Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Cererea pentru rularea locală a modelelor de inteligență artificială ar putea împinge Apple spre un model de abonament pentru „compute” în cloud pe Apple Silicon, pe fondul interesului tot mai mare pentru Mac-uri cu memorie unificată mare și pentru utilizarea de dispozitive „headless” (fără monitor) ca servere personale, potrivit unei analize 9to5Mac.
În material se arată că Apple Silicon este „impresionant optimizat” pentru rularea modelelor AI local, iar cererea se vede inclusiv în disponibilitatea din piață: Mac Studio ar fi „larg epuizate”, iar Mac mini „imposibil de găsit”. O parte dintre cumpărători vizează explicit configurații high-end, cu cantități mari de memorie unificată, potrivite pentru rularea locală a modelelor de tip LLM (modele lingvistice mari).
Unghiul economic al analizei este că Apple ar putea monetiza această cerere nu doar prin vânzări punctuale de hardware, ci printr-un serviciu recurent: acces lunar la macOS și Apple Silicon „în cloud”, într-un model similar cu furnizori precum AWS (Amazon Web Services). Ideea ar răspunde nevoii unor utilizatori de a rula agenți software care să se conecteze la servicii Apple și aplicații de Mac fără să le folosească propriile calculatoare.
Autorul notează că tocmai de aceea unii cumpără Mac mini pentru a le folosi ca dispozitive „mereu pornite”, fără periferice, în rol de mini-servere.
9to5Mac indică faptul că Apple are deja o bază tehnică prin „Private Cloud Compute”, iar aceste servere ar fi „în mare parte subutilizate deocamdată”, până când compania își pregătește modelele Apple Intelligence „ajustate” (tuned) pentru Gemini.
În același timp, analiza amintește că Apple a mai „flirtat” cu piața de servere prin Xserve și că a existat și o variantă de Mac Pro (2019) care putea fi montată în rack, însă fără un înlocuitor direct în prezent.
Argumentul central este potențialul de profit al unui astfel de model: analiza compară cu Amazon, unde „mai mult de jumătate” din profituri ar proveni din AWS, nu din retail. În acest context, Apple ar putea crea „un nou segment” de business prin închirierea de putere de calcul pe Apple Silicon, reducând presiunea pe achiziția de Mac-uri scumpe pentru rulare locală.
Materialul oferă și un exemplu orientativ de monetizare, fără a-l prezenta ca informație confirmată: în loc să vinzi o dată un computer de 4.000 de dolari (aprox. 18.400 lei), ai putea încasa „200+ dolari” pe lună (aprox. 920+ lei) atât timp cât clientul are nevoie de resurse în cloud.
Analiza leagă posibilitatea unei astfel de direcții și de schimbări la vârful companiei: Tim Cook ar putea renunța la funcția de CEO „în viitorul apropiat”, iar John Ternus este menționat ca posibil succesor, cu un profil puternic orientat spre hardware.
Materialul nu indică un calendar, un produs concret sau o decizie internă a Apple; scenariul este prezentat ca o direcție plauzibilă dacă trendul cererii pentru AI local și „compute” dedicat continuă.
Recomandate
Apple extinde Apple Intelligence și lansează Siri AI în beta, dar cu limitări de regiune și viitoare costuri pentru utilizare intensă , potrivit Apple Newsroom . Actualizările iOS 27, iPadOS 27, macOS 27, watchOS 27 și visionOS 27 aduc o nouă versiune de Siri „powered by” (alimentată de) Apple Intelligence, plus funcții noi în aplicații-cheie, însă disponibilitatea depinde de limbă, dispozitiv și, în unele cazuri, de reglementări locale. Siri AI: asistent mai „personal”, cu acces la context și la ecran Apple spune că Siri AI este „o versiune complet nouă” a asistentului, integrată în iPhone, iPad, Mac, Apple Watch și Apple Vision Pro. Lansarea începe ca beta în limba engleză, iar franceza, japoneza, coreeana, portugheza și spaniola sunt programate pentru octombrie. Funcțional, Siri AI este poziționată ca un asistent care poate: înțelege „context personal” din mesaje, e-mailuri și fotografii, pentru a ajuta utilizatorul să găsească rapid informații; răspunde la întrebări despre conținutul de pe ecran (onscreen awareness) și, la nevoie, să caute pe web pentru informații la zi; executa mai multe acțiuni în aplicații, la nivel de sistem. Apple menționează și integrarea în aplicația Cameră pe iPhone, printr-un „Siri mode”, cu exemple precum împărțirea unei note și plata către prieteni prin Apple Cash sau adăugarea unui „pass” personalizat în Wallet (funcționalitate care, conform notelor din articol, este disponibilă doar în SUA pe anumite dispozitive eligibile). Funcții AI în aplicații: editare foto, imagini generate și Safari „mai automat” Pe lângă Siri, Apple Intelligence adaugă funcții noi în aplicații uzuale. În Photos apar instrumente precum Spatial Reframing, Extend și o versiune îmbunătățită a Clean Up, pentru editări care „respectă momentul original”. În Image Playground, utilizatorii pot crea imagini „de înaltă calitate” în diverse stiluri, inclusiv fotorealist. Apple mai precizează că imaginile vor include metadate și că urmează suport pentru standardul SynthID, astfel încât utilizatorii să poată identifica imaginile generate sau editate cu AI (SynthID urmează să fie disponibil printr-o actualizare software mai târziu în acest an și se va aplica „pentru majoritatea imaginilor editate”, în funcție de editările făcute). În Safari, Apple Intelligence ar urma să: organizeze automat filele pe subiecte; notifice utilizatorul despre schimbări pe site-uri, precum reaprovizionări sau scăderi de preț; permită crearea de extensii personalizate pe baza unei descrieri. Tot în zona de utilitate, Apple introduce „Call Context”, care afișează informații relevante (de exemplu, un cod de confirmare sau un număr de rezervare) atunci când utilizatorul sună o companie. Limitări: UE, China și „daily usage limits”, cu acces extins contra cost Dincolo de noutăți, Apple include o serie de condiții care contează direct pentru utilizatori și pentru companiile care se bazează pe aceste funcții în fluxuri de lucru. Principalele limitări menționate: UE: utilizatorii de Mac și Apple Vision Pro din UE vor putea accesa Siri AI dacă folosesc o limbă acceptată, însă Siri AI „nu va fi disponibilă inițial” în UE pe iOS, iPadOS și watchOS. China: Siri AI și celelalte funcții noi Apple Intelligence „nu vor fi disponibile” în China, în timp ce Apple spune că lucrează la cerințe de reglementare. Limite zilnice de utilizare: anumite funcții care se bazează pe modele rulate pe server (server-side models) au limite zilnice , inclusiv Siri AI, instrumente inteligente de editare foto, Image Playground și „AFM 3 Cloud models” din Shortcuts. Apple precizează că limitele pot varia în funcție de complexitatea cererii și de cererea din sistem, între alți factori. Monetizare viitoare: Apple afirmă că accesul extins la aceste funcții va fi disponibil contra cost în viitor. Restricții de vârstă: aplicația Siri nu este disponibilă utilizatorilor sub 13 ani. Cerințe de dispozitiv și limbă: cine primește Apple Intelligence Apple Intelligence este disponibilă pentru utilizatori cu produse compatibile setate pe o limbă acceptată, odată cu iOS 27, iPadOS 27, macOS 27, watchOS 27 și visionOS 27. Lista de limbi acceptate include, între altele: engleză, daneză, neerlandeză, franceză, germană, italiană, norvegiană, portugheză, spaniolă, suedeză, turcă, vietnameză, chineză (simplificată și tradițională), japoneză și coreeană (cu mențiunea că unele funcții pot să nu fie disponibile în toate regiunile sau limbile). Pe dispozitive, Apple indică suport pentru o gamă largă, inclusiv iPhone Duo, iPhone Air, modele iPhone 16 sau mai noi, iPhone 15 Pro/Pro Max, iPad mini (A17 Pro), iPad-uri cu M1 sau mai nou, Mac-uri cu M1 sau mai nou, Apple Vision Pro și anumite modele de Apple Watch (cu unele funcții care necesită iPhone în apropiere). Context operațional: câștiguri de performanță anunțate pe iPhone, iPad și Mac Separat de AI, Apple susține că utilizatorii vor vedea îmbunătățiri de performanță: aplicații care pornesc „până la 30% mai repede” pe iPhone și iPad, fotografii care se încarcă „până la 70% mai repede” după captură și transferuri AirDrop „până la 80% mai rapide”. Pe iPad, Apple menționează și transferuri către un drive extern USB „până la 5 ori mai rapide”, plus îmbunătățiri pentru multitasking. Compania precizează că aceste rezultate provin din teste interne, iar performanța poate varia în funcție de configurație și condiții de utilizare. În ansamblu, mesajul cheie pentru piață este că Apple împinge Apple Intelligence mai adânc în sistemele sale de operare, dar o face cu control strict al disponibilității (limbă, dispozitiv, regiune) și cu un model care anticipează plată pentru utilizare extinsă la funcțiile bazate pe procesare în cloud. [...]
OpenAI discută o finanțare privată care ar putea urca evaluarea la 1.200 mld. dolari (aprox. 5.475 mld. lei), într-un moment în care compania are costuri foarte mari și o listare la bursă împinsă cel mai devreme după 2027, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Discuțiile cu investitori mari sunt descrise ca fiind preliminare, iar evaluarea vizată „s-ar putea modifica în următoarele luni”. Conform surselor citate de Financial Times, inițiativa ar fi venit de la investitori, nu de la companie. De ce contează: capital privat în loc de IPO, pe fondul unui consum masiv de cash O nouă rundă ar schimba ecuația pentru investitorii existenți: le-ar permite să-și mărească participațiile, dar ar putea prelungi așteptarea pentru câștigurile asociate unei listări. În același timp, calendarul finanțării este legat de momentul IPO-ului. Directorul general Sam Altman a spus că un IPO înainte de 2027 este puțin probabil și a descris listarea în contextul actual drept un moment „nepotrivit”, pe fondul preocupărilor tot mai mari privind riscurile existențiale asociate inteligenței artificiale. OpenAI a depus confidențial documente preliminare pentru IPO în iunie, dar ulterior și-a amânat planurile. Reperele financiare invocate în discuțiile cu investitorii Potrivit articolului, noua evaluare de 1.200 mld. dolari ar însemna o creștere de aproximativ 41% față de evaluarea de 852 mld. dolari stabilită în martie, când OpenAI a atras 122 mld. dolari. În paralel, o persoană citată de Financial Times spune că veniturile anualizate ale OpenAI au depășit luna trecută 40 mld. dolari (aprox. 183 mld. lei), după o creștere de 20% în urma lansării GPT-5.6. Compania a cheltuit 34 mld. dolari anul trecut (aprox. 155 mld. lei), în principal din cauza costurilor ridicate de dezvoltare și antrenare a modelelor de inteligență artificială. Context competitiv: Anthropic apasă pe accelerație Materialul notează că OpenAI a avut un început de an mai lent, în timp ce rivalul Anthropic a ajuns la o evaluare de 965 mld. dolari, depășind OpenAI și alimentând întrebările investitorilor privind direcția și valoarea companiei. Totodată, Anthropic s-ar pregăti pentru o posibilă listare încă din octombrie, la o evaluare estimată de aproximativ 2.000 mld. dolari, potrivit informațiilor relatate de Financial Times. [...]
Șeful Nvidia respinge ideea unor noi reguli pentru AI, într-un moment în care Congresul discută evaluări externe de siguranță , iar miza este dacă industria va rămâne în principal autoreglementată sau va intra sub un cadru legal mai strict, potrivit Politico . La conferința Dreamforce din San Francisco, Jensen Huang a spus că industria inteligenței artificiale „nu are nevoie de legi noi” și „nu are nevoie de reglementări noi”, într-un interviu pe scenă cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce. Mesajul vine pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între liderii din domeniu: unii cer frâne și „garduri de protecție” (guardrails), alții susțin accelerarea dezvoltării și responsabilitatea voluntară a companiilor. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune pentru autoreglementare Huang a reluat o linie de argumentație promovată și de președintele Donald Trump și de lideri republicani, inclusiv consilierul pentru AI David Sacks și președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, care susțin că siguranța ar trebui gestionată în principal de companiile de AI. În aceeași logică, Huang a formulat un criteriu simplu pentru lansarea produselor: „Dacă construiești un produs sau un serviciu și nu ești încrezător în funcționalitatea, capacitatea sau siguranța lui, atunci nu-l lansa.” Poziția sa intră în tensiune cu inițiativele care cer verificări independente: Politico notează că OpenAI a susținut marți un plan bipartizan în Camera Reprezentanților pentru evaluări de siguranță realizate de terți (third-party safety assessments), adică audituri externe ale sistemelor. Contextul politic: apropierea de Trump și disputa cu „tabăra prudenței” Politico relatează că Huang a consolidat o relație aparent apropiată cu Trump în al doilea mandat al acestuia. Cu o zi înainte de Dreamforce, Huang a primit un apel de la președinte în timp ce era pe scenă la un eveniment din Los Angeles, iar cei doi au fost de acord că avertismentele „existențiale” despre AI sunt exagerate; Trump le-a numit „o farsă”. Declarațiile lui Huang au venit la scurt timp după ce Dario Amodei, CEO Anthropic, a vorbit la același eveniment și după ce apelurile sale recente pentru încetinirea ritmului de dezvoltare au declanșat, potrivit publicației, un „incendiu politic”. Amodei a pledat pentru standarde comune în industrie și pentru accesul evaluatorilor externi la programele companiei. Disputa se extinde în industrie: audituri, peer-review și „încredere” în companii În paralel, Politico consemnează și alte poziții exprimate la Dreamforce: Elon Musk a cerut ca laboratoarele de vârf și companiile chineze să își facă reciproc „peer-review” (evaluare între egali) pentru modele; Sam Altman, CEO OpenAI, a spus că publicul ar trebui să „aibă încredere” că industria „va face ce trebuie” și că „vom face lucrurile corect”, exprimând încredere în capacitatea industriei de a opera în siguranță. Benioff a spus că firmele trebuie să respecte legile existente și a descris momentul drept „foarte fluid” pentru AI, dar a insistat și pe ideea responsabilizării executive, comparând AI cu rețelele sociale și sugerând că lecțiile din social media ar trebui aplicate înainte ca efectele AI să scape de sub control. Huang a respins și temerile privind pierderile de locuri de muncă din cauza automatizării, pe care le-a numit „complet absurde”, potrivit Politico. [...]
Mark Zuckerberg mizează pe piață și litigii, nu pe frâne de reglementare, pentru controlul IA , într-un moment în care marile companii din tehnologie discută tot mai des despre standarde comune și auto-reglementare, potrivit Agerpres . Șeful Meta respinge apelurile de suspendare sau încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, argumentând că „mecanismele pieței” și riscul de acțiuni în justiție sunt „cele mai bune garanții” în fața acestei tehnologii. Într-o postare pe X, Zuckerberg a susținut că utilizatorii nu vor folosi „agenți” (programe de tip asistent care execută sarcini) care nu sunt „aliniați” intereselor lor, iar acest lucru creează un stimulent economic pentru laboratoare să-și ajusteze modelele. În acest context, „alinierea” înseamnă efortul de a face modelele de IA să se comporte conform intențiilor oamenilor, iar Zuckerberg anticipează că laboratoarele care nu se concentrează pe această zonă „vor rămâne în urmă”. De ce se reaprinde dezbaterea: securitate și modele care se perfecționează singure Îngrijorările legate de IA au crescut în ultimele săptămâni, după „mai multe incidente de securitate” și după apariția unei noi capacități a modelelor de a se perfecționa singure, fără intervenție umană, notează materialul citat de Agerpres. Pe acest fundal, discuția se mută tot mai mult spre întrebarea dacă sectorul se poate auto-reglementa. În paralel, companii precum OpenAI, Anthropic și Google analizează crearea unui organism comun pentru elaborarea unor standarde, în încercarea de a răspunde presiunilor publice și politice privind riscurile. Poziționarea Meta: evaluări independente, dar fără reguli care întârzie lansările În timp ce o parte a industriei, condusă de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează pentru încetinirea dezvoltării IA, Zuckerberg spune că amenințarea cu procese obligă deja laboratoarele să acționeze responsabil. Ca exemplu, el indică decizia Meta de a amâna cu „mai multe luni” lansarea sistemului Muse AI (care include agenți personalizați), pentru a consolida măsurile de securitate și siguranță. Zuckerberg s-a declarat și în favoarea evaluărilor independente ale sistemelor de IA, menționând că Meta Superintelligence Labs folosește deja experți externi. Totodată, el a cerut un „ecosistem mai vast și mai diversificat de evaluatori” la nivelul întregului sector, într-o critică voalată la adresa Anthropic, companie acuzată de unii că ar favoriza evaluatori cu care are legături strânse. Pe linia de reglementare, Meta se opune oricăror reguli care ar putea încetini dezvoltarea domeniului. Compania intenționează să investească anul acesta până la 145 de miliarde de dolari (aprox. 652,5 miliarde lei) în infrastructura sa de IA, iar fondatorul său a spus la începutul lunii august că nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane „nici măcar cu o lună”. Opinia lui Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă, la rândul lor, intensificarea avertismentelor privind riscurile IA și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia. [...]
China își fixează reguli unice pentru datele EEG folosite în dispozitive medicale BCI , un pas de reglementare care poate grăbi intrarea pe piață a unor tehnologii bazate pe Inteligență Artificială, prin standardizarea calității datelor și a testării. Potrivit Antena 3 , autoritățile chineze au aprobat primul standard din lume pentru dispozitive medicale de tip interfață creier–calculator (BCI), care folosesc AI. Reglementarea a fost aprobată de autoritățile de reglementare medicală din China și este prezentată ca un standard global „în premieră” pentru această categorie de dispozitive, conform Global Times, citat de Antena 3. Intrarea oficială în vigoare este programată la 1 septembrie 2027 , potrivit postului China Central Television (CCTV). Ce reglementează standardul și de ce contează pentru industrie Standardul stabilește cerințe tehnice și metode de testare pentru gestionarea datelor în cazul dispozitivelor medicale BCI, acoperind întregul flux: colectarea datelor EEG (electroencefalografie), procesarea, etichetarea, stocarea, accesarea datelor. Wang Peng, cercetător asociat la Academia de Științe Sociale din Beijing, spune că miza este instituirea unui „etalon unificat de calitate” pentru seturile de date EEG la nivelul întregii industrii. În practică, prevederile ar urma să ajute companiile să rezolve probleme recurente, precum lipsa unor standarde unitare de control al calității și procesele nestandardizate de dezvoltare a seturilor de date. Impactul asupra siguranței și a utilizării clinice Administrația Națională pentru Produse Medicale din China (NMPA) descrie dispozitivele medicale BCI ca mașini inteligente capabile să „citească” semnalele creierului. Pentru a funcționa, acestea „învață” din volume mari de date EEG, folosite la antrenarea algoritmilor de Inteligență Artificială care interpretează intențiile pacienților. În acest context, calitatea datelor devine critică atât pentru rezultatele tratamentului, cât și pentru siguranța pacienților. Potrivit lui Peng Wang, standardul ar întări siguranța prin cerințe unitare de calitate pentru datele EEG utilizate la antrenarea algoritmilor AI și ar susține o decodificare mai precisă a „intențiilor” cerebrale, reducând riscurile de siguranță „la nivelul datelor”. Global Times mai notează că NMPA a folosit o procedură accelerată pentru elaborarea și aprobarea standardului, care ar acoperi un gol în normele internaționale și ar poziționa China în avangarda reglementării tehnologiilor BCI. În evaluarea citată, standardul ar putea accelera transpunerea BCI în practica clinică, prin eliminarea unor obstacole legate de date care frânează comercializarea produselor pentru recuperare medicală și tratarea bolilor neurologice. [...]
Dependența Europei de AI din SUA și China poate deveni un risc economic și de negociere , avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , într-o intervenție citată de The Next Web . Miza, în lectura BCE, nu este doar tehnologică: accesul la inteligență artificială ar putea fi retras sau condiționat, iar această pârghie ar ajunge „în toate sectoarele deodată”, cu efecte directe asupra creșterii și asupra capacității Europei de a-și conduce economia după propriile reguli. Lagarde a făcut aceste declarații într-un discurs susținut la Viena, pe 14 septembrie, intitulat „A new age of capital: growth, sovereignty and AI”, publicat de BCE (link în secțiunea de surse). De ce contează: un deficit de infrastructură care poate costa până la 600 mld. euro În argumentația sa, Lagarde leagă „suveranitatea” în AI de o problemă foarte concretă: capacitatea de calcul (resursele hardware și centrele de date necesare pentru antrenarea și rularea modelelor). Potrivit discursului, SUA găzduiesc trei sferturi din capacitatea globală de calcul pentru AI, în timp ce Europa găzduiește 5%. În plus, Europa „nu are deja suficientă capacitate de centre de date” pentru a-și acoperi cererea, iar pe tendințele actuale acest deficit ar urma să crească de peste șase ori în următorul deceniu. Lagarde estimează „decalajul” Europei la centre de date, pe zece ani, la până la 600 mld. euro . „O alegere incomodă”: creștere cu dependență sau prudență cu pierdere de productivitate Lagarde descrie opțiunile Europei drept „o alegere incomodă”: fie încetinește adoptarea AI din cauza riscurilor legate de protecția datelor și renunță la creștere, fie adoptă rapid și devine puternic dependentă de furnizori externi — cu riscul de a-și pierde libertatea de a-și conduce economia „după propriile valori”. În același timp, BCE vede un potențial economic semnificativ: estimările instituției indică faptul că o adoptare rapidă ar putea ridica productivitatea cu până la 4% într-un deceniu, ceea ce Lagarde numește „transformator” pentru finanțele publice. Trei pași propuși: capacitate de calcul, modele „suficient de bune” și acces la vârf Lagarde indică trei direcții pentru reducerea riscului de „a fi tăiat” de la accesul la AI: mai multă capacitate de calcul în Europa ; modele AI „suficient de bune” pentru majoritatea sarcinilor , rulate pe infrastructură europeană — condiție în care „amenințarea de a fi tăiat își pierde forța”, potrivit discursului; acces la modelele de vârf (frontier models) , pentru ca Europa să rămână competitivă. Ea leagă această agendă de funcționarea piețelor de capital: gospodăriile europene economisesc aproximativ 1.400 mld. euro pe an , iar Lagarde susține că proiectele europene de AI au nevoie de piețe care să direcționeze mai mult din aceste economii către investiții în Europa — obiectiv pe care îl plasează în sarcina viitoarei „uniuni a economiilor și investițiilor”. Efecte deja vizibile în finanțe: credit, obligațiuni și costuri mai mari de finanțare Lagarde susține că boom-ul AI se vede deja în finanțarea companiilor: în primul trimestru, împrumuturile legate de AI au reprezentat „aproximativ un sfert” din creșterea creditului către firme. În paralel, marile companii americane de servicii cloud au emis obligațiuni de peste 100 mld. dolari (aprox. 450 mld. lei) anul trecut, potrivit discursului. O parte din această finanțare are loc și în Europa și „împinge în sus costurile pentru alți debitori”, a relatat Reuters, citată de The Next Web. Lagarde mai afirmă că gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 mld. euro în companii tehnologice americane, astfel că o corecție de piață ar lovi direct economisirile europenilor. Context: tensiuni transatlantice și val de investiții în centre de date The Next Web notează, citând Reuters și The Guardian, că relația UE–SUA rămâne una de alianță, dar încrederea a fost afectată de episoade precum tarifele impuse de SUA, cereri americane legate de Groenlanda și retrageri de trupe din Europa. Pe fondul presiunii de capacitate, sunt menționate și anunțuri recente de centre de date în Europa, inclusiv planul Google de 13 mld. euro pentru Finlanda și o investiție din Emiratele Arabe Unite în Germania care include 1 GW de centre de date. Surse (din materialul citat) Discurs BCE, Viena (14 septembrie): European Central Bank Context și reacții: Reuters , The Guardian [...]
