . Publicația precizează că disponibilitatea modulelor și a funcțiilor diferă în funcție de plan, regiune și setările spațiului de lucru. În final, direcția declarată este extinderea „ecosistemului de module” în jurul activităților zilnice ale vânzărilor, astfel încât mai mult din munca comercială să fie făcută în ChatGPT, cu instrumente conectate și context care se păstrează pe tot parcursul ciclului de vânzare. [...]

Senatul SUA pregătește audieri după ce un test guvernamental a arătat că patru platforme IA pot genera rapid planuri de atac cu numeroase victime și asupra infrastructurii electrice, potrivit Mediafax . Miza pentru companii și autorități este una de reglementare: cât de repede pot fi impuse standarde de siguranță pentru modele disponibile comercial, în condițiile în care mecanismele de protecție pot fi ocolite. Inițiativa vine de la senatoarea democrată Maggie Hassan , care va prelua conducerea Comisiei pentru Securitate Internă a Senatului în ianuarie. Ea a cerut Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) să investigheze cum poate fi folosită în scopuri rău intenționate inteligența artificială disponibilă comercial, potrivit CBS News (menționată de Mediafax). Ce a găsit GAO în testele pe ChatGPT, Claude, Gemini și Grok Conform unui raport publicat miercuri, în mai puțin de 12 ore cele patru platforme au reușit să genereze planuri pentru: atacuri cu dispozitive explozive în orașe americane, cu scopul de a provoca numeroase victime; atacarea unor componente ale rețelei electrice, inclusiv prin drone sau arme de foc, cu obiectivul de a produce prejudicii economice. Testele GAO au fost desfășurate în perioada decembrie 2025 – octombrie 2026, inclusiv în primăvara acestui an. Raportul consemnează că platformele au furnizat informații detaliate care ar fi putut fi folosite pentru desfășurarea unor atacuri, inclusiv ținte specifice, locații, momente și metode. Într-unul dintre teste, o platformă a refuzat inițial să ofere detalii despre construirea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, însă investigatorii au reușit să ocolească mecanismele de protecție și să obțină informațiile solicitate. GAO mai notează că, în cazul scenariilor privind stațiile electrice, platformele au prezentat inclusiv hărți și imagini. Investigatorii au consultat experți și au vizitat locațiile pentru a verifica acuratețea planurilor, identificând și erori (de exemplu, drumuri reprezentate incorect sau ziduri înalte care ar fi îngreunat observarea unor ținte). Reacțiile companiilor și următorul pas în Congres Raportul GAO (61 de pagini) include răspunsuri de la Anthropic, Google, OpenAI și SpaceXAI. Anthropic a transmis că nu contestă posibilitatea ca un utilizator hotărât să obțină conținut periculos prin prezentarea în mod înșelător a scopului unei solicitări, precizând totodată că tratează constatarea „cu seriozitate”, dar că nu poate verifica rezultatele raportului. Google a susținut că testele au fost realizate pe modele mai vechi și că își îmbunătățește în continuare modelele. OpenAI a transmis că salută oportunitatea de a răspunde constatărilor GAO, iar SpaceXAI a afirmat că lucrează la îmbunătățirea siguranței la fiecare lansare a unui nou model. Hassan a anunțat că una dintre primele audieri din noua legislatură, în ianuarie, va viza riscurile inteligenței artificiale și măsurile de îmbunătățire a siguranței. „Amenințarea pe care inteligența artificială o reprezintă pentru siguranța publică nu mai este una teoretică. Dacă Congresul nu acționează, este doar o chestiune de timp, nu dacă, până când un actor rău intenționat va folosi inteligența artificială pentru a planifica și a desfășura un atac major”, a transmis Hassan. GAO avertizează că, deși multe dintre informațiile furnizate de platforme sunt disponibile pe internet, IA poate comprima în câteva ore un proces care altfel ar putea necesita săptămâni sau luni de cercetare, ceea ce amplifică riscul pentru securitatea națională și economică. [...]

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034 , avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor. Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews . Miza: buget dedicat și prioritizare a furnizorilor europeni Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”. Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european. „Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.” Cele cinci cereri: de la „regimul 28” la institute de AI Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice: Simplificare : continuarea demersurilor de reducere a birocrației, inclusiv prin pachetul Digital Omnibus (menționat ca prim pas), dar cu obiectivul unui „regim 28” — un set unic de reguli care să permită unei companii să se înființeze o singură dată și să opereze în toată UE. Semnatarii cer și tratament unitar pentru opțiunile pe acțiuni ale angajaților în toate statele membre. Scalare : orientarea economiilor din fonduri de pensii și ale asigurătorilor către fonduri pentru companii europene în creștere (scale-up), o piață unică a capitalului, guverne care să acționeze ca „clienți-ancoră” pentru tehnologie europeană și acces mai larg la date. Bani : buget dedicat pentru AI în instrumentele UE, pe fondul diferenței de amploare față de investițiile din SUA; scrisoarea amintește și investițiile UE de „zeci de miliarde de euro” în așa-numitele „gigafabrici” AI. Talente : institute „fanion” de AI, bine finanțate, independente și conduse pe criterii de merit științific, după modelul ELLIS Institutes. Agendă permanentă de competitivitate AI : ținte publice pentru investiții, capacitate de calcul (compute), talente și adopție, revizuite anual de șefii de guvern. Context și potențial conflict de interese The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035. „Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.” Cine mai apare pe listă Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul. [...]

Le Groupe Figaro își duce conținutul în ChatGPT, mizând pe distribuție și pe noi fluxuri de lucru cu IA , într-un parteneriat care păstrează controlul editorial la editor și poate schimba modul în care publicul descoperă articolele. Potrivit Le Figaro , acordul cu OpenAI vizează atât știrile curente, cât și arhiva, iar materialele vor fi accesibile în ChatGPT prin rezumate și fragmente, însoțite de linkuri către articolele originale. Parteneriatul acoperă conținut din mai multe verticale – inclusiv știri, business, cultură și lifestyle – și include și publicații asociate grupului. Miza operațională imediată este creșterea „descoperirii” conținutului (discovery) în mediul ChatGPT, adică direcționarea utilizatorilor către materiale prin sinteze și citate scurte, nu prin republicare integrală în interfața IA. Ce se schimbă pentru distribuția conținutului Le Figaro în ChatGPT Conform anunțului, articolele Le Figaro vor putea fi găsite în ChatGPT folosind: rezumate (sinteze ale conținutului), fragmente/extrase (porțiuni scurte din text), linkuri către materialele de bază , astfel încât utilizatorii să poată ajunge la sursa originală. Din perspectiva unui editor, aceasta indică o strategie de a folosi ChatGPT ca „poartă de intrare” către conținut, cu accent pe trafic și pe expunerea la audiențe noi, fără a ceda controlul asupra produsului editorial. Control editorial și utilizare internă: ChatGPT Enterprise în redacție Le Figaro precizează că își păstrează independența editorială și controlul deplin asupra jurnalismului său. În paralel, publicația spune că intenționează să introducă ChatGPT Enterprise în mai multe echipe, pentru a sprijini activitatea de zi cu zi, și să exploreze utilizări suplimentare ale tehnologiei OpenAI în fluxurile de lucru și în servicii pentru cititori, în linie cu „carta IA” și standardele editoriale ale grupului. În comunicare sunt incluse și declarații ale conducerii Groupe Figaro și ale OpenAI, care plasează acordul în contextul colaborărilor OpenAI cu organizații media pentru „descoperirea informațiilor de încredere” și dezvoltarea de aplicații responsabile pentru editori. Detalii financiare sau termeni comerciali ai parteneriatului nu sunt menționați în sursa citată. [...]