Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Administrația SUA a amânat includerea DeepSeek pe „Entity List”, o decizie care menține, cel puțin temporar, accesul utilizatorilor și companiilor americane la tehnologia firmei chineze, în pofida acuzațiilor de sprijin pentru operațiuni militare și de informații ale Chinei, potrivit Tom's Hardware.
Miza este una de reglementare cu efecte directe în piață: „Entity List” (lista de entități a Departamentului Comerțului din SUA) limitează sever posibilitatea instituțiilor și companiilor americane de a face afaceri cu firmele incluse. Conform unui raport citat de Reuters, DeepSeek și peste o sută de alte companii chineze ar fi fost pregătite pentru includere încă de anul trecut, însă Casa Albă a evitat actualizarea listei pentru a nu escalada tensiunile comerciale cu Beijingul, inclusiv în contextul vizitei de stat de trei zile a președintelui Donald Trump în China.
În material se arată că un comitet interagenții ar fi recomandat includerea startupului chinez după ce un oficial senior al Departamentului de Stat ar fi susținut că firma sprijină operațiuni militare și de informații ale Chinei. Pe aceeași listă ar fi urmat să intre și producătorul chinez de memorii CXMT, ceea ce ar fi extins impactul dincolo de zona de software și modele de inteligență artificială.
Pentru piața americană, o astfel de decizie ar fi avut consecințe operaționale imediate, deoarece ar fi afectat atât companiile care folosesc sau testează modele ale DeepSeek, cât și lanțuri de aprovizionare unde apar produse ale CXMT.
Tom’s Hardware notează că, în ciuda îngrijorărilor de securitate, DeepSeek câștigă popularitate în rândul utilizatorilor americani, fiind folosit ca alternativă la modele „de vârf” mai scumpe ale OpenAI și Anthropic. În paralel, CXMT ar începe să câștige tracțiune, inclusiv prin faptul că Corsair ar folosi cipuri DRAM de la compania chineză pentru piața din China, pe fondul penuriei care a afectat livrările unor producători precum Micron, Samsung și SK hynix.
În acest context, o actualizare a listei ar lovi nu doar entitățile vizate, ci și companii și utilizatori americani care depind de aceste produse sau le folosesc pentru a-și reduce costurile.
Materialul mai menționează că Anthropic a acuzat DeepSeek și alte două modele chineze „frontier” că ar fi „distilat” (adică ar fi extras comportamente/capabilități dintr-un model mai mare pentru a antrena unul mai mic) modelul Claude, folosind 16 milioane de „schimburi” realizate prin 24.000 de conturi frauduloase, potrivit unei postări pe X. Compania americană susține că astfel de practici pot elimina mecanisme de siguranță și pot alimenta utilizări militare, de informații sau de supraveghere.
Separat, sunt amintite și relatări potrivit cărora DeepSeek ar fi folosit companii-paravan pentru a încerca să obțină cipuri Nvidia interzise la export, detaliate într-un alt material Tom’s Hardware despre încercări de a achiziționa cipuri Nvidia interzise.
Pe fond, publicația plasează decizia într-o logică mai largă a restricțiilor și controalelor la export folosite de SUA pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. Totodată, este invocat riscul de represalii din partea Beijingului, inclusiv prin controlul asupra exporturilor de pământuri rare, materiale importante pentru industria semiconductorilor, subiect tratat de Tom’s Hardware într-un articol despre controlul Chinei asupra pământurilor rare și despre penuria resimțită de producătorii de cipuri.
În lipsa unei actualizări oficiale a listei, situația rămâne deschisă: raportul citat indică faptul că includerea DeepSeek și a altor firme este pregătită, dar blocată politic pe termen scurt, tocmai din cauza potențialului de escaladare economică și comercială.
Recomandate
ChatGPT a coborât sub 50% cotă de piață, semn că piața asistenților AI intră într-o fază mai competitivă și mai orientată spre monetizare , potrivit HotNews , care citează raportul „State of AI” 2026 al firmei de analiză Sensor Tower . Datele indică o schimbare de dinamică într-un segment care, până recent, părea dominat aproape incontestabil de OpenAI: la începutul anului, ChatGPT era încă peste 50%, dar până la finalul lunii mai a scăzut la 46,4%, pe fondul creșterii rapide a rivalilor. Cine câștigă teren și cum arată împărțirea pieței Conform estimărilor Sensor Tower, avansul vine în special din două direcții: Gemini (Google) : 27,7% cotă de piață, alimentată în mare parte de integrarea în ecosistemul mai larg de instrumente Google; Claude (Anthropic) : 10,3% cotă de piață, cu o reputație puternică pentru sarcini de productivitate și, prin Claude Code, utilizare intensă în rândul programatorilor. Alți asistenți — inclusiv Grok (xAI), Perplexity, DeepSeek și Meta AI — sunt menționați cu sub 5% fiecare. De ce contează pentru business: utilizatorii schimbă mai ușor aplicația, iar banii cresc Raportul „State of AI” 2026, citat de TechCrunch, estimează că între începutul anului și finalul lunii iunie utilizatorii vor descărca aproape 2,3 miliarde de aplicații AI și vor cheltui peste 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19,3 miliarde lei) pe acestea. În aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au fost de 1,83 miliarde de dolari (aprox. 8,4 miliarde lei), ceea ce sugerează o mutare a industriei de la „creștere cu orice preț” către monetizare . În același timp, raportul notează că atât ritmul descărcărilor, cât și cel al cheltuielilor încetinesc, un posibil semn de maturizare a pieței, chiar dacă valorile absolute continuă să urce. Încrederea în brand începe să conteze în utilizare Un alt semnal operațional important: utilizatorii sunt „din ce în ce mai dispuși” să treacă de la un asistent la altul, iar anumite evenimente pot accelera migrarea. Ca exemplu, raportul menționează că acordul încheiat în februarie de OpenAI cu Departamentul Apărării al SUA a declanșat un vârf măsurabil al dezinstalărilor, sugerând că pentru o parte dintre utilizatori contează nu doar funcțiile, ci și încrederea în companie și alinierea la anumite valori. Utilizatori și abonamente: două modele diferite de tracțiune Sensor Tower indică și o diferențiere între popularitate și capacitatea de a transforma utilizarea în venituri recurente: ChatGPT ar fi ajuns la un miliard de utilizatori activi lunar , cu o creștere de 200 de milioane din februarie; Gemini are 662 de milioane de utilizatori activi lunar, iar Claude 245 de milioane . Pe partea de monetizare, Claude iese în evidență: 13% dintre utilizatorii Anthropic plătesc un abonament , o rată de conversie prezentată drept un reper relevant pentru investitori atunci când evaluează cât de sustenabile sunt veniturile companiilor din AI. În paralel, raportul estimează că timpul petrecut în aplicațiile AI va urca de la 17,2 miliarde de ore în prima jumătate din 2025 la aproximativ 36 de miliarde de ore în prima jumătate a acestui an, pe fondul utilizării tot mai frecvente pentru productivitate și al apetitului mai mare pentru funcții premium, în special în SUA. [...]
Dezvoltarea rapidă a AI ar putea duce la deficit de forță de muncă, nu la șomaj în masă , susține Jeff Bezos , potrivit Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă productivitatea crește mai repede decât disponibilitatea oamenilor, companiile pot ajunge să concureze mai dur pentru angajați, în timp ce apar roluri noi care mută accentul de la execuție la coordonare și decizie. Bezos a făcut declarațiile miercuri, la o conferință de tehnologie organizată la Paris, unde a respins ideea că inteligența artificială va „face oamenii inutili” și a argumentat că, dimpotrivă, AI poate amplifica capacitatea de producție și eficiența în multe domenii. În viziunea sa, societatea este limitată de resursa umană, iar AI ar reduce barierele care frânează munca oamenilor. „Știu că există o mare îngrijorare (…) că AI va face ca oamenii să devină inutili (…) Nu sunt deloc de acord (…) Și cred, de fapt, că AI-ul va crea un deficit de forță de muncă.” Context: temerile privind automatizarea rămân puternice Declarațiile vin pe fondul unei anxietăți persistente legate de automatizare. Un sondaj Ipsos/Reuters citat în material arată că aproximativ jumătate dintre americani cred că avansul inteligenței artificiale ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți angajați. În același timp, extinderea tehnologiilor AI începe să schimbe structura pieței muncii, inclusiv prin apariția unor ocupații noi. Ce tipuri de joburi apar deja în „economia AI” Economedia notează două exemple de roluri emergente: „Vibecoders” : programatori care folosesc instrumente AI (precum GitHub Copilot, Claude sau Cursor) pentru a dezvolta aplicații fără a scrie integral codul manual. Accentul se mută spre arhitectura și direcția proiectului, în timp ce o parte din execuție este automatizată. „Prompt engineer” : specialist care formulează instrucțiuni pentru modele de AI astfel încât acestea să genereze rezultate precise și relevante; rolul pune mai mult accent pe creativitate, logică și comunicare decât pe programare avansată. Informațiile sunt preluate de Economedia dintr-un material citat de Mediafax , fără detalii suplimentare despre amploarea acestor roluri sau ritmul în care se generalizează în companii. [...]
Laboratoarele chineze de IA mută tot mai mult antrenarea pe cipuri locale, dar „înlocuirea Nvidia” rămâne departe , arată o trecere în revistă publicată de South China Morning Post , pe fondul restricțiilor americane la export și al presiunii Beijingului pentru autosuficiență tehnologică. Deși modelele chinezești au devenit mai competitive față de cele din SUA, hardware-ul de IA al Chinei rămâne în urmă, iar cipurile locale sunt folosite pe scară largă mai ales la „inference” (rularea modelului deja antrenat pentru a răspunde la întrebări), nu la pre-antrenare, etapa cea mai consumatoare de putere de calcul. Publicația notează că niciunul dintre modelele de top din China nu este cunoscut ca fiind pre-antrenat pe „siliciu” autohton, însă tot mai multe echipe încearcă să mute etape mai timpurii ale antrenării pe infrastructură locală. Potrivit economistului Natixis Gary Ng, această tranziție poate încetini dezvoltarea pe termen scurt față de rivalii americani, dar ar contribui, în timp, la construirea unui lanț intern complet de aprovizionare pentru IA, „destul de rar la nivel global”. Unde se vede, concret, trecerea pe cipuri chinezești Articolul inventariază cinci exemple recente, care acoperă etape diferite din ciclul de viață al unui model (pre-antrenare, post-antrenare și inferență): Zhipu AI – GLM-Image : model de generare de imagini, open-source, dezvoltat împreună cu Huawei și antrenat pe serverul Ascend Atlas 800T A2 (cu acceleratorul Ascend 910) și framework-ul MindSpore, potrivit companiei. Zhipu susține că este primul model multimodal „state-of-the-art” antrenat integral pe cipuri domestice, cu nuanța că modelele de imagini cer, de regulă, mai puțină putere de calcul decât modelele lingvistice mari (LLM). (Context despre companie: Zhipu AI ) Meituan – LongCat-2.0-Preview : compania a invitat utilizatorii să testeze un model „trillion-parameter” și a afirmat că atât antrenarea, cât și inferența au fost făcute integral pe un „cluster de calcul domestic”. Meituan nu a precizat ce acceleratoare a folosit, menționând doar că etapa de antrenare a necesitat 50.000–60.000 de cipuri locale, iar modelul nu a fost încă lansat oficial publicului. (Context: Meituan ) ModelBest – modele ușoare „on-device” : start-up-ul a publicat BitCPM-CANN, un model ternar de 1,58 biți, în patru dimensiuni (0,5–8 miliarde de parametri), proiectat să comprime „greutățile” (weights) pentru eficiență fără memorie fizică suplimentară. Modelul ar fi fost antrenat pe hardware Ascend și poartă numele arhitecturii CANN (Compute Architecture for Neural Networks), echivalentul local al CUDA (setul de instrumente software al Nvidia). Compania mai spune că a antrenat pe Ascend și MiniCPM5-1B, care ar fi depășit seria Qwen a Alibaba într-un clasament Artificial Analysis pentru modele open-weights sub 2 miliarde de parametri. (Context: ModelBest ) DeepSeek-V4-Pro – post-antrenare pe Ascend 910C : o echipă de cercetare de la Huawei și Shenzhen Loop Area Institute afirmă că a folosit cipuri Ascend 910C pentru post-antrenarea „full-parameter” a modelului flagship de 1,6 trilioane de parametri, pe un cluster cu cel puțin 1.000 de cipuri Huawei. Publicația subliniază însă că post-antrenarea este mult mai puțin intensă computațional decât pre-antrenarea. (Context: DeepSeek-V4-Pro ) Universitatea Peking – EvoPhys-World : un „world model” 5D care simulează mișcări în spații fizice și a urcat pe primul loc în benchmark-ul WorldScore al Universității Stanford. Echipa spune că a antrenat modelul folosind GPU-ul MTT S5000 de la Moore Threads și platforma Musa, alternativă la CUDA. Moore Threads susține că performanța la „training throughput” (viteza de procesare în timpul învățării) a fost aproape la nivelul unor cipuri „mainstream” globale nenumite și cu o calitate a inferenței aproape identică. (Context: Moore Threads Technology ) De ce contează pentru piață Imaginea de ansamblu este una de substituție graduală, pe segmente , nu de înlocuire rapidă a Nvidia: China pare să avanseze în folosirea cipurilor locale la inferență și, punctual, la post-antrenare sau la antrenarea unor modele mai „ușoare”, în timp ce pre-antrenarea modelelor de vârf rămâne, cel puțin din informațiile publice, un prag încă neatins pe scară largă cu hardware autohton. În termeni operaționali, miza imediată este dacă ecosistemele software alternative la CUDA (precum CANN și Musa) și capacitatea de a construi clustere mari cu cipuri locale pot reduce dependența de acceleratoarele americane, chiar cu costuri de eficiență pe termen scurt. [...]
Utilizatorii de iPhone 17 ar putea rămâne fără unele funcții majore de inteligență artificială în iOS 27 , potrivit Android Headlines — un semnal că Apple ar putea condiționa următorul val de capabilități AI de hardware mai nou, cu efect direct asupra ciclului de înlocuire a telefoanelor. Informația, așa cum este prezentată în material, indică o posibilă segmentare a funcțiilor AI în viitoarea versiune iOS 27, astfel încât nu toate modelele recente să primească aceleași capabilități. Pentru utilizatori, miza este practică: accesul la funcții noi nu ar mai depinde doar de actualizarea software, ci și de generația de dispozitiv. De ce contează: AI ca diferențiator de produs și motiv de upgrade Dacă aceste limitări se confirmă, Apple ar folosi AI nu doar ca „feature” de software, ci ca argument comercial pentru trecerea la modele mai noi. În termeni operaționali, asta înseamnă că o parte dintre utilizatori ar putea avea o experiență diferită pe iOS 27, chiar dacă rulează aceeași versiune de sistem de operare. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, o listă completă a funcțiilor AI care ar urma să lipsească pe iPhone 17 și nici criteriile tehnice exacte (de exemplu, cerințe de procesare pe dispozitiv). Limitarea trebuie tratată ca atare: este o informație de tip „ar urma”, nu o confirmare oficială din partea Apple. Ce ar trebui urmărit în continuare Pentru a evalua impactul real, relevante vor fi: ce funcții AI sunt încadrate drept „majore” și dacă rulează local (pe telefon) sau în cloud; ce modele vor fi eligibile și care este pragul hardware (cip, memorie etc.); dacă Apple va comunica explicit diferențele între generații odată cu detaliile despre iOS 27. [...]
Jeff Bezos mizează pe IA ca motor de creștere, nu ca distrugător de locuri de muncă , iar pariul lui se concentrează pe „Prometheus”, un laborator/companie de inteligență artificială evaluat la 41 miliarde de dolari (aprox. 180 miliarde lei), potrivit Focus . Miza economică: atragerea de capital masiv pentru o tehnologie care ar urma să accelereze proiectarea și producția în industrie, cu efecte directe asupra productivității și costurilor. Bezos a declarat pentru Financial Times că scenariile în care „toate joburile dispar” sunt greșite, iar IA ar putea declanșa mai multe „ere de aur” în domenii precum industria, spațiul, biotehnologia și altele. Ce este „Prometheus” și ce promite să facă „Prometheus” este descris ca un nou business de IA al lui Jeff Bezos și al lui Vikram Bajaj (co-șef al Prometheus și fost manager Google). Ideea centrală este folosirea datelor reale din producție și inginerie pentru a înțelege procese fizice mai bine decât modelele lingvistice (sisteme antrenate în principal pe text). Obiectivul menționat: un „inginer general artificial” – adică un sistem capabil să sprijine proiectarea, testarea și fabricația astfel încât acestea să devină mai rapide și mai ieftine. Finanțarea: 12 miliarde de dolari strânse, evaluare de 41 miliarde Potrivit Financial Times, Prometheus a atras 12 miliarde de dolari (aprox. 53 miliarde lei) de la investitori, inclusiv JPMorgan Chase, BlackRock și Bezos. Evaluarea, incluzând capitalul atras, ar fi de 41 miliarde de dolari. În același timp, compania nu a prezentat încă un produs „gata de piață”, iar Focus notează că Prometheus trebuie să demonstreze că își poate atinge țintele ambițioase. Legătura cu restul imperiului Bezos și unde ar putea apărea impactul Bezos leagă această investiție de alte domenii în care este implicat: Blue Origin (spațiu), robotică, logistică, cloud și cercetare în zona longevității – toate cu puncte de contact cu IA. El indică în mod special un potențial beneficiu pentru Blue Origin, fără să detalieze însă mecanismul concret prin care Prometheus ar ajuta compania spațială. Disputa despre piața muncii: optimism vs. avertismente Bezos își justifică optimismul printr-un argument istoric: prosperitatea vine din invenții. „În esență, toată prosperitatea civilizațională este alimentată de invenții. Acum 6000 de ani, cineva a inventat plugul, și noi toți am devenit mai bogați.” Financial Times mai scrie că Bezos ia în calcul chiar un posibil deficit de forță de muncă, în ideea că IA ar putea crea mai multe joburi decât ar elimina. Poziția rămâne contestată: șeful Anthropic, Dario Amodei, avertizează asupra unor posibile pierderi masive de locuri de muncă și a adus în discuție inclusiv majorarea taxelor pe câștigurile de capital pentru finanțarea unui venit de bază. În acest context, Bezos spune că ținta lui este să le permită inginerilor din întreaga lume „să-și facă cea mai bună muncă mai repede” și să aducă produse noi mai devreme pe piață. Ce urmează Pariul pe IA al lui Bezos ar urma să fie un subiect de discuție și la întâlnirea anuală de la Sun Valley, unde, potrivit Variety (citat de Focus), se reunesc lideri din tehnologie, media și finanțe, inclusiv Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic). Pentru investitori și companii, testul imediat rămâne același: dacă Prometheus poate transforma finanțarea și promisiunile într-un produs comercial și într-un avantaj operațional măsurabil. [...]
Indisponibilitatea chatbotului Claude a creat întreruperi operaționale pentru utilizatori și echipe care îl folosesc în fluxuri de lucru , iar situația a fost urmărită în timp real de CNET , într-un material de tip „live” despre starea serviciului. Din informațiile disponibile în pagina CNET, subiectul este o posibilă cădere (outage) a lui Claude, asistentul de inteligență artificială dezvoltat de Anthropic , și actualizările privind disponibilitatea acestuia. Textul extras din sursă nu include însă detalii concrete despre cauză, durată, amploare sau momentul exact al incidentului, ci mai ales elemente de navigație și conținut general al site-ului. De ce contează pentru companii și utilizatori O întrerupere a unui chatbot folosit la scară largă are impact direct în zona operațională: întârzieri în activități care depind de generare de text, analiză, suport intern sau automatizări. Pentru organizațiile care au integrat astfel de instrumente în procese, chiar și o indisponibilitate temporară poate însemna blocaje și costuri indirecte (timp pierdut, replanificare, trecerea pe soluții alternative). Ce se știe și ce nu se știe din sursa disponibilă Pe baza conținutului furnizat din pagina CNET: Se știe : subiectul este verificarea statusului „Claude este indisponibil?” și „cele mai recente informații”. Nu se știe (din textul extras) : confirmarea oficială a incidentului, intervalul orar, regiunile afectate, numărul utilizatorilor impactați, cauza tehnică sau estimarea de remediere. În lipsa acestor detalii în materialul disponibil aici, nu se poate cuantifica impactul sau stabili cu certitudine starea serviciului la un anumit moment. [...]
