Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Cererea pentru rularea locală a modelelor de inteligență artificială ar putea împinge Apple spre un model de abonament pentru „compute” în cloud pe Apple Silicon, pe fondul interesului tot mai mare pentru Mac-uri cu memorie unificată mare și pentru utilizarea de dispozitive „headless” (fără monitor) ca servere personale, potrivit unei analize 9to5Mac.
În material se arată că Apple Silicon este „impresionant optimizat” pentru rularea modelelor AI local, iar cererea se vede inclusiv în disponibilitatea din piață: Mac Studio ar fi „larg epuizate”, iar Mac mini „imposibil de găsit”. O parte dintre cumpărători vizează explicit configurații high-end, cu cantități mari de memorie unificată, potrivite pentru rularea locală a modelelor de tip LLM (modele lingvistice mari).
Unghiul economic al analizei este că Apple ar putea monetiza această cerere nu doar prin vânzări punctuale de hardware, ci printr-un serviciu recurent: acces lunar la macOS și Apple Silicon „în cloud”, într-un model similar cu furnizori precum AWS (Amazon Web Services). Ideea ar răspunde nevoii unor utilizatori de a rula agenți software care să se conecteze la servicii Apple și aplicații de Mac fără să le folosească propriile calculatoare.
Autorul notează că tocmai de aceea unii cumpără Mac mini pentru a le folosi ca dispozitive „mereu pornite”, fără periferice, în rol de mini-servere.
9to5Mac indică faptul că Apple are deja o bază tehnică prin „Private Cloud Compute”, iar aceste servere ar fi „în mare parte subutilizate deocamdată”, până când compania își pregătește modelele Apple Intelligence „ajustate” (tuned) pentru Gemini.
În același timp, analiza amintește că Apple a mai „flirtat” cu piața de servere prin Xserve și că a existat și o variantă de Mac Pro (2019) care putea fi montată în rack, însă fără un înlocuitor direct în prezent.
Argumentul central este potențialul de profit al unui astfel de model: analiza compară cu Amazon, unde „mai mult de jumătate” din profituri ar proveni din AWS, nu din retail. În acest context, Apple ar putea crea „un nou segment” de business prin închirierea de putere de calcul pe Apple Silicon, reducând presiunea pe achiziția de Mac-uri scumpe pentru rulare locală.
Materialul oferă și un exemplu orientativ de monetizare, fără a-l prezenta ca informație confirmată: în loc să vinzi o dată un computer de 4.000 de dolari (aprox. 18.400 lei), ai putea încasa „200+ dolari” pe lună (aprox. 920+ lei) atât timp cât clientul are nevoie de resurse în cloud.
Analiza leagă posibilitatea unei astfel de direcții și de schimbări la vârful companiei: Tim Cook ar putea renunța la funcția de CEO „în viitorul apropiat”, iar John Ternus este menționat ca posibil succesor, cu un profil puternic orientat spre hardware.
Materialul nu indică un calendar, un produs concret sau o decizie internă a Apple; scenariul este prezentat ca o direcție plauzibilă dacă trendul cererii pentru AI local și „compute” dedicat continuă.
Recomandate
Deși Londra împinge accelerat adoptarea AI în economie, ministrul britanic responsabil de domeniu spune că nu folosește AI la serviciu , potrivit IT之家 , care citează un interviu BBC. Declarația vine la câteva zile după ce Liz Kendall a anunțat un fond de 500 milioane lire sterline pentru susținerea companiilor britanice de inteligență artificială, pe care l-a descris ca fiind important pentru securitatea națională și prosperitatea economică. Kendall a spus că utilizează AI mai ales în viața personală, nu în activitatea de ministru. Ca exemplu, a relatat că a folosit un instrument de AI pentru a analiza ingredientele mai multor produse cosmetice după o reacție alergică, pentru a identifica un posibil ingredient comun și a primi recomandări legate de ameliorarea eczemei; a adăugat că a verificat informațiile în surse precum Asociația Națională pentru Eczemă și a discutat ulterior cu un farmacist. Adoptarea AI în guvern rămâne neuniformă În același material se arată că, la nivelul cabinetului britanic, atitudinile față de folosirea AI diferă. Predecesorul lui Kendall, Peter Kyle, a lansat anterior un instrument guvernamental de AI numit „ Humphrey ” și a susținut că sarcinile pe care AI le poate face mai eficient nu ar mai trebui realizate manual. În paralel, există deja utilizări punctuale în administrație. Kendall a indicat că, în perioada în care a lucrat în Departamentul pentru Muncă și Pensii, personalul din centrele de ocupare a forței de muncă folosea AI pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui job să își îmbunătățească CV-ul și pentru a sintetiza feedbackul din consultările publice. Legi „scrise de AI”: ministrul respinge informația Kendall a negat relatările potrivit cărora legislația britanică ar fi fost redactată de AI. Ea a afirmat că, în procesul de elaborare a legislației privind rețelele sociale și securitatea cibernetică, AI nu a fost folosită pentru a scrie textele de lege. Miza economică: reconversie și competențe pentru 10 milioane de oameni Pe fondul temerilor legate de efectele asupra pieței muncii, Kendall a spus că unele locuri de muncă vor dispărea, altele se vor transforma și vor apărea roluri noi. Obiectivul guvernului, conform declarațiilor sale, este să ofere instruire gratuită în competențe de AI pentru 10 milioane de persoane din forța de muncă. Ministrul a mai afirmat că dezvoltarea AI este „sigură” în acest moment, dar că impactul asupra ocupării trebuie tratat serios. Din perspectiva sa, lecția revoluțiilor industriale și tehnologice este că tranzițiile sunt inevitabile, iar rolul statului este să nu lase populația să gestioneze singură schimbarea, ci să ridice nivelul de competențe la scară națională. [...]
Ericsson avertizează că cererea pentru inteligență artificială va împinge în sus costurile, în special la semiconductori , într-un moment în care compania a raportat un prim trimestru din 2026 cu scăderi puternice atât la venituri, cât și la profit, potrivit Mobile World Live . Avertismentul CEO-ului Börje Ekholm vine după un T1 2026 în care vânzările nete au coborât cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 49,3 miliarde coroane suedeze (aprox. 4,3 miliarde euro), compania indicând și un efect negativ al cursului de schimb. Profitul net a scăzut cu 79%, la 887 milioane coroane (aprox. 77 milioane euro), pe fondul aceluiași factor valutar și al costurilor de restructurare. Unde s-a văzut slăbiciunea în business Pe divizii, declinul a fost generalizat: Rețele mobile : vânzări nete în scădere cu 8%, la 32,9 miliarde coroane (aprox. 2,86 miliarde euro); Software și servicii în cloud : minus 9%, la 11,8 miliarde coroane (aprox. 1,025 miliarde euro); Enterprise : minus 30%, la 4,2 miliarde coroane (aprox. 365 milioane euro). Compania a pus evoluția mai slabă din America de Nord pe seama investițiilor intense în rețele din anul anterior și a unei reasignări pe termen scurt a cheltuielilor clienților după consolidarea operatorilor. În Europa, Orientul Mijlociu și Africa, rezultatele au fost susținute de implementări 5G și proiecte de modernizare a rețelelor. Ce înseamnă „scumpirea AI” pentru Ericsson Ekholm a spus că, pe măsură ce cererea de inteligență artificială avansează, Ericsson va trebui să suporte costuri în creștere , „în special la semiconductori”. Pentru a contracara presiunea, compania mizează pe: colaborare mai strânsă cu clienții și furnizorii; înlocuiri de produse; măsuri de eficiență. În același timp, Ericsson anticipează o piață RAN (rețele de acces radio) „mai mult sau mai puțin plată” și își leagă potențialul de creștere de segmentele de „misiuni critice” și enterprise, unde spune că vrea să crească peste media pieței de rețele mobile. [...]
Un nou tip de interfață creier–mașină (BCI) a permis unor maimuțe să se deplaseze în VR doar din semnale cerebrale , un pas important către sisteme mai „practice” pentru mobilitate asistată (de exemplu, controlul unui scaun rulant) în afara laboratorului, potrivit IT之家 . Studiul, publicat săptămâna trecută în revista „ Science Advances ”, a testat un BCI implantabil pe trei macaci rhesus, care au reușit să controleze mișcarea într-un mediu de realitate virtuală (VR) folosind exclusiv activitatea neuronală. Miza, subliniază autorii, este reducerea decalajului dintre demonstrațiile controlate din laborator și utilizarea în scenarii reale, unde apar evenimente imprevizibile și medii complexe. Ce aduce nou față de testele BCI „clasice” Până acum, multe experimente de BCI intracortical (implant direct în creier) s-au concentrat pe sarcini mai simple, precum controlul unui cursor sau al unui braț robotic. În schimb, deplasarea „autonomă” în lumea reală cere corecții în timp real și adaptare la obstacole și schimbări de obiectiv, iar sistemele anterioare au avut limitări: fie necesitau mișcări corporale vizibile, fie funcționau doar în scenarii foarte simplificate. Autorii explică faptul că, tocmai din cauza constrângerilor de laborator, cercetarea orientată spre mișcare a rămas mult timp blocată în paradigme mai ușor de controlat experimental, ceea ce a încetinit transferul către aplicații precum navigarea cu scaunul rulant. Cum a fost construit sistemul și ce au reușit maimuțele Echipa a implantat matrice de electrozi în trei regiuni cerebrale asociate planificării mișcării: cortexul motor primar (M1), zona premotorie dorsală (PMd), zona premotorie ventrală (PMv). Semnalele neuronale au fost interpretate de un model de inteligență artificială (un algoritm care „decodează” activitatea cerebrală), care le-a transformat în comenzi de viteză pentru controlul unui avatar în VR. Mediul VR a inclus vedere stereoscopică, iar complexitatea și imprevizibilitatea scenariilor au fost crescute treptat. Modelul de decodare a fost antrenat doar într-o etapă scurtă, pasivă (maimuțele urmăreau acțiunea pe ecran), iar apoi a putut fi folosit fără reantrenare, inclusiv când sarcinile s-au schimbat. În teste, maimuțele au controlat mișcarea atât în sarcini de manipulare a unui obiect pe ecran, cât și într-un scenariu de „pădure” văzut din perspectivă la persoana întâi, unde ghidau un avatar de maimuță. Rezultatul central: animalele au reușit să controleze mișcarea în spațiu 3D în VR fără mișcări corporale evidente, iar performanța lor s-a îmbunătățit pe parcurs, ceea ce indică învățare. Cercetătorii mai notează că semnalele din zonele premotorii (PMd și PMv) au fost mai eficiente pentru navigație decât cele din cortexul motor primar. De ce contează pentru aplicații medicale și ce urmează Din perspectivă operațională, elementul cu impact este combinația dintre controlul continuu al mișcării, adaptarea la sarcini diferite și utilizarea fără reantrenare, într-un mediu care încearcă să reproducă dificultăți din lumea reală (evitarea obstacolelor, schimbarea țintelor, navigație în scene vizual complexe). Autorii consideră că aceste capabilități sunt relevante pentru tehnologii asistive destinate persoanelor cu paralizie, unde controlul rapid și flexibil este esențial. Cercetarea rămâne, însă, la nivel preclinic: echipa indică faptul că mai sunt pași de parcurs, inclusiv testarea pe oameni, înainte ca un astfel de sistem să poată fi folosit în practică. [...]
Convocarea lui Elon Musk la Paris ridică miza de reglementare pentru X și pentru planurile sale în IA , într-un dosar în care procurorii francezi investighează de la conținut ilegal (inclusiv materiale cu abuz sexual asupra minorilor) până la suspiciuni că o controversă legată de chatbotul Grok ar fi fost folosită pentru a influența valoarea companiilor lui Musk înaintea unei listări, potrivit HotNews . Elon Musk și Linda Yaccarino, fosta directoare generală a X, au fost convocați pentru „audieri voluntare”, iar alți angajați ai platformei urmează să fie audiați ca martori în această săptămână, conform Parchetului din Paris. Rămâne neclar dacă Musk și Yaccarino se vor prezenta; un purtător de cuvânt al X nu a răspuns întrebărilor The Associated Press, iar eMed, compania la care lucrează acum Yaccarino, nu a răspuns solicitărilor de presă. Ce urmăresc procurorii: conținut ilegal și suspiciuni privind manipularea unui sistem automatizat Ancheta a fost deschisă în ianuarie 2025 de unitatea de combatere a infracționalității informatice a Parchetului din Paris și a inclus percheziții la sediile X din Franța în februarie. Musk și Yaccarino au fost invitați în calitatea lor de conducători ai X la momentul faptelor investigate; Yaccarino a condus compania din mai 2023 până în iulie 2025. Procurorii spun că audierile au rolul de a permite conducerii să își prezinte poziția și, dacă este cazul, „măsurile de conformare” pe care intenționează să le implementeze, cu obiectivul ca platforma să respecte legislația franceză în măsura în care operează pe teritoriul național. Autoritățile au pornit de la sesizări ale unui parlamentar francez, care a susținut că algoritmii părtinitori de pe X ar fi putut distorsiona funcționarea unui sistem automatizat de prelucrare a datelor. Ulterior, ancheta s-a extins după episoade legate de Grok, instrumentul de inteligență artificială disponibil prin X, inclusiv generarea de mesaje care ar fi negat Holocaustul (infracțiune în Franța) și publicarea de imagini „deepfake” (conținut falsificat realist) cu caracter sexual explicit. Capetele de acuzare invocate și rolul Grok În dosar se investighează, între altele, presupusa „complicitate” la deținerea și distribuirea de imagini pornografice cu minori, „deepfake”-uri explicite sexual, negarea crimelor împotriva umanității și manipularea unui sistem automatizat de prelucrare a datelor în cadrul unui grup organizat. HotNews notează că Grok, dezvoltat de xAI (companie înființată de Musk) și integrat în X, a provocat indignare la nivel global după ce a generat imagini „deepfake” sexualizate fără consimțământ, ca răspuns la solicitările utilizatorilor. În plus, chatbotul a distribuit un mesaj în limba franceză despre Auschwitz-Birkenau asociat cu negarea Holocaustului, după care și-a retractat afirmațiile în postări ulterioare. Dimensiunea financiară: alertă către autoritățile americane și o listare planificată Parchetul din Paris a anunțat că, în martie, a alertat Departamentul de Justiție al SUA și Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare (SEC) , sugerând că „controversa privind deepfake-urile sexuale explicite generate de Grok ar fi putut fi orchestrată deliberat” pentru a crește artificial valoarea companiilor X și xAI, ceea ce „ar putea constitui infracțiuni”. Procurorii leagă această ipoteză de listarea la bursă planificată pentru iunie 2026 a noii entități rezultate din fuziunea SpaceX și xAI, într-un moment în care, potrivit lor, X „pierdea în mod evident din avânt”. Musk a anunțat la începutul lunii februarie că SpaceX va cumpăra xAI, într-o tranzacție care a evaluat valoarea cumulată a celor două companii la 1,25 trilioane de dolari (aprox. 5,75 trilioane lei). Separat, HotNews mai arată că Musk a salutat un articol potrivit căruia oficiali americani din domeniul justiției ar fi refuzat să sprijine anchetatorii francezi, scriind pe X că „acest lucru trebuie să înceteze”. Ce urmează și de ce contează pentru companii Parchetul din Paris nu a comentat dacă Musk ar risca sancțiuni dacă nu se prezintă la audiere. Dincolo de cazul punctual, dosarul indică o presiune de reglementare în creștere asupra platformelor care distribuie conținut generat de utilizatori și de sisteme de inteligență artificială, cu potențial de a produce efecte operaționale (măsuri de conformare) și, în acest caz, inclusiv implicații financiare, dacă suspiciunile privind influențarea valorii companiilor ar fi susținute de anchetă. [...]
Ucraina își extinde rapid capacitatea operațională cu drone și sisteme AI , construind un ecosistem militar în care peste 200 de companii dezvoltă drone alimentate de inteligență artificială, iar zeci de soluții sunt deja folosite pe front, potrivit Adevărul . Miza imediată este scurtarea ciclului „idee–testare–implementare” și creșterea vitezei deciziei în luptă, nu doar cercetarea de laborator. Pe platforma Brave1 sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de inteligența artificială, iar mai mult de 70 de sisteme bazate pe AI și „computer vision” (viziune artificială, adică recunoaștere automată a obiectelor în imagini/video) sunt utilizate activ pe câmpul de luptă. De la proiecte punctuale la infrastructură militară de tehnologie Strategia Kievului depășește dezvoltările izolate: autoritățile construiesc o rețea de centre dedicate tehnologiei militare, orientate către domenii considerate decisive în războiul contemporan, precum lovituri la distanță medie și în adâncime, sisteme robotice terestre și artilerie. Primul hub menționat este centrul de inteligență artificială pentru apărare „A1”, care ar urma să livreze soluții direct pentru operațiunile din teren și, în paralel, să optimizeze procese interne din armată și industria de apărare, inclusiv în zone precum achizițiile, controlul financiar și managementul personalului. „Avantajul tehnologic este esențial în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul în fiecare etapă”, a declarat ministrul Apărării, Mihailo Fedorov . Ce face AI-ul „util” pe front și ce urmărește Kievul În teren, sistemele AI sunt folosite pentru: ghidarea autonomă a dronelor către ținte; detectarea echipamentelor și militarilor camuflați; operarea pozițiilor automate de tragere; analiza datelor din câmpul de luptă, inclusiv prin platforme precum Delta . Obiectivul Ministerului Apărării este ca toate dronele utilizate pe front să fie echipate cu sisteme de viziune artificială și inteligență artificială, conform articolului. Date reale de război și testare accelerată, inclusiv cu parteneri externi Un element central este Brave1 Dataroom, unde modelele AI sunt antrenate pe baza datelor reale din război (condiții meteo diferite, momente ale zilei, tipuri diverse de senzori), astfel încât experiența din teren să devină „combustibil” pentru algoritmi. În paralel, Ucraina își extinde cooperarea internațională: prin inițiative precum Avengers Labs și Test in Ukraine, companiile străine pot antrena algoritmi pe date reale de pe front și își pot testa tehnologiile în condiții de luptă. Publicația notează și semnarea, pe 14 aprilie, a primului acord cu Germania privind schimbul de date în domeniul apărării și dezvoltarea comună de tehnologii militare. Autonomie fără GPS și răspuns la războiul electronic O direcție majoră este dezvoltarea de platforme autonome — drone și sisteme robotice terestre — capabile să opereze fără GPS și în condiții de război electronic intens. Acestea ar urma să funcționeze în rețele interconectate, reducând nevoia de intervenție umană directă și, implicit, riscurile pentru personal. În logica centrului „A1”, accentul este pus pe aplicații utilizabile imediat și pe procesarea volumelor mari de date pentru „inteligență acționabilă”: anticiparea mișcărilor inamicului, simularea scenariilor și generarea de răspunsuri rapide. Publicația menționează că inițiativa este sprijinită de guvernul britanic și că, strategic, ar putea deveni un pilon al avantajului Ucrainei, inclusiv în dimensiunea economică a războiului modern. [...]
Degradarea apărării aeriene rusești face Donețkul tot mai vulnerabil la lovituri ucrainene , inclusiv prin folosirea unor drone asistate de inteligență artificială care pot continua misiunea chiar și când sunt bruiate, potrivit Adevărul , care citează o analiză Euromaidan Press. Donețkul, considerat anterior un „spate sigur” pentru forțele ruse, este descris acum ca un spațiu în care dronele ucrainene pot opera cu o libertate tot mai mare, pe fondul degradării sistemelor de apărare aeriană. În acest context, unități de drone ale Corpului 1 Azov atacă infrastructura logistică rusă din oraș și din jurul lui. De ce contează: loviturile vizează logistica și „deschid” spațiul aerian Un element central este utilizarea dronelor Hornet asistate de inteligență artificială, despre care materialul arată că pot trece de sistemele rusești de bruiaj electronic încă active. Hornet este o dronă cu aripă fixă produsă de compania americană Swift Beat LLC și are un algoritm care analizează imaginile camerei frontale pentru a identifica automat ținte militare. Conform descrierii, inteligența artificială poate ghida drona de tip „kamikaze” către țintă chiar și atunci când operatorul pierde legătura cu aparatul, din cauza vremii, reliefului sau bruiajului. Corpul 1 Azov susține că unitățile sale mențin supraveghere constantă și „control de foc” asupra rutelor de aprovizionare din jurul Donețkului. Context: o campanie sistematică împotriva apărării aeriene Orașul Donețk se află la aproximativ 40 km de linia frontului estic și rămâne un bastion rusesc, dar devine mai expus pe măsură ce apărarea aeriană este erodată. Forțele ucrainene vizează, potrivit textului, o gamă largă de capabilități: bruiaje radio, radare, sisteme de rachete sol-aer și artilerie mobilă de apărare aeriană de-a lungul liniei de front de 1.200 km. Materialul citează și o investigație Tochnyi.info, care susține că atacurile contribuie la prăbușirea „arhitecturii defensive stratificate” pe care se bazează doctrina integrată de apărare aeriană a Rusiei. În perioada iunie 2025–începutul lui martie 2026 ar fi fost înregistrate cel puțin 492 de atacuri asupra sistemelor rusești de apărare aeriană, în cadrul unei strategii de a distruge aceste sisteme mai repede decât pot fi înlocuite. Ce urmează: mai multe tipuri de operațiuni și lovituri mai adânci Pe măsură ce spațiul aerian devine mai permisiv pentru Ucraina, operațiunile se diversifică. Un exemplu menționat este 14 aprilie, când avioane ucrainene au zburat suficient de aproape de aeroportul din Donețk pentru a lovi depozite de drone rusești cu bombe cu planare GBU-39, cu o rază de acțiune de aproximativ 40 km, lansate de la joasă altitudine — un tip de atac care, potrivit materialului, nu era posibil până recent. În prezent, dronele par să vizeze în principal camioane și infrastructură logistică, însă extinderea loviturilor asupra sistemelor de apărare aeriană rămase ar putea slăbi și mai mult controlul rusesc asupra spațiului aerian din Donețk, deschizând calea pentru atacuri mai frecvente, mai precise și mai profunde în spatele frontului. [...]
