Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Administrația SUA a amânat includerea DeepSeek pe „Entity List”, o decizie care menține, cel puțin temporar, accesul utilizatorilor și companiilor americane la tehnologia firmei chineze, în pofida acuzațiilor de sprijin pentru operațiuni militare și de informații ale Chinei, potrivit Tom's Hardware.
Miza este una de reglementare cu efecte directe în piață: „Entity List” (lista de entități a Departamentului Comerțului din SUA) limitează sever posibilitatea instituțiilor și companiilor americane de a face afaceri cu firmele incluse. Conform unui raport citat de Reuters, DeepSeek și peste o sută de alte companii chineze ar fi fost pregătite pentru includere încă de anul trecut, însă Casa Albă a evitat actualizarea listei pentru a nu escalada tensiunile comerciale cu Beijingul, inclusiv în contextul vizitei de stat de trei zile a președintelui Donald Trump în China.
În material se arată că un comitet interagenții ar fi recomandat includerea startupului chinez după ce un oficial senior al Departamentului de Stat ar fi susținut că firma sprijină operațiuni militare și de informații ale Chinei. Pe aceeași listă ar fi urmat să intre și producătorul chinez de memorii CXMT, ceea ce ar fi extins impactul dincolo de zona de software și modele de inteligență artificială.
Pentru piața americană, o astfel de decizie ar fi avut consecințe operaționale imediate, deoarece ar fi afectat atât companiile care folosesc sau testează modele ale DeepSeek, cât și lanțuri de aprovizionare unde apar produse ale CXMT.
Tom’s Hardware notează că, în ciuda îngrijorărilor de securitate, DeepSeek câștigă popularitate în rândul utilizatorilor americani, fiind folosit ca alternativă la modele „de vârf” mai scumpe ale OpenAI și Anthropic. În paralel, CXMT ar începe să câștige tracțiune, inclusiv prin faptul că Corsair ar folosi cipuri DRAM de la compania chineză pentru piața din China, pe fondul penuriei care a afectat livrările unor producători precum Micron, Samsung și SK hynix.
În acest context, o actualizare a listei ar lovi nu doar entitățile vizate, ci și companii și utilizatori americani care depind de aceste produse sau le folosesc pentru a-și reduce costurile.
Materialul mai menționează că Anthropic a acuzat DeepSeek și alte două modele chineze „frontier” că ar fi „distilat” (adică ar fi extras comportamente/capabilități dintr-un model mai mare pentru a antrena unul mai mic) modelul Claude, folosind 16 milioane de „schimburi” realizate prin 24.000 de conturi frauduloase, potrivit unei postări pe X. Compania americană susține că astfel de practici pot elimina mecanisme de siguranță și pot alimenta utilizări militare, de informații sau de supraveghere.
Separat, sunt amintite și relatări potrivit cărora DeepSeek ar fi folosit companii-paravan pentru a încerca să obțină cipuri Nvidia interzise la export, detaliate într-un alt material Tom’s Hardware despre încercări de a achiziționa cipuri Nvidia interzise.
Pe fond, publicația plasează decizia într-o logică mai largă a restricțiilor și controalelor la export folosite de SUA pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. Totodată, este invocat riscul de represalii din partea Beijingului, inclusiv prin controlul asupra exporturilor de pământuri rare, materiale importante pentru industria semiconductorilor, subiect tratat de Tom’s Hardware într-un articol despre controlul Chinei asupra pământurilor rare și despre penuria resimțită de producătorii de cipuri.
În lipsa unei actualizări oficiale a listei, situația rămâne deschisă: raportul citat indică faptul că includerea DeepSeek și a altor firme este pregătită, dar blocată politic pe termen scurt, tocmai din cauza potențialului de escaladare economică și comercială.
Recomandate
Piața chineză de acțiuni legate de inteligența artificială a pierdut circa 480 mld. dolari (aprox. 2.160 mld. lei) din capitalizare în mai puțin de patru luni, pe fondul unei corecții care riscă să blocheze finanțarea și listările unor companii tehnologice, potrivit Mediafax . Prăbușirea vine după aproape doi ani de creșteri accelerate, alimentate de entuziasmul investitorilor pentru AI și de sprijinul economic promis de Beijing, în contextul în care declinul nu se limitează la firmele specializate strict pe AI, notează Reuters, citată de Mediafax. Indicele CSI300, care urmărește unele dintre cele mai importante companii listate în China, a scăzut cu aproximativ 20% față de maximele din iunie. Administratorul de fonduri Dong Baozhen, din Beijing, pune mișcarea pe seama unei faze speculative care se inversează acum. Unde s-au văzut cele mai mari scăderi Printre companiile menționate ca fiind puternic afectate se numără: Unitree , producător de roboți umanoizi, ale cărui acțiuni au pierdut aproximativ jumătate din valoare de la listarea din august, deși oferta publică inițială a atras interes ridicat din partea investitorilor individuali; CXMT , producător de cipuri, care a pierdut peste un sfert din valoarea bursieră în ultima lună; MetaX Integrated Circuits și Moore Threads Technology , cu scăderi de aproximativ 50% față de nivelurile din iulie; Zhongji Innolight și Eoptolink Technology (componente optice), cu scăderi de aproximativ 60% față de maximele din vară. Mediafax arată că amplitudinea corecției este cu atât mai notabilă cu cât unele dintre aceste acțiuni crescuseră anterior cu 700%, respectiv 400%, la debutul pe bursă în anul precedent. De ce contează: finanțarea sectorului poate deveni mai scumpă și mai rară Analiștii citați indică o combinație de factori care apasă pe evaluări: prețuri considerate excesive, îndoieli privind cererea viitoare pentru tehnologia AI și riscul unor noi restricții comerciale din partea SUA. Washingtonul analizează limitarea accesului unor echipamente chinezești la centrele de date americane, ceea ce ar putea lovi veniturile furnizorilor. În plus, concentrarea expunerii investitorilor a amplificat șocul: potrivit Goldman Sachs , companiile legate de AI ajunseseră să reprezinte 42% din capitalizarea bursieră și 57% din valoarea tranzacțiilor pe piețele chineze analizate, inclusiv Hong Kong. Evaluările rămân ridicate, deși indicii au căzut puternic Chiar și după scăderea de 40% a indicelui STAR50, companiile din componența lui sunt evaluate la aproximativ 100 de ori profiturile din ultimele 12 luni, după ce la vârf indicatorul urcase spre 250. Prin comparație, Nasdaq 100 ar fi evaluat la aproximativ 30 de ori profiturile, potrivit datelor citate. Diferența alimentează temerile că acțiunile tehnologice chinezești ar putea continua să scadă înainte să devină atractive pentru investitori. Hong Hao, director de investiții la Lotus Asset Management din Hong Kong, avertizează că prăbușirea va împiedica numeroase companii tehnologice să se listeze și va îngreuna atragerea capitalului necesar pentru cipuri, centre de date și tehnologii AI. În timp ce Goldman Sachs și alți administratori de active văd oportunități de cumpărare în anumite nume după corecții, un alt administrator de fonduri, Wang Zhuo (Shanghai), anticipează o concurență mai agresivă între producătorii chinezi de cipuri și echipamente AI, cu risc de „război al prețurilor”. [...]
Meta lucrează cu Fourier la un prototip de robot umanoid în doar trei luni , într-un demers care mută accentul de la modele de inteligență artificială „în ecran” la aplicații fizice, cu implicații directe pentru lanțul de aprovizionare hardware și parteneriatele internaționale din zona roboticii, potrivit IT之家 . Informația, atribuită de publicație unui material The Information, indică faptul că Meta a colaborat cu compania chineză Fourier pentru a construi un prototip de robot umanoid numit „Max”. Proiectul este prezentat intern ca o „întruchipare fizică” a modelului de inteligență artificială Muse, iar ținta de utilizare menționată este executarea de sarcini casnice. Ce se știe despre prototipul „Max” Conform detaliilor publicate, robotul a fost dezvoltat în trei luni și are următoarele caracteristici: înălțime: aproape 5 feet (aprox. 1,5 metri); greutate: aproximativ 106 pounds (aprox. 48,1 kilograme); platformă hardware: cip Nvidia Thor. Publicația notează că Mark Zuckerberg ar vedea acest robot ca pe „forma fizică” a modelului Muse și ca pe o bază pentru capabilități orientate spre activități domestice. Următorul pas: „Max 2”, dar fără calendar de lansare și fără plan de vânzare IT之家 mai scrie că Meta și Fourier ar fi început în septembrie dezvoltarea unei versiuni „Max 2”. Aceasta ar urma să includă o reproiectare a trunchiului și „alte upgrade-uri de rutină”. Deocamdată, cele două companii nu ar fi stabilit un termen de lansare și nici nu ar avea planuri să vândă prototipul, ceea ce sugerează că proiectul rămâne, cel puțin în această etapă, unul de cercetare și dezvoltare, nu un produs comercial. [...]
Anthropic renunță la interviurile clasice de programare , pe motiv că modelul său de inteligență artificială Claude rezolvă deja mai bine astfel de sarcini, iar testele nu mai spun nimic relevant despre candidați, potrivit TechRadar . Schimbarea indică o repoziționare operațională în recrutare: accentul se mută de la „scrie cod sub presiune” la „construiește eficient cu ajutorul IA”. Managerul de inginerie Felix Rieseberg, care are și rol de hiring manager la Anthropic, spune că a „îngropat” luna aceasta interviul tradițional de coding. Argumentul său este că, într-un moment în care Claude demonstrează o înțelegere superioară a programării, a pune candidații să rezolve probleme de codare nu mai relevă nimic „semnificativ” despre ei. De ce se schimbă interviurile: „IA codează mai bine decât oamenii” Rieseberg susține că testele de tip „provocare React” și-au pierdut utilitatea, făcând o paralelă: nu ar mai avea sens să ceri o astfel de probă, la fel cum nu mai are sens să „chestionez oamenii despre assembly”, în condițiile în care Claude ar fi mai bun la ambele. În locul probelor standardizate, el descrie o direcție în care candidații ar putea fi evaluați mai degrabă prin rezultate obținute cu IA: idei „radicale” și prototipuri construite rapid (de exemplu, într-un weekend) cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, plus impactul concret al acestora. Ce caută acum Anthropic la juniori: impact și prototipuri, nu exerciții Mesajul pentru inginerii juniori, în logica lui Rieseberg, este să se concentreze pe a produce impact și pe a înțelege compania și oamenii din organizație, nu pe a „bifa” un test de programare. În paralel, managerul spune că nu renunță la recrutare, dar caută o metodă nouă de evaluare pentru candidații care „construiesc bine cu IA”. În practică, el afirmă că scanează CV-uri și portofolii pentru prototipuri care arată „gust” (judecată de produs), empatie și gândire bazată pe principii. Ce urmează: o perioadă de tranziție în evaluarea candidaților Rieseberg admite că nu a ajuns încă la o formulă completă pentru a intervieva oamenii în acest nou context, dar sugerează că nu este singurul manager care încearcă să definească interviul potrivit pentru era în care IA scrie cod. Pentru piața muncii din software, semnalul este că „interviul de coding” ar putea fi înlocuit treptat, cel puțin în unele companii, de evaluări centrate pe portofoliu, prototipare și capacitatea de a folosi IA în mod productiv. [...]
Anthropic intră în IPO cu o poziție de numerar uriașă, iar asta îi poate reduce semnificativ dependența de finanțări noi pentru investițiile în infrastructură AI , potrivit IT之家 , care relatează despre analiza făcută de David Oliver Sacks, președintele Consiliului Consultativ pentru Știință și Tehnologie al Casei Albe, pe baza documentului de înregistrare S‑1 al companiei. Sacks a discutat subiectul în cadrul podcastului All‑In și a susținut că Anthropic „este foarte probabil” să devină „cea mai mare companie din istoria capitalismului”, argumentând în principal prin ritmul de creștere și eficiența utilizării capitalului, într-un interval de doar șase ani de la înființare. Cifrele din S‑1: venituri mari și 112 miliarde dolari cash Conform datelor citate, Anthropic a raportat în documentele sale: venituri de 16,3 miliarde dolari (aprox. 76,6 miliarde lei ) în prima jumătate a lui 2026 ; numerar în bilanț de 112 miliarde dolari (aprox. 526,4 miliarde lei ); o estimare de 100 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei ) pentru venitul recurent anual în 2026. Unghiul relevant pentru piață este că o asemenea rezervă de numerar poate schimba raportul de forțe în IPO: compania ar putea avea nevoie de mai puțini bani de la investitori pentru a-și acoperi comenzile de putere de calcul (capacitate de procesare) și cheltuielile de capital planificate. De ce contează: IPO-ul poate crește „puterea de preț” și controlul asupra acțiunilor Sacks afirmă că există voci pesimiste care consideră că promisiunile viitoare de cheltuieli de capital ale Anthropic ar fi prea mari pentru a putea fi onorate. În lectura sa, IPO-ul ar funcționa însă ca o „garanție” tocmai pentru că firma ar avea deja fonduri suficiente pentru a finanța comenzile de infrastructură și investițiile anticipate. El mai argumentează că, dacă necesarul de finanțare în IPO este mai mic, Anthropic ar putea obține: o putere de negociere mai mare asupra prețului (evaluare/condiții mai bune); un control mai bun asupra volumului de acțiuni aflate în circulație . Controlul votului rămâne la fondatori Potrivit informațiilor din S‑1, compania ar urma să emită acțiuni de clasă F , iar cei șapte fondatori ar deține 50,1% din drepturile de vot . Practic, structura de guvernanță ar consolida controlul fondatorilor chiar și într-un context de listare. În concluzie, mesajul central al analizei este că dimensiunea numerarului raportat și ritmul de creștere ar putea face din IPO-ul Anthropic o operațiune cu cerințe mai reduse de capital decât se anticipa, ceea ce ar îmbunătăți poziția companiei în fața piețelor. Totuși, articolul nu oferă un calendar al listării sau termeni concreți ai ofertei, dincolo de elementele din S‑1 discutate de Sacks. [...]
Sam Altman admite că OpenAI nu explică suficient de bine de ce „merită” riscurile AI , într-o discuție care scoate în evidență o problemă de guvernanță și responsabilitate publică pentru companiile din domeniu, potrivit Gizmodo . CEO-ul OpenAI a vorbit despre ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale într-o apariție pe podcastul „Cheeky Pint”, găzduit de John Collison (cofondator Stripe). În contextul discuției, Altman a descris atât entuziasmul, cât și disconfortul pe care i l-a provocat capacitatea unor modele interne de a rezolva probleme tehnice dificile, cu efecte directe asupra carierelor unor specialiști. „Hold My Beer”, un indiciu despre cultura internă și miza tehnologică Altman a spus că unul dintre modelele folosite intern de OpenAI pentru a ataca probleme „deosebit de dificile” era cunoscut între angajați drept „Model Name-Hold My Beer”. El a relatat că modelul „dobora” pe rând unele dintre cele mai grele probleme de cercetare la care oameni lucraseră ani întregi. „Am avut această experiență colectivă: cele mai grele probleme de cercetare din cariera academică a oamenilor; modelul le doborâa una după alta.” (Sam Altman) Altman a adăugat că printre aceste probleme s-ar fi aflat și „multe dintre cele pe care le-am publicat”, referire care ar putea viza rezultatele făcute publice de OpenAI în zona matematicii. Publicația notează că OpenAI nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare. Context: tensiuni în matematică după publicarea unor rezultate asistate de AI Gizmodo plasează declarațiile în contextul reacțiilor din comunitatea matematică, după ce OpenAI a publicat „controversat” o soluție asistată de AI pentru problema Navier–Stokes, iar unii matematicieni au acuzat compania de plagiat. Ulterior, OpenAI ar fi publicat rezultate pentru „aproape 400” de probleme matematice vechi. În articol se avansează ideea că, pentru generațiile viitoare, seria de demonstrații din 2026 ar putea deveni un moment de cotitură pentru domeniu, comparabil cu impactul pe care l-a avut victoria lui Deep Blue asupra lui Garry Kasparov în șah. „Nu am făcut o treabă grozavă” în a justifica public costurile Dincolo de detaliul anecdotic al numelui intern, miza principală a discuției este recunoașterea explicită a unei dificultăți de comunicare și asumare a efectelor: Altman spune că OpenAI nu a explicat suficient de bine de ce consideră că dezavantajele potențiale ale tehnologiei sunt „worth it” (merită). „Nu cred că noi [OpenAI] am făcut o treabă grozavă în a le explica oamenilor de ce credem că toate dezavantajele potențiale ale acestei tehnologii merită.” (Sam Altman) În același registru, el a descris o stare amestecată — „excitat și fericit”, dar și cu „tristețe și melancolie” și senzația „că se termină ceva” — după ce a urmărit performanțele modelului intern. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă detalii tehnice despre modelul „Hold My Beer” (ce arhitectură are, ce capabilități exacte, ce nivel de autonomie) și nici nu confirmă explicit care rezultate publicate au fost obținute cu ajutorul lui. În lipsa unui răspuns de la OpenAI, legătura dintre modelul intern și setul de rezultate publicate rămâne, deocamdată, la nivel de sugestie din declarațiile lui Altman. [...]
Papa Leon al XIV-lea respinge ideea de „personalitate juridică” pentru AI, avertizând că ar putea dilua răspunderea legală a oamenilor – o poziție care, dacă prinde tracțiune în dezbaterea publică și politică, poate influența direct felul în care vor fi scrise regulile de responsabilitate pentru daune produse cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Futurism . Într-un fir amplu de mesaje publicat pe X (fostul Twitter), Papa a criticat apelurile pentru acordarea de drepturi modelelor de AI printr-un mecanism de „personalitate juridică” (concept prin care o entitate non-umană ar primi, în fața legii, un statut similar unei persoane). Argumentul central: o astfel de abordare ar putea muta responsabilitatea pentru abuzuri sau prejudicii „activate” de AI de la oamenii care construiesc și folosesc aceste sisteme către o entitate „fără chip”. „Mașinile sunt unelte, nu persoane.” Pontiful a susținut că viitorul inteligenței artificiale „nu este predeterminat” și că, fiind o tehnologie creată de oameni, depinde de alegerile făcute de societate, inclusiv de decizia de a-i respinge anumite utilizări. În aceeași serie de mesaje, el a cerut ca deciziile care afectează viața, libertatea și folosirea forței să rămână sub „supraveghere umană” efectivă și responsabilă și a reluat apelul ca AI să fie „dezarmată”, în contextul preocupărilor sale legate de arme autonome. De ce contează: miza este răspunderea, nu „drepturile” AI Poziția Papei se aliniază unor îngrijorări exprimate deja de avocați, activiști și legiuitori, notează publicația: acordarea de drepturi unor sisteme AI (de exemplu, drepturi echivalente libertății de exprimare) ar putea complica stabilirea vinovăției atunci când apar consecințe negative. Riscul invocat este apariția unor situații în care niciun om nu mai este identificat drept responsabil în mod clar pentru efectele acțiunilor luate „cu” sau „de” instrumente AI. Context: industria împinge în direcția „conștiinței” AI, Vaticanul rămâne prudent Materialul mai arată că, în pofida acestor rezerve, „mulți actori” din jurul industriei AI susțin că sistemele ar fi – sau ar putea deveni curând – conștiente, ceea ce ar justifica, în opinia lor, acordarea de drepturi. Ca exemplu, este menționat un articol din The New York Times (fără link în textul sursă), potrivit căruia reprezentanți ai Anthropic (dezvoltatorul Claude) ar fi discutat în această vară cu lideri religioși, încurajând clerul să ia în calcul posibilitatea ca modelele AI să fie conștiente. Potrivit Futurism, aceste discuții nu par să-i fi schimbat poziția Papei, care a cerut și crearea unor instituții internaționale „efective” pentru protejarea binelui comun global, prin standarde comune, supraveghere independentă și mecanisme de responsabilizare – astfel încât deciziile privind dezvoltarea și utilizarea AI să poată fi examinate, contestate și să existe remedii pentru eventualele prejudicii. [...]
