Comisia Europeană impune etichetarea conținutului generat de AI - De la 2 august 2026, deepfake-urile și unele texte AI trebuie marcate, cu excepții pentru materialele revizuite editorial

De la 2 august 2026, platformele și furnizorii de AI vor trebui să eticheteze anumite deepfake-uri și conținut generat artificial , potrivit Mediafax , după publicarea de către Comisia Europeană a versiunii finale a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de inteligența artificială. Miza este una operațională: companiile trebuie să implementeze mecanisme concrete de transparență, într-un calendar deja fixat. Documentul explică modul în care companiile și organizațiile ar urma să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act). Conform Comisiei Europene, etichetarea va fi cerută „în anumite situații”, cu scopul de a reduce riscul de înșelăciune și manipulare. Ce tip de conținut intră în vizor Regulile vizează în special: deepfake-urile (imagini, înregistrări audio sau videoclipuri generate ori modificate astfel încât să pară autentice); anumite texte generate sau manipulate de AI care informează publicul asupra unor subiecte de interes public; situațiile în care utilizatorii trebuie informați că interacționează cu un sistem AI interactiv , cum este un chatbot. În justificarea măsurilor, Comisia Europeană arată că cerințele de transparență îi ajută pe oameni să recunoască mai ușor conținutul generat sau modificat de AI, reducând riscurile asociate. „Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare” Cum se face etichetarea: metadate, filigrane digitale și pictograme Codul stabilește măsuri tehnice pentru furnizorii de sisteme AI generative (sunt menționate exemple precum ChatGPT și Gemini), care ar urma să introducă marcaje ce pot fi citite automat de alte sisteme, pentru identificarea conținutului generat artificial. Instrumentele indicate în document includ: metadate (informații atașate fișierelor care pot descrie originea și modificările), filigrane digitale („watermarks”), alte mecanisme de detectare pentru verificarea originii unui text, a unei imagini, a unui fișier audio sau a unui videoclip. Separat, Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi folosite pentru marcarea conținutului generat de AI. Excepția relevantă pentru redacții: textele revizuite de oameni Codul include o excepție pentru publicațiile care folosesc instrumente AI în procesul editorial: obligația de etichetare a textelor generate sau manipulate de AI nu se aplică dacă materialele au trecut printr-un proces de revizuire umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială . Cod voluntar, obligații legale obligatorii Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, societatea civilă și sectorul public. Aderarea la cod este voluntară, însă obligațiile de transparență din AI Act sunt obligatorii . Organizațiile care semnează codul pot folosi măsurile din document pentru a demonstra mai ușor conformarea la legislația europeană. În esență, pentru companii urmează o perioadă de implementare tehnică și de politici interne, într-un context în care, potrivit experților citați, devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial, iar riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității cresc odată cu adopția rapidă a AI. [...]