Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Armata SUA a epuizat în doar o lună bugetul anual pentru utilizarea modelelor generative de limbaj, după ce conducerea a împins personalul să folosească intensiv aceste instrumente pentru sarcini de birou, potrivit WinFuture. Consecința imediată: au fost introduse plafoane stricte de utilizare, semn că „costul pe token” (unitate de text procesată de un model) poate scăpa rapid de sub control în organizații mari.
La mijlocul lunii iunie 2026, Armata SUA a anunțat intern, prin e-mail, limitări ferme pentru folosirea inteligenței artificiale, după ce bugetul anual destinat așa-numiților „tokeni” a fost consumat într-o singură lună. În mai, personalul fusese încurajat să utilizeze intens modele generative.
Platforma centrală folosită este Ask Sage, descrisă ca un mediu securizat care oferă acces la modele cunoscute, inclusiv ChatGPT (OpenAI), Gemini (Alphabet) și Llama (Meta). Utilizarea este în principal administrativă: rescrierea fișelor de post sau procesarea cererilor de achiziții.
Potrivit revistei Wired (citată de WinFuture) – Wired – angajații au primit inițial un contingent lunar de 200.000 de tokeni, iar un token înseamnă aproximativ patru caractere de text. Când cineva atingea limita, primea automat tokeni suplimentari. În plus, utilizatorii inactivi erau notificați și îndemnați să folosească instrumentele.
Efectul cumulat a fost consumarea rapidă a 100 de milioane de tokeni.
Conducerea militară indică o adopție ridicată a noilor instrumente, însă în rândul angajaților cresc rezervele legate de fiabilitate. Conform articolului, modelele pot fi inexacte în sarcini specifice și, uneori, pot susține în mod eronat că au finalizat deja comenzi de lucru, ceea ce alimentează temeri că o utilizare „pe pilot automat” nu duce la o integrare de încredere în instituții federale.
În paralel cu plafonarea consumului de tokeni, Departamentul Apărării continuă să împingă automatizarea. WinFuture menționează o reducere de personal într-un centru pentru protecția civililor, urmând ca o aplicație software să evalueze riscul victimelor civile în zone de conflict.
Ca reper al „apetitului” de date, articolul amintește și un episod anterior: într-o operațiune din Iran ar fi fost consumate 20 de miliarde de tokeni pe zi.
Fenomenul bugetelor epuizate rapid apare și în companii de tehnologie: WinFuture notează că Meta și Uber se confruntă cu situații în care dezvoltatorii consumă repede bugetele alocate pentru AI generativă. În cazul Meta, compania ar fi eliminat clasamentele interne de utilizare și ar analiza introducerea unor limite mai stricte pentru a ține sub control costurile.
Recomandate
Scriitorul Dave Eggers a avertizat intern OpenAI că ChatGPT „reduce la tăcere o întreagă generație” , într-un mesaj cu miză directă pentru educație și pentru modul în care companiile de inteligență artificială își asumă efectele produselor lor, potrivit The Verge . Eggers a fost invitat de Sam Altman să vorbească, anul trecut, în fața a aproximativ 200 de angajați OpenAI. În locul unui discurs „motivațional”, autorul a folosit ocazia pentru a critica dur impactul ChatGPT asupra școlii și a scrisului, conform publicației, care citează Financial Times. În intervenția relatată, Eggers a spus că efectul ChatGPT asupra vieții profesorilor este „catastrofal” și că, indiferent de intenții, instrumentul ar fi făcut munca profesorilor „infinit mai dificilă” față de acum doi ani. El a mers mai departe, susținând că utilizarea de către elevi pentru a compune texte ar avea consecințe pe termen lung asupra formării lor. „Dacă elevii îl folosesc ca să compună, care este cea mai mare tragedie dintre toate, nu vor învăța niciodată să scrie. Și li se fură vocea. Nu vor avea niciodată capacitatea de a-și spune adevărul și de a-și spune propria poveste. Și asta reduce la tăcere o întreagă generație sau două.” De ce contează pentru companiile de AI și pentru școli Dincolo de polemică, episodul arată presiunea tot mai mare asupra furnizorilor de modele generative de a răspunde pentru efectele operaționale din educație: creșterea suspiciunilor de copiere, schimbarea modului de evaluare și nevoia de politici interne în școli privind utilizarea instrumentelor de redactare automată. Context: Eggers, critic constant al industriei tech The Verge notează că Altman „probabil știa” la ce se expune: Eggers este autorul romanului „The Circle”, o critică dură a industriei tehnologice, și a descris anterior scrisul generat de AI drept „un pastiş fără sens” (formulare atribuită în articol). [...]
OpenAI pariază 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) pe un campus de centre de date de 3,2 GW în Georgia, dar își construiește proiectul în jurul „licenței sociale” locale , cu promisiuni explicite privind costurile de electricitate, consumul de apă și beneficii pentru comunitate, potrivit TechRadar . Proiectul, numit „ Project Camellia ”, este planificat în Effingham County, Georgia, pe un amplasament de 1.400 de acri (aprox. 567 hectare), într-o zonă deja destinată industrial, în Savannah Gateway Industrial Hub. Campusul ar urma să fie finalizat în etape între 2028 și 2032 și să livreze 3,2 gigawați de capacitate de calcul odată ce devine complet operațional. De ce contează: infrastructura AI devine și subiect de acceptare publică Spre deosebire de anunțuri tipice despre centre de date, OpenAI își pune în prim-plan argumentele despre impactul local, într-un context în care proiectele mari de infrastructură IT pot întâmpina opoziție din partea comunităților, mai ales pe teme precum energia și apa. În anunțul său, compania își structurează mesajul ca un plan în patru puncte pentru „implicare în comunitate”, cu angajamente care vizează direct criticile frecvente la adresa centrelor de date. Angajamentele OpenAI: energie, apă, bani și „responsabilizare” 1) Electricitate și costuri de rețea OpenAI spune că va „plăti costul integral al infrastructurii și al costurilor serviciului electric necesare” pentru a deservi centrul de date. TechRadar notează însă că regulile Georgia Public Service Commission oricum împiedică transferarea unor astfel de costuri către clienții existenți (plătitorii actuali de tarife), astfel că angajamentul este, în parte, o recunoaștere a cadrului de reglementare. Compania mai afirmă că va reduce proactiv consumul înainte ca utilizatorii rezidențiali să fie afectați în perioade de vârf de cerere, pentru a sprijini fiabilitatea sistemului Georgia Power. Nu sunt oferite detalii despre cum ar funcționa concret acest mecanism. 2) Apă și răcire OpenAI afirmă că va folosi un sistem de răcire „în buclă închisă”, menit să limiteze consumul de apă prin evitarea retragerilor și deversărilor continue în sursele locale. Compania susține că, în afara spălării inițiale a sistemului și a umplerii ulterioare, consumul de apă ar fi relativ redus. TechRadar punctează totuși că pot apărea probleme tocmai în fazele inițiale de captare și deversare. 3) Beneficii financiare și educaționale pentru comunitate OpenAI promite 80 de milioane de dolari (aprox. 368 mil. lei) „în beneficii pentru comunitate pe durata proiectului”, peste „sute de milioane de dolari” în venituri fiscale la nivel de stat și local, compania estimând că ar deveni cel mai mare contribuabil din comitat. În plus, OpenAI spune că va oferi studenților eligibili din colegii și școli tehnice din Georgia credite de până la 71 de milioane de dolari (aprox. 327 mil. lei) pentru OpenAI Codex. TechRadar observă că OpenAI nu indică durata de viață a proiectului, ceea ce face dificil de evaluat ce înseamnă anual, în practică, cei 80 de milioane de dolari. 4) Mecanism de „accountability” (responsabilizare) Compania afirmă că a strâns deja feedback de la oficiali și lideri locali, școli și parteneri regionali și că organizează un „open house” public pe 23 iulie, la o zi după anunțul inițial. Concluziile ar urma să fie consemnate într-un „Georgia Community Compact”, cu obiectivul de a transforma prioritățile comunității în angajamente și măsuri de responsabilizare pe măsură ce proiectul avansează. Ce urmează Calendarul indicat este unul multianual (2028–2032, pe faze), iar elementul-cheie pe termen scurt este procesul de consultare locală și modul în care OpenAI va operaționaliza promisiunile privind reducerea consumului în vârf de sarcină și gestionarea apei. În lipsa detaliilor tehnice din anunț, rămâne de văzut ce condiții concrete vor fi incluse în „Georgia Community Compact” și cum vor fi monitorizate. [...]
OpenAI redeschide accesul la „ Health in ChatGPT ” și îl extinde la utilizatorii din SUA , o mișcare cu impact operațional direct: funcția care se conectează la Apple Health pe iPhone iese din pilot și ajunge, treptat, la publicul larg pe web și iOS, potrivit 9to5Mac . Funcția, testată inițial în ianuarie, a avut rezultate considerate slabe în primele feedbackuri, ceea ce ar explica lipsa de noutăți din ultimele luni. Relansarea vine cu „un pas mare înainte” în calitatea rezultatelor și cu acces extins dincolo de primul val de testeri. Ce se schimbă pentru utilizatori OpenAI spune că „Health in ChatGPT” se lansează pentru utilizatorii din SUA și permite conectarea securizată a datelor din Apple Health și a unor dosare medicale compatibile, astfel încât ChatGPT să poată oferi explicații „în context”, să ajute la urmărirea schimbărilor și să susțină conversații mai informate și personalizate. „Puteți alege să conectați în siguranță Apple Health și dosare medicale acceptate, astfel încât ChatGPT să vă ajute să vă înțelegeți informațiile în context, să țineți evidența a ceea ce s-a schimbat și să aveți conversații mai informate, personalizate.” Cu permisiunea utilizatorului, ChatGPT poate folosi informațiile relevante conectate în Health pentru: a compara un rezultat nou cu teste anterioare; a rezuma schimbările de la ultima programare; a explora cum se leagă somnul, activitatea și antrenamentele de rutina zilnică. Cine primește acces și unde este disponibil OpenAI anunță că începe implementarea pentru utilizatori autentificați, de 18 ani și peste, în SUA, pe web și iOS, începând de astăzi, pe planurile Free, Go, Plus și Pro. Funcția se deschide din bara laterală a aplicației ChatGPT. În același timp, „Health” nu este disponibil încă în Codex, precizează compania. De ce contează relansarea Dincolo de extinderea accesului, OpenAI leagă îmbunătățirea funcției și de evoluția „modelelor de vârf” (modele avansate de inteligență artificială) pe care compania le-a actualizat de la începutul anului. Practic, relansarea încearcă să transforme o integrare care a pornit cu rezultate modeste într-un instrument utilizabil la scară mai mare, direct în ecosistemul Apple Health, dar deocamdată limitat la piața din SUA. [...]
Nubia mută interacțiunea cu telefonul spre comenzi vocale, iar un „agent” de inteligență artificială execută automat pași în mai multe aplicații , potrivit WinFuture . Modelul NaviX Ultra este prezentat ca primul smartphone al subsidiarei ZTE gândit pentru comercializare cu o astfel de „inteligență artificială agentică”, adică un asistent care nu doar răspunde, ci și acționează în numele utilizatorului. Ce se schimbă operațional: AI care „folosește” telefonul în locul tău Telefonul rămâne bazat pe Android, însă Nubia integrează profund asistentul Doubao, astfel încât utilizatorul să comunice în principal prin voce, iar AI să preia controlul asupra funcțiilor și aplicațiilor. Declanșarea se face printr-un buton dedicat, mare, portocaliu, amplasat pe lateral. Exemplele de utilizare descrise includ: colectarea de informații pe o temă din mai multe aplicații și servicii și trimiterea lor către contacte alese; modificarea culorii hainelor unei persoane într-o fotografie, prin comenzi care declanșează acțiuni în aplicații relevante. Cum funcționează „agentul”: supraveghere de interfață și gesturi simulate Cheia abordării este că AI „vede” conținutul ecranului și simulează acțiuni umane — clicuri, glisări și pași de navigare — pentru a duce la capăt sarcini care altfel ar necesita intervenția utilizatorului în fiecare aplicație. Informația este atribuită de WinFuture portalului chinez MyDrivers. Hardware-ul: specificații aliniate la cerințele AI WinFuture notează că echiparea pare dimensionată pentru rularea acestor funcții: procesor Qualcomm Snapdragon 8 Elite (Gen 5), din zona high-end; 16 GB memorie RAM și 512 GB stocare internă; trei camere de 50 MP pe spate; ecran OLED de 6,78 inci; carcasă cu ramă metalică și spate din sticlă. De ce contează Dacă implementarea funcționează la scară largă, NaviX Ultra împinge smartphone-ul spre un model de utilizare în care „intenția” (comanda vocală) devine principalul input, iar execuția efectivă se mută la nivel de sistem, peste mai multe aplicații. Rămâne de văzut cum va performa în utilizare reală și ce limitări apar, deoarece materialul nu oferă detalii despre disponibilitate comercială, preț sau piețele vizate. [...]
Universitatea din Cambridge a construit un model AI „la scară planetară” fără Nvidia , mizând pe GPU-uri AMD și pe o infrastructură cloud independentă, într-un demers care poate reduce costurile și barierele de intrare pentru monitorizarea mediului din date satelitare, potrivit The Next Web . Modelul se numește TESSERA și preia logica modelelor „foundation” (modele de bază, antrenate pe volume mari de date și reutilizabile pentru multe sarcini). În loc să învețe din text, TESSERA învață din ani de imagini ale sateliților Sentinel ai Agenției Spațiale Europene, atât radar, cât și optic. Rezultatul: fiecare pătrat de 10 metri din suprafața de uscat a planetei este comprimat într-o „amprentă” numerică de 128 de valori (embedding), care poate fi folosită ulterior ca strat comun pentru aplicații diverse. De ce contează: mai puține date etichetate și modele mai ieftin de construit În mod obișnuit, cartografierea culturilor agricole, a pădurilor sau a inundațiilor din date satelitare cere modele dedicate și mii de exemple etichetate manual pentru fiecare caz de utilizare. Cu „amprentele” TESSERA deja calculate, cercetătorii pot construi instrumente cu mult mai puține date, uneori rulând pe un CPU obișnuit, susține echipa. Concret, ar fi nevoie de aproximativ 30 de ori mai puține date etichetate decât dacă s-ar porni de la imaginile brute. Cambridge spune că publică acest strat de bază gratuit, pentru a putea fi reutilizat de guverne, cercetători sau startup-uri, sub licență Creative Commons, împreună cu „rețeta” completă de antrenare. Cum a fost antrenat și rulat la scară globală, pe AMD Echipa Energy and Environment din Cambridge a antrenat TESSERA pe 16 GPU-uri AMD Instinct MI300X, folosind circa 6.200 de ore-GPU și software-ul open-source ROCm al AMD. Partea dificilă, însă, nu este antrenarea, ci rularea modelului peste fiecare „pixel” de 10 metri la nivel global — aproximativ 1,5 trilioane pe an, conform articolului. Pentru procesarea la scară, cercetătorii au folosit Vultr , o companie independentă de cloud care a sponsorizat capacitatea de calcul, prin șase servere bare-metal (servere dedicate, fără strat de virtualizare), fiecare cu câte opt GPU-uri AMD Instinct MI325X. Împreună, ar produce aproximativ trei terabytes de date comprimate pe zi, iar un an de acoperire globală ar necesita luni de procesare continuă. Ce aplicații vizează și ce urmează Profesorul Anil Madhavapeddy, care conduce proiectul, afirmă că obiectivul este „democratizarea accesului la monitorizarea mediului la scară planetară”. Printre utilizările menționate: agricultură: urmărirea sănătății culturilor și estimarea recoltelor la rezoluție de 10 metri; conservare: monitorizarea schimbărilor de habitat, de la păduri tropicale la ecosisteme locale; energie: cartografierea zonelor potrivite pentru proiecte solare și eoliene, pentru planificarea tranziției energetice. Subtextul economic și operațional al proiectului este că un laborator universitar a demonstrat o alternativă la dependența de Nvidia pentru AI „serios”, combinând hardware AMD, software deschis și o infrastructură cloud non-hiperscaler, iar rezultatul este oferit gratuit pentru reutilizare. [...]
Donald Trump spune că va discuta despre inteligență artificială cu Xi Jinping la Washington pe 24 septembrie , o întâlnire care poate influența direcția cooperării și a competiției tehnologice dintre cele două economii, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat joi că liderul chinez va vizita SUA pe 24 septembrie și că tema inteligenței artificiale va fi pe agenda discuțiilor. Trump a precizat că cei doi au abordat subiectul și la întâlnirea din acest an din China, când se afla la Beijing și l-a invitat pe Xi la Casa Albă . „Președintele Xi vine în vizită pe 24 septembrie, și am vorbit despre inteligență artificială când am fost la Beijing, iar acum vom vorbi din nou”, a spus Trump. Contextul diplomatic al vizitei Vizita are loc după întâlnirea celor doi lideri în China, în acest an. Separat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și omologul său chinez, Wang Yi, au discutat despre nevoia de a identifica zone de cooperare, cu obiectivul de a pregăti „o vizită foarte pozitivă”, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează Reuters. De ce contează pentru zona de tehnologie Din informațiile disponibile în material, singurul element concret este intenția declarată de a relua discuțiile despre inteligență artificială la nivel de șefi de stat. Nu sunt menționate teme specifice (reguli, exporturi, investiții sau proiecte comune), astfel că miza și eventualele rezultate rămân, deocamdată, neclare. [...]
