Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Companiile chineze își mută focusul AI spre aplicații de business și monetizarea brevetelor, potrivit Mediafax, pe fondul unei competiții în care simpla dezvoltare de modele generale (precum modelele lingvistice mari, adică sisteme antrenate pe volume mari de text) nu mai este considerată suficientă pentru a genera venituri rapid.
Conform unei analize CNBC, firmele din China își îndreaptă atenția către soluții adaptate pe industrii – de la juridic și financiar până la resurse umane – care pot rezolva probleme concrete și pot fi vândute mai ușor în piețe diferite, unde regulile și practicile locale diferă semnificativ.
Un exemplu este Alibaba.com, platformă care conectează companii din SUA și Europa cu furnizori din China. Președintele companiei, Kuo Zhang, a spus că Alibaba caută parteneriate cu firme din SUA care dezvoltă modele AI specializate, capabile să înțeleagă legislația, regulile financiare sau procesele de resurse umane din fiecare țară.
Alibaba a lansat recent Accio Work, o versiune îmbunătățită a platformei sale de „sourcing” (identificare și selecție de furnizori), cu funcții de inteligență artificială integrate. Instrumentul vizează accelerarea unor activități operaționale, într-un context în care taxele comerciale se pot schimba rapid, iar companiile au nevoie de decizii luate într-un timp scurt.
Funcțiile menționate în articol includ:
Un punct central al noii strategii este colaborarea cu firme din afara Chinei, pe motiv că modelele dezvoltate local nu pot acoperi ușor diferențele dintre legislațiile naționale. În această logică, soluțiile AI sunt gândite să „înțeleagă” reguli locale și să reducă fricțiunile administrative care încetinesc extinderea internațională.
„Scopul este ca un antreprenor să poată transforma rapid o idee într-un produs și să îl vândă pe piețe diferite, fără să fie blocat de birocrație.”
Miza economică, așa cum reiese din material, nu mai este doar performanța tehnologică, ci capacitatea de a transforma rapid tehnologia în venituri, prin produse și servicii aplicate direct în procesele de business.
Schimbarea nu se vede doar la giganți. Startup-ul MagicPen Bio, o companie tânără din China, dezvoltă plante care luminează în întuneric, folosind cercetare biologică asistată de AI. În loc să exporte plantele – dificil de transportat – compania vinde tehnologia din spate, pentru care are deja aproximativ 20 de brevete.
Fondatorul estimează venituri de circa 200 de milioane de yuani (aproximativ 29 de milioane de dolari) în 2026 și caută parteneri în SUA și Orientul Mijlociu, potrivit articolului.
Orientarea spre vânzarea tehnologiei este susținută și la nivel oficial, arată materialul. La Zhongguancun Forum, desfășurat săptămâna trecută la Beijing, multe dintre „produsele” expuse nu au fost bunuri fizice, ci brevete, într-un format prezentat ca un târg global unde companiile pot „cumpăra” și „vinde” tehnologie la nivel internațional.
În paralel, articolul indică și o limită importantă pentru AI în aplicații din lumea reală, precum roboții umanoizi: lipsa datelor fizice standardizate (mișcări, gesturi, interacțiuni), mai greu de colectat decât textele folosite la antrenarea chatboturilor. Ca exemplu, compania Linkerbot încearcă să construiască o bază de date cu abilitățile mâinii umane, de la mișcări simple la gesturi fine, pentru ca roboții să poată învăța și reproduce acțiuni în situații reale.
Recomandate
Alibaba intră în infrastructura digitală a fotbalului european printr-un acord exclusiv pe șase ani cu UEFA , care îi oferă companiei rolul de partener oficial pentru inteligență artificială, servicii cloud și comerț electronic în competiții majore, potrivit South China Morning Post . Miza operațională este integrarea tehnologiilor Alibaba – inclusiv reluări „360 de grade” asistate de AI – în modul în care sunt produse și consumate transmisiunile și conținutul competițiilor UEFA. Ce acoperă acordul și când intră în vigoare Parteneriatul este descris ca fiind exclusiv și se întinde pe șase ani. Alibaba devine partener oficial pentru: UEFA Champions League UEFA Europa League UEFA Conference League în intervalul sezoanele 2027-28 până la 2032-33 , precum și pentru Euro 2028 . Ce tehnologii aduce Alibaba: AI, cloud și reluări din toate unghiurile În perioada parteneriatului, Alibaba va folosi tehnologii de inteligență artificială, inclusiv modelul său de limbaj de mari dimensiuni (LLM) „Qwen”, pentru: susținerea interacțiunii cu fanii; managementul conținutului media; comunicarea în timpul evenimentelor. Pe partea de experiență de vizionare, compania va livra „experiențe mai imersive”, inclusiv posibilitatea ca fanii să urmărească reluări ale fazelor „din toate unghiurile” , prin tehnologia de reluare la 360 de grade. De ce contează pentru piața de media și operațiunile UEFA Acordul indică o accelerare a „transformării digitale” în fotbalul european, cu un furnizor tehnologic care intră simultan în trei zone sensibile: AI (personalizare și interacțiune), cloud (infrastructură) și comerț electronic (monetizare) . În practică, parteneriatul poate schimba fluxurile de producție și distribuție a conținutului și modul în care UEFA își gestionează comunicarea și relația cu publicul în jurul competițiilor. Declarațiile conducerii UEFA și Alibaba Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, a spus că expertiza Alibaba în AI ar urma să îmbunătățească experiența fanilor la nivel global și să deschidă „noi moduri” de a urmări sportul. „Împreună cu Alibaba, îi vom aduce pe fani mai aproape de joc în moduri mai noi și mai relevante, făcând competițiile noastre mai captivante, mai accesibile și mai imersive, păstrând în același timp tradițiile, emoțiile și spiritul care definesc fotbalul european.” Președintele Alibaba Group, Joe Tsai, a indicat că interesul UEFA pentru intersecția dintre sport și tehnologie a fost unul dintre motivele-cheie ale acordului și a legat proiectul de experiențe similare din zona olimpică. „AI schimbă sportul și schimbă experiența fanilor.” Context: Alibaba își extinde rolul în digitalizarea sportului global Materialul notează că UEFA se alătură altor organizații care lucrează cu Qwen, inclusiv Comitetul Internațional Olimpic și NBA China. Alibaba este „Worldwide Olympic Partner” din 2017 și, potrivit aceleiași surse, a susținut trecerea accelerată către producție și difuzare bazate pe cloud la ediții recente ale Jocurilor Olimpice, inclusiv la Paris 2024, unde difuzarea prin cloud a depășit pentru prima dată transmisia prin satelit ca metodă principală. Pentru UEFA, acordul fixează un calendar: implementarea începe odată cu sezonul 2027-28, ceea ce sugerează o perioadă de pregătire tehnică și operațională înainte ca noile funcționalități să ajungă la scară în competițiile europene. [...]
Anthropic ar urma să permită ENISA să testeze modelul Mythos înainte de lansarea la scară largă , într-o mișcare care poate seta un precedent de „audit” instituțional pentru modelele de inteligență artificială cu potențial ofensiv în securitate cibernetică, potrivit IT Home , care citează Bloomberg. Informația vizează includerea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în programul „Project Glasswing”, prin care instituții considerate „critice” ar primi acces la Mythos pentru testare înainte ca modelul să fie disponibil pe scară largă. Subiectul este urmărit îndeaproape deoarece, potrivit sursei, există îngrijorări în rândul unor oficiali că sistemul ar putea fi folosit de actori rău intenționați ca instrument pentru exploatarea vulnerabilităților. De ce contează: un model de acces controlat pentru IA cu risc de abuz Anthropic ar fi ales o deschidere graduală a accesului la Mythos, tocmai din cauza capacității modelului de a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică, pe care compania o descrisese anterior ca fiind neobișnuit de puternică și, implicit, cu risc ridicat. În această logică, testarea de către guverne și companii ar avea rolul de a evalua mai întâi: securitatea propriilor sisteme; rezistența la atacuri (capacitatea de a face față tentativelor de compromitere). Dacă această abordare se confirmă, ea indică o direcție operațională relevantă pentru piață: accesul la modele avansate cu utilizări duale (defensive și ofensive) poate deveni condiționat de evaluări și programe de testare, nu doar de disponibilitate comercială. Ce știm despre calendar și discuțiile cu UE Potrivit informațiilor citate, Anthropic ar fi informat Comisia Europeană despre decizie în weekendul trecut. Discuțiile nu ar fi publice, iar persoanele citate de Bloomberg au cerut anonimat. De la lansarea Mythos la finalul lunii aprilie, oficiali din UE și din state europene ar fi încercat să obțină acces la model. Sursa mai arată că, săptămâna trecută, oficiali ai Comisiei Europene au mers la San Francisco pentru discuții cu conducerea Anthropic, în încercarea de a obține drept de utilizare. Reacții: Comisia Europeană avertizează că vor urma modele și mai puternice Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Mythos nu este un caz singular și că vor apărea modele mai puternice, iar UE discută cu parteneri „cu viziuni similare”, inclusiv SUA, pentru a aborda provocările. Regnier nu a oferit detalii despre momentul în care ENISA ar putea primi acces, iar Anthropic nu a comentat, conform sursei. [...]
SoftBank pariază pe Europa cu un proiect de infrastructură AI de 75 mld. euro (aprox. 375 mld. lei), mizând pe Franța ca viitor hub regional, potrivit G4Media . Planul, prezentat la Paris de CEO-ul Masayoshi Son, ar urma să ducă la construirea unor centre de date dedicate inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea globală de putere de calcul crește accelerat. Investiția este descrisă drept cel mai mare angajament al SoftBank în domeniul infrastructurii AI în Europa. Son a făcut declarațiile într-un interviu pentru CNBC, la o zi după anunțul proiectului din Franța. Ce presupune proiectul din Franța Conform informațiilor citate, SoftBank vizează dezvoltarea unei capacități totale de 3,1 GW pentru centre de date AI în regiunea Hauts-de-France , până în 2031. Sunt menționate trei locații: Dunkerque, Bosquel și Bouchain. În cadrul unei conferințe de presă alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, Son a indicat că grupul își extinde rapid operațiunile și că vrea să poziționeze Franța drept „centrul Europei” în AI. Parteneriat industrial: Schneider Electric , implicată în Dunkerque În proiect este implicată și Schneider Electric, care ar urma să colaboreze cu SoftBank pentru dezvoltarea unui centru industrial de producție la scară mare în Dunkerque, ca parte a infrastructurii pentru centrele de date. De ce contează: cursa pentru „puterea de calcul” mută investițiile în infrastructură Miza economică a proiectului este legată de infrastructura fizică necesară pentru AI – în special centrele de date și energia aferentă – pe fondul competiției dintre marile companii de tehnologie pentru capacitate de procesare. În acest context, Son a susținut că „revoluția” AI ar fi „de 50 de ori mai mare” decât boom-ul dotcom, argumentând că, deși perioada începutului de ani 2000 a inclus o bulă speculativă, efectele de durată au remodelat economia globală, iar AI ar urma o traiectorie similară, la o scară mai mare, cu impact asupra infrastructurii, industriei și economiei. [...]
China introduce un sistem național de identificare digitală pentru roboții umanoizi , o mișcare cu miză de reglementare și control operațional într-o piață pe care Beijingul vrea să o extindă rapid, potrivit Economedia . Noul sistem atribuie fiecărui robot un cod unic care îl însoțește din momentul în care părăsește fabrica și până la scoaterea din uz. Proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și de Centrul de Inovare pentru Roboți Umanoizi din provincia Hubei. Ce înseamnă „act de identitate” pentru un robot Identificatorul are 29 de caractere și include informații despre țara de origine, producător, model și numărul unic de serie. Sistemul este deja funcțional și, potrivit autorităților chineze, este folosit de peste 100 de companii, acoperind aproximativ 200 de modele de roboți. Dincolo de identificare, platforma permite și colectarea de date despre funcționarea roboților, inclusiv nivelul bateriei, starea componentelor mecanice, istoricul intervențiilor tehnice și anumite informații despre capacitățile sistemelor de inteligență artificială. Responsabilii proiectului susțin că astfel vor fi mai ușor de depistat defecțiunile și de stabilit responsabilitățile în cazul unor incidente. De ce contează: infrastructură de control înainte de adopție în masă Inițiativa apare în contextul în care China accelerează integrarea „inteligenței artificiale întrupate” (sisteme AI care interacționează fizic cu mediul) în industrie, servicii și gospodării, pe fondul îmbătrânirii populației și al reducerii forței de muncă disponibile. Mai multe companii chineze dezvoltă roboți pentru fabrici, magazine și locuințe. Un exemplu menționat este compania GigaAI, care a prezentat un „majordom robotic” comercial, SeeLight S1, cu două brațe și deplasare pe roți. Primele 100 de unități ar urma să fie testate în locuințele angajaților chiar în această lună, iar extinderea programului în Wuhan este planificată până în prima jumătate a lui 2027. Directorul executiv Zhu Zheng a indicat un preț de aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) la momentul lansării pe piață. Riscuri și controverse: supraveghere și utilitate limitată în locuințe Introducerea identificării digitale a alimentat și îngrijorări privind protecția datelor, în condițiile în care roboții pentru locuințe folosesc camere, senzori și sisteme de monitorizare a mediului. Criticii avertizează că volumul de informații colectate ar putea oferi autorităților acces la date detaliate despre activitatea din spațiile în care sunt folosite aceste dispozitive, în timp ce oficialii chinezi susțin că scopul este administrarea roboților, monitorizarea funcționării și clarificarea responsabilităților tehnice. În paralel, o parte dintre experți rămân sceptici privind ritmul și utilitatea roboților umanoizi în mediul domestic. Guo Renjie, director la compania de proiectare robotică Zeroth, spune că locuințele sunt un mediu imprevizibil și în schimbare, iar Mark Rolston, fondatorul Argodesign, consideră că roboții ar putea ajunge în unele case în următorii ani, dar cu utilitate practică limitată. În ansamblu, Beijingul tratează identificarea și monitorizarea ca pe o infrastructură necesară înainte ca roboții umanoizi să fie adoptați pe scară largă, încercând să fixeze reguli de funcționare și control pentru o tehnologie pe care o vede tot mai relevantă economic și social. [...]
Nvidia își extinde miza dincolo de centrele de date, intrând pe piața PC-urilor cu un cip care promite să ruleze „agenți” AI local și să schimbe modul de interacțiune cu laptopurile și desktopurile, potrivit The Guardian . Mișcarea deschide o nouă linie de business pentru companie, dar analiștii citați avertizează că impactul financiar ar urma să se vadă în timp, nu imediat. Nvidia, evaluată la 5.000 miliarde dolari (aprox. 23.000 miliarde lei), a prezentat cipul RTX Spark , descris drept „supercip”, care va fi lansat în acest an și va fi folosit de producători precum Dell, Lenovo, Asus și HP, în combinație cu Windows de la Microsoft. CEO-ul Jensen Huang a vorbit despre „reinventarea PC-ului” pentru era AI, după trei ani de colaborare între Nvidia și Microsoft, la conferința Computex din Taiwan . Ce schimbă RTX Spark: AI „la margine”, nu în cloud Cipul este o combinație între un microprocesor și un cip grafic, dezvoltat cu ajutorul MediaTek din Taiwan, și este proiectat să ruleze agenți AI local (pe dispozitiv), în loc să se bazeze pe cloud (infrastructură la distanță). Consecința, în viziunea companiei, este că acești agenți ar putea naviga autonom pe PC, reducând dependența de interacțiunea clasică prin mouse și tastatură. Nvidia susține că, deși cipul este „foarte puternic”, computerele vor putea rămâne „subțiri și ușoare”. Huang a spus că Nvidia reimaginează PC-ul „pentru prima dată în 40 de ani”. De ce contează pentru piață: o confruntare directă cu Intel, Apple, Qualcomm și AMD Intrarea Nvidia cu un cip dedicat PC-urilor deschide „un nou front” în competiția pentru dominația în cipuri AI, punând compania în competiție mai directă cu Intel, Apple, Qualcomm și AMD. Publicația notează că Nvidia, lider în piața în plină expansiune a semiconductorilor pentru AI, împinge strategia dincolo de plăcile grafice, către cipuri integrate care pot alimenta întregul computer. Neil Shah, cofondator al Counterpoint Research, compară „momentul RTX Spark” cu apariția iPhone-ului, ChatGPT și DeepSeek și susține că direcția este trecerea de la PC-ul „centrat pe aplicații” la un „PC personal” bazat pe AI de tip agent (software care execută sarcini în numele utilizatorului). Investitorii: oportunitate pe termen lung, nu motor imediat de profit Susannah Streeter, chief investment strategist la Wealth Club, spune că inițiativa este o încercare „îndrăzneață” de a extinde dominația Nvidia dincolo de centrele de date către utilizarea de zi cu zi, dar că investitorii ar putea privi această mutare mai degrabă ca pe o oportunitate de creștere pe termen lung decât ca pe un factor imediat de câștiguri. În prezent, performanța Nvidia depinde „covârșitor” de cererea globală pentru infrastructură AI și putere de calcul în centrele de date, potrivit aceleiași analize. Context: rivalii accelerează, iar Nvidia își lărgește portofoliul Pe fondul intensificării „războaielor cipurilor”, Intel intenționează să înceapă livrările unui cip AI mai târziu în acest an și a anunțat un nou procesor grafic (GPU) Xe3P, cu numele de cod Crescent Island, descris drept construit pentru „generația” de agenți AI. În paralel, The Guardian notează că noul cip și unitatea centrală de procesare (CPU) Vera arată accentul tot mai mare al Nvidia pe produse pentru PC și CPU. Vera este descris ca fiind proiectat pentru agenți AI, iar printre primii adoptatori sunt menționați OpenAI, Anthropic și SpaceX. Ce urmează Din informațiile disponibile, RTX Spark ar urma să ajungă în produse ale mai multor producători de PC „în acest an”, în combinație cu Windows. Rămâne de văzut cât de repede se va traduce această extindere către PC-uri într-un aport material la venituri, în condițiile în care analiștii citați indică un orizont mai degrabă gradual. [...]
SoftBank ia în calcul investiții de până la 75 mld. euro în centre de date pentru IA în Franța , un pariu care ar putea schimba balanța infrastructurii europene de calcul, într-o regiune care încearcă să recupereze decalajul față de SUA și China, potrivit Economedia . Angajamentul ar fi cea mai mare investiție în inteligență artificială a grupului condus de Masayoshi Son în afara Statelor Unite și vine într-un moment convenabil politic pentru președintele Emmanuel Macron, înaintea evenimentului „Choose France” de săptămâna viitoare, unde Franța încearcă să atragă capital privat pentru proiecte industriale și tehnologice. Ce presupune proiectul: putere instalată de până la 5 GW până în 2031 Planul inițial prevede ca SoftBank să conducă o investiție de 45 de miliarde de euro pentru construirea unei capacități de 3,1 gigawați în regiunea Hauts-de-France până în 2031, cu încă 2 GW prevăzuți ulterior. Dacă proiectul ajunge la 5 GW, investiția totală ar urca la aproximativ 75 de miliarde de euro (87 de miliarde de dolari). Una dintre instalațiile principale ar urma să fie în Dunkerque, unde SoftBank ar colabora cu Schneider Electric pentru un centru dedicat infrastructurii de inteligență artificială și producției de roboți, poziționat pentru a deservi clienți din Londra, Bruxelles și Amsterdam. De ce contează: Europa caută avantaj competitiv prin energie și autorizări Miza economică este legată direct de costul și disponibilitatea energiei, de conectarea rapidă la rețea și de reglementările de planificare, date și emisii — factori care, potrivit materialului citat de Economedia, au împins investițiile mari în centre de date către regiuni mai „prietenoase” decât Europa. În discuțiile care au precedat acordul, Macron ar fi prezentat avantajele Franței: energie nucleară abundentă și aprobarea accelerată a facilităților de IA, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirea. Finanțarea: SoftBank ar avea nevoie de parteneri încă nenumiți Estimările din industrie menționate în articol indică un cost total de aproximativ 50 de miliarde de dolari pentru fiecare 1 GW de infrastructură de IA (teren, construcție, energie și echipamente IT), ceea ce sugerează că planul depinde de atragerea unei finanțări „semnificativ mai mari” de la parteneri care nu au fost încă numiți. În structuri tipice de finanțare, SoftBank ar contribui cu o sumă inițială relativ mică din capital propriu, iar grosul ar veni din finanțare de proiect pe bază de împrumuturi, mai notează publicația. Context: expansiunea globală a SoftBank și riscul de execuție Proiectul din Franța se adaugă portofoliului SoftBank în infrastructura de IA, care include și un proiect de centru de date de 10 GW în Ohio, anunțat în martie de oficiali ai administrației Trump. Grupul este implicat și într-un consorțiu care vizează o infrastructură de IA de 5 GW în Abu Dhabi, alături de G42, OpenAI, Oracle, Nvidia și Cisco. Totuși, articolul atrage atenția că nu toate proiectele de acest tip promovate de politicieni și directori se concretizează: un proiect emblematic al OpenAI în Marea Britanie, prezentat în septembrie de guvernul condus de Keir Starmer, a fost suspendat pe termen nedeterminat. În plus, pentru facilitatea din Franța nu sunt încă stabiliți nici clienții finali, nici furnizorii de echipamente IT. [...]
