Știri
Știri din categoria Bursă
Tim Cook a cumpărat acțiuni Nike de încă 1 milion de dolari, într-un nou semnal către piață, potrivit 9to5Mac. O nouă raportare de reglementare arată că CEO-ul Apple și membru vechi al boardului Nike și-a majorat din nou participația, într-un moment în care titlul a rămas sub presiune după scăderi consistente.
Conform documentelor, Cook a achiziționat încă 25.000 de acțiuni Nike la un preț mediu de 42,43 dolari pe acțiune (aprox. 212 lei), ceea ce ridică deținerea totală la 130.480 de acțiuni.
Ca pondere, participația lui Cook rămâne mică raportat la dimensiunea companiei: aproximativ 0,009% din cele 1,48 miliarde de acțiuni Nike aflate în circulație.
Publicația amintește că, în decembrie, site-ul pentru investitori al Nike indica faptul că Tim Cook cumpărase 50.000 de acțiuni la un preț mediu de 58,97 dolari (aprox. 295 lei) pe acțiune, ducând atunci deținerea la 105.480 de acțiuni. Achiziția a venit într-o perioadă în care încrederea în CEO-ul Nike era afectată de vânzări slabe, iar acțiunile scăzuseră cu peste 10% după rezultate trimestriale sub așteptări.
Cumpărarea a fost interpretată ca un semnal public de încredere și a contribuit la o revenire temporară a acțiunii, însă trendul nu s-a menținut: între timp, Nike a coborât cu peste 20% și a ajuns, aproximativ, la niveluri comparabile cu cele de acum circa un deceniu.
Documentul de reglementare a fost publicat după închiderea ședinței de marți, iar acțiunile Nike au avut un avans de aproximativ 2%. Totuși, în ziua următoare, evoluția părea să reintre pe scădere, potrivit aceleiași surse.
Pentru investitori, tranzacția contează mai ales ca mesaj: chiar dacă pachetul este mic ca pondere, cumpărarea la un preț semnificativ mai jos decât în decembrie sugerează că Tim Cook rămâne dispus să își crească expunerea pe Nike în actualul context de piață.
Recomandate
SpaceX a depus cererea de listare la bursă , un pas care ar putea deschide calea pentru una dintre cele mai mari oferte publice inițiale (IPO) din ultimii ani, potrivit Mediafax . Compania ar fi depus „în liniște” documentația, iar listarea ar putea avea loc încă din iunie sau iulie, conform informațiilor preluate de publicație. Mediafax notează că operațiunea ar putea aduce până la 75 de miliarde de dolari, iar efectul asupra averii fondatorului Elon Musk ar putea fi semnificativ, în contextul în care o astfel de evaluare l-ar apropia de pragul simbolic de „trilionar”. Publicația indică drept sursă pentru această perspectivă Al Jazeera. „Investitorii ar putea folosi o analiză de tip «sum-of-the-parts», dar, la fel ca în cazul Tesla, evaluarea SpaceX ar putea fluctua foarte mult în funcție de cât de mult crede publicul în viziunea lui Musk”, a declarat Angelo Bochanis, asociat în domeniul datelor și indicilor la compania Renaissance Capital, pentru agenția de știri Reuters. Interesul investitorilor pentru SpaceX este alimentat de activitățile companiei în zona lansărilor spațiale și a sateliților, domenii care au atras atenția pieței de mai mulți ani. În plus, SpaceX este descrisă ca fiind, în prezent, cea mai valoroasă companie privată din lume, mai ales după fuziunea din februarie cu xAI, o altă companie a lui Musk, axată pe inteligență artificială. Un alt element central pentru povestea de investiții este Starlink, compania de comunicații prin satelit deținută de SpaceX, care a ajuns „cea mai mare companie de comunicații prin satelit din lume”, potrivit Mediafax. În paralel, Musk a vorbit despre obiective pe termen lung precum o bază pe Lună și trimiterea de oameni pe Marte, ceea ce poate influența percepția pieței asupra potențialului pe termen lung, dar și asupra riscurilor. Pe partea de evaluare, Mediafax menționează o estimare Pitchbook potrivit căreia oferta ar putea ridica valoarea SpaceX la aproape 1,5 trilioane de dolari, aproape dublu față de valoarea din decembrie. În același material se arată că un IPO de 75 de miliarde de dolari ar depăși recordul atribuit listării Saudi Aramco din 2019, indicată la 25,6 miliarde de dolari. [...]
Bursa de Valori București se apropie din nou de maxime istorice , iar mișcarea este alimentată de companiile mari din energie și bănci, într-un moment în care economia locală și contextul politic rămân tensionate, potrivit Economedia . Principalul indice BET a trecut joi de 29.000 de puncte, pentru prima dată de la finalul lunii februarie, apropiindu-se de un nou maxim istoric. Impulsul a venit în special de la Hidroelectrica și Banca Transilvania, ale căror acțiuni au atins joi noi maxime istorice. Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare și a urcat până la 72,4 miliarde lei în primele minute de tranzacționare, iar Banca Transilvania a atins un record de 38,1 lei pe acțiune. Pentru banca din Cluj, contextul imediat a fost susținut și de finanțarea anunțată cu o zi înainte: grupul a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) de pe piețele externe, printr-o emisiune de obligațiuni descrisă drept cea mai mare din Europa Centrală și de Est, după o suprascriere de patru ori. De ce „ține” BET într-un context volatil Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, explică faptul că rezistența bursei locale are la bază câțiva factori structurali, care au contat într-un mediu internațional volatil: ponderea ridicată a sectoarelor defensive (energie și utilități), percepute ca mai stabile în perioade de incertitudine; îmbunătățirea percepției asupra sectorului energetic , pe fondul creșterii prețurilor la petrol și, în general, la energie; sezonul dividendelor , după ce în martie mai multe companii și-au anunțat propunerile de distribuție, iar randamentele rămân un sprijin pentru piață; o bază de investitori mai echilibrată , cu o prezență în creștere a investitorilor locali (instituționali și de retail), pe lângă capitalul străin, ceea ce poate contribui la stabilitate. În esență, apropierea BET de maxime sugerează că, cel puțin pe termen scurt, fluxurile către emitenții mari și „defensivi”, plus interesul pentru dividende, pot cântări mai mult decât zgomotul macro și politic — însă direcția rămâne dependentă de evoluția energiei și de apetitul investitorilor pentru risc. [...]
S&P 500 a închis la un nou maxim istoric, recuperând integral scăderea provocată de conflictul SUA–Iran , pe fondul speranțelor de detensionare și al așteptărilor de câștiguri solide, potrivit The Jerusalem Post . Indicele a încheiat ședința de miercuri la 7.022,95 puncte, în creștere cu 0,8%, depășind precedentul record de închidere din ianuarie, conform datelor LSEG. În timpul zilei, S&P 500 a atins și un nou record intraday, de 7.026,24 puncte. De ce contează: piața „șterge” șocul geopolitic, dar riscul rămâne în preț Revenirea marchează prima închidere la record de la începutul conflictului SUA–Iran. Piețele de acțiuni scăzuseră abrupt luna trecută, când ostilitățile au declanșat un șoc istoric pe piața petrolului și au reaprins temerile privind inflația și traiectoria dobânzilor în SUA. După izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, S&P 500 a ajuns la un declin maxim de până la 9%, fără să atingă pragul de 10% asociat, în mod uzual, cu o „corecție”. În schimb, Nasdaq și Dow Jones Industrial Average au atins nivelul de corecție de 10% în timpul vânzărilor. Ce a susținut revenirea: semnale politice și așteptări mai bune de profit Un factor important a fost perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul. Președintele SUA, Donald Trump , a declarat că negocierile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate curând, după ce prima rundă de discuții din Islamabad a eșuat. În paralel, investitorii au fost sprijiniți de așteptările privind rezultate corporative puternice. Potrivit sursei, analiștii se așteaptă ca firmele din S&P 500 să obțină câștiguri cumulate de 605,1 miliarde de dolari (aprox. 2.780 miliarde lei) în primul trimestru din 2026, peste estimarea de 598,7 miliarde de dolari (aprox. 2.750 miliarde lei) de la începutul trimestrului, pe baza datelor LSEG. Directorii unor bănci mari au spus că consumatorii americani au rămas rezilienți în pofida șocului petrolier, iar fluxul de tranzacții și listări (IPO) a fost robust. La ce să se aștepte investitorii: volatilitate dacă tensiunile revin Mai multe case de brokeraj au interpretat scăderea din perioada conflictului drept o oportunitate de cumpărare, pe fondul evaluărilor mai mici. Totuși, riscul unei noi escaladări rămâne, iar o reaprindere a tensiunilor ar putea testa încrederea recent recâștigată a pieței. Chiar și în scenariul în care riscurile geopolitice se diminuează, sursa notează că pot reveni în prim-plan alte îngrijorări anterioare războiului, inclusiv temeri legate de posibile perturbări asociate inteligenței artificiale. Separat, firmele de credit privat se confruntă cu risc de răscumpărări, pe măsură ce investitorii devin mai prudenți. [...]
PSD contestă listările la BVB ale unor pachete minoritare din companii de stat , deși vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern o „listă exploratorie” care ar putea deschide drumul către oferte publice inițiale (IPO) și vânzări de participații, potrivit G4Media . Miza pentru piața de capital este că o astfel de direcție ar aduce transparență și potențiale venituri la buget, dar riscă să fie blocată politic în coaliție. Într-un comunicat transmis joi, PSD spune că „respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului român” și susține că nu a fost consultat în legătură cu inițiativa, acuzând că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe subiect. Partidul afirmă că reprezentanții săi din Guvern s-au opus „explicit” demersului asumat de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu. „PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării.” Ce propune vicepremierul: listă „doar pentru explorare”, fără decizie politică Oana Gheorghiu a declarat joi dimineață, la Palatul Victoria, că a prezentat în ședința de guvern o listă „exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, precizând că nu există „o decizie” sau „o asumare politică”. Potrivit declarațiilor citate de Agerpres, următorul pas ar presupune studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor, într-un proces pe care l-a descris drept complex. Companiile menționate pentru pregătire de 6–12 luni În nota de informare prezentată în Guvern, vicepremierul a indicat o listă de companii care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire pentru o eventuală listare, cu variante precum IPO (ofertă publică inițială) sau „ofertă mixtă” (acțiuni noi plus pachet vândut de acționarul existent). Lista include: CEC Bank – propunere avansată: IPO, ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49% / ofertă mixtă; Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Compania Națională Imprimeria Națională – IPO, ofertă mixtă; Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni – parteneriat strategic (JV), nu IPO la BVB; Romarm / Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă; Compania Națională Poșta Română – IPO; FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate. De ce contează pentru bursă și buget: transparență și bani, dar cu risc de blocaj politic Materialul notează că listarea la bursă a unor pachete minoritare la companiile de stat ar avea rolul de a transparentiza activitatea acestora și de a aduce „sume considerabile” la buget. În plus, o astfel de mișcare ar crește atractivitatea Bursei de Valori București și ar extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii. PSD își argumentează opoziția prin contextul unei „crize energetice și financiare” și invocă riscuri pentru „siguranța națională”, susținând totodată că în Uniunea Europeană ar exista o tendință de naționalizare sau răscumpărare de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Disputa pe PNRR și exemplul Hidroelectrica PSD afirmă că invocarea PNRR pentru justificarea inițiativei ar fi „dezinformare publică” și susține că nu există obligația de a vinde companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Potrivit comunicatului, singura companie menționată în PNRR ar fi Hidroelectrica, pentru care România s-ar fi angajat să listeze 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Separat, vicepremierul a spus că, pe jalonul din PNRR privind restructurarea unor companii de stat, România va propune restructurarea Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR, menționând că pentru cele două companii din transporturi soluția ar fi fuziunea, pentru reducerea costurilor administrative. [...]
Rulajul de peste 166 milioane lei a venit într-o ședință predominant pozitivă la BVB , cu indicii principali în creștere și cu tranzacțiile concentrate pe câteva acțiuni mari, potrivit Economica . BET, indicele de referință al Bursei de Valori București (cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată), a urcat cu 1,33%, până la 29.357,52 de puncte. BET-Plus, care urmărește cele mai lichide 43 de acțiuni, a închis cu un avans de 1,28%. Indicii: energie și utilități au tras în sus, AeRO a rămas pe minus Pe segmente, BET-NG (energie și utilități) a avut cea mai mare apreciere dintre indicii menționați, +1,84%. BET-XT (25 de titluri lichide) a crescut cu 1,35%, BET-BK (reper pentru fondurile de investiții) cu 1,21%, iar BET-FI (SIF-uri) cu 1,16%. În contrast, BET AeRO, indicele care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO, a scăzut cu 1,08%, semnalând o evoluție mai slabă pe segmentul companiilor mai mici. Unde s-au concentrat tranzacțiile Cele mai lichide titluri ale ședinței au fost: Banca Transilvania : 41,02 milioane lei OMV Petrom: 22,06 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 10,85 milioane lei Cele mai mari variații la nivel de acțiuni Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Premier Energy: +6,04% SSIF BRK Financial Group: +3,83% Patria Bank: +3,61% Cele mai importante scăderi au fost consemnate de: Compania Energopetrol: -12,24% Comelf: -5,05% Bermas: -4,24% [...]
CEC Bank este vizată ca principală candidată la IPO, cu termen propus în T4 2026 , potrivit unei informări guvernamentale consultate de Economedia . Miza pentru piața de capital este dublă: o listare a băncii ar aduce un nou emitent mare la Bursa de Valori București și ar funcționa ca semnal de reformă în portofoliul companiilor de stat, în contextul jaloanelor din PNRR . Raportul a fost prezentat guvernului de aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu , care are în responsabilitate reforma companiilor de stat. Documentul evaluează firme cu capital de stat eligibile pentru listare la BVB și indică drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO chiar CEC Bank. De ce CEC Bank apare ca „cel mai solid candidat” pentru IPO Raportul argumentează că dimensiunea și notorietatea CEC Bank ar susține „absorbția ofertei” atât pe piața locală, cât și pe cea regională. În plus, pregătirea ar putea începe „imediat”, iar statul ar urma să păstreze controlul majoritar, indiferent de structura tranzacției. „Pregătirea poate fi demarată imediat – termen propus pentru IPO: Trimestrul 4 2026 (sub rezerva confirmării termenului de studiu de fezabilitate). Statul va menține controlul majoritar indiferent de structura IPO.” Documentul menționează și o evaluare de 5,4 miliarde de lei pentru CEC Bank, în cadrul scenariului de IPO. Cum ar arăta tranzacția și ce condiții pune raportul Raportul indică un IPO cu o componentă de vânzare din pachetul deținut de stat, însă volumul exact ar urma să fie stabilit printr-un studiu de fezabilitate. Printre argumentele pro-listare sunt menționate: statul deține 100% din bancă, ceea ce ar simplifica procesul (fără negocieri cu alți acționari); CEC Bank este deja emitent la BVB, prin două emisiuni de obligațiuni. Context: alte listări/majorări de free-float analizate Pe baza unei „analize exploratorii”, raportul mai arată că trei companii ar justifica demararea imediată a studiilor de fezabilitate: Hidroelectrica (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; Romgaz (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; CEC Bank (IPO). ABB (accelerated bookbuilding) este o procedură rapidă de vânzare de acțiuni către investitori, de regulă instituționali. Documentul condiționează însă credibilitatea semnalului de reformă de o pregătire „profesionistă”, cu intermediari autorizați și cu respectarea integrală a reglementărilor pieței de capital. Ce urmează Termenul propus pentru IPO-ul CEC Bank este trimestrul 4 din 2026, dar raportul îl plasează explicit „sub rezerva” confirmării calendarului prin studiul de fezabilitate. Cu alte cuvinte, următorul pas practic este lansarea și finalizarea acestui studiu, care ar trebui să stabilească inclusiv volumul pachetului scos la vânzare. [...]
