Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul pregătește o achiziție de 12,6 miliarde de dolari pentru 28.000 de rachete „low-cost”. Potrivit Mediafax, SUA vor să refacă rapid stocurile de muniție de precizie după consumul accelerat din conflictul cu Iranul, mizând pe rachete de croazieră semnificativ mai ieftine decât cele aflate acum în serviciu.
Planul vizează cumpărarea, în următorii cinci ani, a 28.000 de rachete la un preț de aproximativ 218.000 de dolari bucata (aprox. 982.000 lei), de aproape șase ori mai puțin decât rachetele de croazieră actuale, care depășesc frecvent 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,85 milioane lei) pe unitate.
Departamentul Apărării al SUA a semnat acorduri-cadru cu trei companii – Anduril Industries, CoAspire și Zone 5 Technologies – în cadrul programului Family of Affordable Mass Missiles (FAMM), care urmărește dezvoltarea unei noi generații de rachete de croazieră cu costuri reduse.
Pentru a accelera livrările, fiecare contract este încheiat pe șapte ani, cu preț fix și cantități minime garantate. Companiile care depășesc ritmul de producție stabilit pot primi comenzi suplimentare.
Programul este plasat în contextul în care armata americană încearcă să își refacă stocurile de muniție de precizie, afectate de conflictul din Iran, început în februarie 2026. Mediafax citează DefenseNews, care notează că războiul a consumat într-un ritm accelerat interceptoare Patriot și alte rachete de precizie, mai repede decât pot fi înlocuite de actualele linii de producție.
Fiecare companie va furniza un model diferit, cu același obiectiv: cost redus și producție rapidă.
Planul Pentagonului prevede achiziții anuale de ordinul miilor de unități, cu următoarele repere menționate:
În total, investiția este estimată la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 56,7 miliarde lei), pe baza costului unitar indicat în material.
Recomandate
Planificarea militară a SUA pentru Cuba rămâne, deocamdată, un exercițiu pe hârtie , dar discuțiile interne arată cum războiul din Iran consumă resurse și limitează opțiunile Washingtonului în alte dosare, potrivit HotNews , care citează o relatare CBS News preluată de Anadolu și Agerpres. Planificatorii militari americani au analizat mai multe scenarii pentru posibile acțiuni împotriva Cubei, inclusiv un asalt aerian la care ar participa mii de soldați. Conform unor oficiali americani citați de CBS News, misiunea ar fi asociată Diviziei 101 Aeropurtată, descrisă drept singura unitate pregătită pentru o astfel de operațiune. De ce e puțin probabil un pas rapid spre o operațiune Oficialii citați în relatare insistă că planificarea nu echivalează cu o decizie politică: nu ar însemna automat că președintele Donald Trump sau Pentagonul au hotărât lansarea unei operațiuni. În plus, o eventuală acțiune împotriva Cubei ar întâmpina „provocări majore” în acest moment, pentru că o parte importantă din resursele militare ale SUA rămâne angajată în operațiuni împotriva Iranului. În același context, se menționează că avioane, capabilități de informații și alte resurse au fost deja transferate în Orientul Mijlociu, ceea ce face improbabil un demers militar împotriva Cubei pe termen scurt. Ce a inclus briefingul de la Pentagon Potrivit CBS News, Pentagonul a organizat luna trecută un briefing pe un „concept de operațiuni” pentru a evalua opțiuni militare preliminare. În astfel de exerciții sunt analizate, în mod uzual: obiectivele misiunii; necesarul de trupe; logistica; termenele; riscurile. Presiune diplomatică și sancțiuni: linia oficială a Washingtonului Pe linie politică, secretarul de stat Marco Rubio ar fi susținut o tranziție diplomatică spre un guvern cubanez tehnocrat, dispus să aplice reforme economice, însă demersul ar fi intrat în impas, în pofida presiunii financiare crescute, inclusiv prin sancțiuni care vizează armata cubaneză și GAESA , conglomeratul militar. Departamentul de Stat a extins, de asemenea, sancțiunile împotriva entităților de stat cubaneze care „canalizează venituri către regim și forțele paramilitare” implicate în reprimarea populației, inclusiv brigăzile de intervenție rapidă. Context intern: tensiuni legate de războiul din Iran Relatarea CBS News mai notează, pe baza unor surse familiarizate cu situația, că războiul din Iran ar fi scos la iveală tensiuni între Donald Trump și Pete Hegseth, secretarul apărării. Doi oficiali au declarat că Hegseth ar fi favorizat o abordare militară mai dură, în pofida îngrijorărilor generalului Dan Caine, șeful Statului Major Interarme. Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a respins informațiile privind nemulțumirea lui Trump față de subordonați, afirmând că președintele „a fost extrem de mândru” de conducerea lui Hegseth și a amiralului Brad Cooper pe durata Operațiunii „Epic Fury ”. În ansamblu, informațiile indică mai degrabă o evaluare de opțiuni și constrângeri operaționale, decât un semnal că SUA se pregătesc efectiv pentru o intervenție iminentă în Cuba. [...]
România a semnat achiziția a 12 elicoptere Airbus și 12 radare Thales prin programul european SAFE , cu livrări accelerate pentru primul radar din luna a 11-a , potrivit Economica . Miza operațională imediată este întărirea supravegherii la joasă altitudine, în contextul amenințărilor cu drone, în timp ce elicopterele au un orizont de livrare mult mai lung. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că vineri, la ora 11, au fost semnate contractele „pentru ceea ce rămăsese de semnat” în cadrul SAFE: 12 elicoptere cu Airbus și 12 radare de la Thales. „Pentru radare, am obținut o livrare pentru primul radar, de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11, deci nu un an și jumătate, mai devreme.” Calendarul livrărilor și componenta industrială locală Conform declarațiilor ministrului, elicopterele vor fi livrate începând cu „luna 38”. În cazul acestora, Miruță a indicat și o componentă de localizare (implicare locală în activități/integrare), prin „interacțiune cu platforma IAR Ghimbav”. Totodată, ministrul a spus că achiziția este una în comun, derulată prin Ministerul Apărării din Franța, care a gestionat colectarea contribuțiilor de la țările participante. În acest cadru, prețul elicopterelor ar fi „semnificativ mai ieftin” decât într-o achiziție separată, iar obligațiile privind localizarea în România ar fi fost asumate și în contractul cu Guvernul francez. Dimensiunea programului SAFE: 7,5 miliarde euro semnate, alte contracte până în 2030 Miruță a mai afirmat că, până acum, au fost semnate la termen contracte prin programul SAFE în valoare de 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), informație atribuită de Economica agenției Agerpres . Până în 2030, ar urma să fie semnate și alte contracte, inclusiv un acord privind construirea de drone, estimat la 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), unde partener este Ucraina. [...]
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
Protestele militarilor și veteranilor de la Kiev riscă să devină un test de continuitate pentru reformele din Apărare , după demiterea ministrului Mihailo Fedorov, pe fondul temerilor că modernizarea armatei – de la drone și comunicații la digitalizare – va fi încetinită sau blocată, potrivit Adevărul . Mii de oameni au protestat pe 16 iulie în fața Administrației Prezidențiale din Kiev, iar reacțiile cele mai puternice au venit din rândul militarilor activi și al veteranilor. O parte dintre cei intervievați au cerut să fie identificați doar prin prenume sau indicativ militar. De ce contează: reforma operațională, nu doar o schimbare de nume Nemulțumirea nu vizează doar demiterea în sine, ci riscul ca un set de schimbări considerate „vizibile” de către militari să fie abandonate. Un fost militar, Bohdan (29 de ani), a descris decizia drept „demoralizantă” și a spus că speranța legată de reforme a fost înlocuită de sentimentul că „totul se întoarce la cum era înainte”, într-o declarație pentru Kyiv Independent (citat de Adevărul). În același registru, un militar dintr-o unitate de drone, Dmitro (37 de ani), a legat schimbările din conducere de modul de ducere a luptelor, afirmând că după înlocuirea fostului comandant-șef Valerii Zalujnîi cu Oleksandr Sîrski „au revenit tacticile de tip «mașină de tocat carne»”, împreună cu „vechea mentalitate sovietică”. Ce reforme spun militarii că sunt în joc Participanții la protest au invocat progrese și direcții de reformă pe care le asociază mandatului lui Fedorov, între care: achiziția de drone și accent mai mare pe utilizarea lor; extinderea accesului la terminale Starlink; îmbunătățirea comunicațiilor securizate pe front; reformarea resurselor umane și combaterea corupției; pregătiri pentru reformarea centrelor teritoriale de recrutare; propuneri privind introducerea unor termene fixe pentru serviciul militar, pentru a reduce incertitudinea percepută de civili. Un militar activ, Denîs (42 de ani), a rezumat miza astfel: armata „are nevoie de reforme, nu de încă o schimbare de ministru”, subliniind că lipsa unui orizont clar al serviciului militar este „un obstacol uriaș” pentru cei care iau în calcul înrolarea. Ce urmează: îngrijorări legate de succesorul propus O parte dintre cei intervievați se tem că reformele vor stagna dacă Ministerul Apărării va fi preluat de Ihor Klimenko , ministrul de Interne și fost șef al Poliției Naționale, nominalizat de președintele Volodimir Zelenski pentru a-i succeda lui Fedorov. Un veteran, Serhii (43 de ani), a spus că nu are încredere în poliție și că armata are nevoie „de reformă” și „de inovație”. În paralel, protestul a scos la iveală tensiunea dintre nevoia de stabilitate instituțională și presiunea din teren pentru modernizare rapidă: un veteran de 66 de ani, Oleksandr, a afirmat că a îmbrăcat din nou uniforma special pentru manifestație și că unii camarazi de pe front i-ar fi spus că ar prefera să fie la Kiev, protestând, înainte de a intra în poziții. [...]
SUA au aprobat o vânzare de armament de 1,96 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) către Arabia Saudită , într-o mișcare care întărește apărarea antiaeriană a regatului și, implicit, capacitatea sa de descurajare într-un context regional în care riscul de escaladare crește, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a anunțat miercuri aprobarea unei potențiale vânzări militare externe („foreign military sale”), estimată la aproape 2 miliarde de dolari, cu obiectivul declarat de a consolida apărarea aeriană saudită pe fondul intensificării războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce cumpără Arabia Saudită și cine livrează Contractorul principal al tranzacției ar urma să fie BAE Systems . Printre echipamentele solicitate se află până la 20.000 de sisteme Advanced Precision Kill Weapon Systems (APKWS) și focoasele aferente. Marina SUA descrie APKWS drept o soluție „ieftină” pentru distrugerea țintelor, cu limitarea pagubelor colaterale în lupta de aproape. Miza: apărare antiaeriană și interoperabilitate cu forțele SUA În comunicatul citat de Al Jazeera, Departamentul de Stat susține că vânzarea sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin îmbunătățirea securității unui „aliat major non-NATO” și prin întărirea stabilității în regiunea Golfului. Totodată, Washingtonul afirmă că pachetul ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințări actuale și viitoare, prin consolidarea apărării teritoriului și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu forțele SUA, precum și cu alte forțe regionale și NATO. Context operațional: tensiuni cu Houthis și riscuri pentru infrastructura energetică Aprobarea vine în momentul în care Arabia Saudită pare aproape de o reluare a conflictului cu Houthis din Yemen, sprijiniți de Iran, după ce aceștia au lansat luni rachete asupra unui aeroport din Abha, în sudul Arabiei Saudite. Atacul a urmat unor lovituri aeriene care au vizat aeroportul din Sanaa și au deviat un zbor ce transporta o delegație Houthi care se întorcea de la funeraliile liderului suprem iranian. Houthis au acuzat Riyadhul pentru atac. Liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a avertizat joi că instalațiile petroliere saudite și alte obiective vitale ar putea deveni ținte pentru rachetele și dronele grupării dacă Arabia Saudită se implică într-o „agresiune cuprinzătoare” împotriva Yemenului și merge spre escaladare. Separat, materialul notează și deteriorarea armistițiului dintre SUA și Iran, în condițiile în care Washingtonul își intensifică atacurile după impunerea unei blocade navale. Efect asupra SUA: fără impact asupra pregătirii militare, susține Washingtonul Departamentul de Stat afirmă că tranzacția propusă nu ar avea „niciun impact negativ” asupra nivelului de pregătire al apărării SUA. [...]
Bundeswehr a intrat într-un program pilot pentru evacuarea medicală cu drone , un demers cu potențial de a schimba modul în care sunt scoși răniții din zonele cu risc ridicat și de a reduce expunerea personalului medical pe câmpul de luptă, potrivit G4Media . Armata germană testează, împreună cu compania germană Avilus , un sistem de drone dedicat evacuării răniților din zone de conflict, informație anunțată de cele două părți și preluată de dpa, citată de Yahoo News. Acordul dintre Bundeswehr și producător a fost semnat la începutul lunii aprilie și prevede testarea a două drone din modelul „Grille”, concepute pentru misiuni de evacuare medicală și transport rapid în condiții de risc ridicat. Ce se testează și cum va fi folosit Programul pilot include două componente: evaluarea tehnică a dronelor și instruirea personalului militar care le va opera. Testele sunt derulate împreună cu serviciul medical al Bundeswehr, cu obiectivul de a adapta sistemul la nevoile operaționale ale armatei germane. „Scopul este de a adapta cu precizie sistemul la cerințele operaționale specifice ale forțelor armate prin teste practice cu serviciul medical al Bundeswehr.” Capacitățile declarate ale dronelor „Grille” Conform datelor furnizate de producător, dronele testate au următoarele caracteristici: autonomie de aproximativ 50 de kilometri; viteză de până la 90 km/h; capacitate de transport: o persoană de până la 135 de kilograme. Aceste specificații ar permite evacuarea răniților din zone greu accesibile sau aflate sub amenințare directă, fără a trimite imediat echipe medicale sau vehicule în perimetre expuse. De ce contează operațional Testele sunt prezentate ca parte a eforturilor Bundeswehr de a integra tehnologii autonome și sisteme fără pilot în operațiuni, pe fondul lecțiilor din conflictele recente și al accentului pus pe protejarea personalului medical și a militarilor răniți. Publicația nu oferă un calendar pentru extinderea testelor sau pentru o eventuală achiziție la scară mai mare. [...]
