China schimbă strategia în AI și dezvoltă aplicații pentru fiecare industrie - accent pe soluții practice și venituri rapide

Companiile chineze își mută focusul AI spre aplicații de business și monetizarea brevetelor , potrivit Mediafax , pe fondul unei competiții în care simpla dezvoltare de modele generale (precum modelele lingvistice mari, adică sisteme antrenate pe volume mari de text) nu mai este considerată suficientă pentru a genera venituri rapid. Conform unei analize CNBC , firmele din China își îndreaptă atenția către soluții adaptate pe industrii – de la juridic și financiar până la resurse umane – care pot rezolva probleme concrete și pot fi vândute mai ușor în piețe diferite, unde regulile și practicile locale diferă semnificativ. De la chatboturi la instrumente pentru operațiuni și comerț Un exemplu este Alibaba.com, platformă care conectează companii din SUA și Europa cu furnizori din China. Președintele companiei, Kuo Zhang, a spus că Alibaba caută parteneriate cu firme din SUA care dezvoltă modele AI specializate, capabile să înțeleagă legislația, regulile financiare sau procesele de resurse umane din fiecare țară. Alibaba a lansat recent Accio Work, o versiune îmbunătățită a platformei sale de „sourcing” (identificare și selecție de furnizori), cu funcții de inteligență artificială integrate. Instrumentul vizează accelerarea unor activități operaționale, într-un context în care taxele comerciale se pot schimba rapid, iar companiile au nevoie de decizii luate într-un timp scurt. Funcțiile menționate în articol includ: căutarea rapidă de produse și componente; completarea automată a documentelor vamale; calcularea marjelor de profit. Parteneriate externe pentru a acoperi diferențele de reglementare Un punct central al noii strategii este colaborarea cu firme din afara Chinei, pe motiv că modelele dezvoltate local nu pot acoperi ușor diferențele dintre legislațiile naționale. În această logică, soluțiile AI sunt gândite să „înțeleagă” reguli locale și să reducă fricțiunile administrative care încetinesc extinderea internațională. „Scopul este ca un antreprenor să poată transforma rapid o idee într-un produs și să îl vândă pe piețe diferite, fără să fie blocat de birocrație.” Miza economică, așa cum reiese din material, nu mai este doar performanța tehnologică, ci capacitatea de a transforma rapid tehnologia în venituri, prin produse și servicii aplicate direct în procesele de business. Start-up-uri care monetizează proprietatea intelectuală, nu transportul de produse Schimbarea nu se vede doar la giganți. Startup-ul MagicPen Bio, o companie tânără din China, dezvoltă plante care luminează în întuneric, folosind cercetare biologică asistată de AI. În loc să exporte plantele – dificil de transportat – compania vinde tehnologia din spate, pentru care are deja aproximativ 20 de brevete. Fondatorul estimează venituri de circa 200 de milioane de yuani (aproximativ 29 de milioane de dolari) în 2026 și caută parteneri în SUA și Orientul Mijlociu, potrivit articolului. „Brevetele, noua marfă” și limita AI în lumea fizică Orientarea spre vânzarea tehnologiei este susținută și la nivel oficial, arată materialul. La Zhongguancun Forum, desfășurat săptămâna trecută la Beijing, multe dintre „produsele” expuse nu au fost bunuri fizice, ci brevete, într-un format prezentat ca un târg global unde companiile pot „cumpăra” și „vinde” tehnologie la nivel internațional. În paralel, articolul indică și o limită importantă pentru AI în aplicații din lumea reală, precum roboții umanoizi: lipsa datelor fizice standardizate (mișcări, gesturi, interacțiuni), mai greu de colectat decât textele folosite la antrenarea chatboturilor. Ca exemplu, compania Linkerbot încearcă să construiască o bază de date cu abilitățile mâinii umane, de la mișcări simple la gesturi fine, pentru ca roboții să poată învăța și reproduce acțiuni în situații reale. [...]