Piața chineză a roboților industriali cu „inteligență întrupată” intră în faza de comercializare accelerată în 2025, cu o valoare estimată la 57,4 miliarde yuani (aprox. 36,7 miliarde lei), potrivit datelor IDC citate de IT之家. Segmentul dominant este cel al aplicațiilor de „inteligență întrupată” construite pe roboți industriali existenți, evaluat la 36,2 miliarde yuani (aprox. 23,1 miliarde lei), semn că piața se mișcă mai degrabă prin integrare în fabrici decât prin înlocuirea rapidă a platformelor.

IDC descrie „robotul industrial cu inteligență întrupată” ca un sistem destinat mediilor de producție, care combină modele de inteligență artificială, percepție multimodală (de exemplu, vedere), control robotic și corpul robotului, pentru a închide bucla „percepție–învățare–decizie–execuție” și a lucra autonom în scenarii industriale reale, inclusiv în interacțiune cu oameni și echipamente.

Unde se duc banii: roboții industriali rămân vehiculul principal

În 2025, IDC estimează că piața se sprijină în principal pe roboți cu forme variate folosiți pentru modernizarea liniilor și posturilor de lucru, cu obiectivul de a împinge producția spre mai multă flexibilitate și autonomie.

În interiorul acestei piețe, aplicațiile bazate pe roboți industriali (36,2 miliarde yuani) includ, potrivit IDC:

• roboți colaborativi;
• roboți „compuși” (operațiuni mobile, tip „mobile manipulation” – platforme care se deplasează și manipulează obiecte);
• roboți cu mai multe articulații.

Aceste soluții sunt livrate ca pachete integrate „hardware robotic + software inteligent + servicii pe industrie” și sunt deja folosite în sarcini precum alimentare/descărcare pe linie, inspecție de calitate, șlefuire și reparații, asamblare flexibilă și manipulare de materiale.

Roboții umanoizi: încă în testare, dar cu o piață separată

IDC separă explicit un al doilea segment: purtătorii noi de „inteligență întrupată”, în special roboții umanoizi, care ar ajunge la 21,1 miliarde yuani în 2025 (aprox. 13,5 miliarde lei). În această etapă, utilizarea este descrisă ca fiind concentrată pe implementări demonstrative, validare de scenarii și teste POC (proof of concept – proiecte pilot pentru a verifica fezabilitatea).

Publicația notează că, deși umanoizii promit o adaptare mai bună la medii complexe și o formă mai generalistă, rămân în evaluare factori precum costul produsului, fiabilitatea, maturitatea de inginerie și eficiența reală în producție.

Ce urmează: integrare în sistemele fabricii și presiune pe rentabilitate

IDC anticipează că în următorii trei până la cinci ani piața din China va trece de la validări punctuale la extindere către aplicații la nivel de flux de producție. Direcțiile indicate includ:

• trecerea de la „inteligență pe un singur post” la „inteligență pe flux”, prin integrare mai profundă cu sisteme precum MES, WMS, ERP, PLC și platforme de internet industrial;
• accent mai mare pe „cunoaștere industrială” în modele (reguli de proces, mecanica echipamentelor, experiență operațională), nu doar pe volum de date;
• coexistența pe termen lung a mai multor tipuri de roboți, în funcție de sarcini;
• avantaj competitiv pentru companiile care pot construi un circuit complet de date: colectare → antrenare model → implementare industrială → feedback și optimizare.

Un element cu impact direct asupra deciziilor de investiții este criteriul de rentabilitate: IDC spune că, în baza unui sondaj în rândul utilizatorilor, peste 80% dintre companiile de producție vor ca proiectele cu roboți industriali cu „inteligență întrupată” să își recupereze investiția în maximum doi ani. În consecință, soluțiile care se implementează rapid, rulează stabil și produc beneficii economice măsurabile ar urma să fie favorizate în piață.