Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google începe să înlocuiască Google Assistant cu Gemini în mașinile cu Google integrat, într-o actualizare software care vizează atât vehiculele noi, cât și pe cele deja aflate în circulație, cu un prim val de disponibilitate în engleză, în SUA, potrivit Google Blog. Miza operațională este extinderea controlului vocal dincolo de comenzi rigide, prin conversații mai naturale și integrare mai adâncă în sistemele mașinii și în aplicații.
Actualizarea este prezentată ca un „upgrade” de la Google Assistant la Gemini și face parte din promisiunea Google ca mașinile cu Google integrat (platforma lansată inițial în 2020) să „devină mai bune în timp” prin actualizări software. Lansarea începe cu utilizatorii eligibili conectați la contul Google în mașină, care vor vedea opțiunea de upgrade în interfața de bord.
Google susține că Gemini va permite interacțiuni mai fluide, fără formule fixe de comandă vocală, pentru activități uzuale în timpul condusului. Exemplele din articol includ:
Un element central este integrarea cu sistemele vehiculului și accesul la informații din manualele de utilizare furnizate de producători, pentru răspunsuri adaptate modelului. Google dă exemple de întrebări despre utilizarea mașinii (de la pregătirea pentru o spălătorie automată până la limitarea deschiderii portbagajului într-un garaj cu tavan jos).
În cazul vehiculelor electrice, Google menționează și „informații în timp real” despre baterie (nivel curent, estimare la sosire) și căutarea de stații de încărcare în apropiere, pe baza datelor din Google Maps. Compania precizează însă că disponibilitatea și nivelul de detaliu al acestor informații diferă în funcție de marcă și model.
Google introduce și Gemini Live, o funcție aflată în versiune beta, care ar permite conversații mai libere în timpul condusului, pornite dintr-un buton dedicat sau prin comanda vocală. Exemplele includ solicitări de informații despre destinație (istorie, curiozități) sau brainstorming pentru activități (de exemplu, recomandări de drumeții).
Lansarea începe în engleză, în Statele Unite, și se extinde „în lunile următoare”, fără un calendar detaliat pentru alte piețe. Google mai spune că, „în viitorul apropiat”, Gemini ar urma să se extindă în mai multe limbi și țări și să ofere acces „în siguranță” la informații din aplicații precum Gmail, Calendar și Google Home, direct din mașină.
Recomandate
Google extinde accesul la Gemini pe PC printr-o aplicație dedicată pentru Windows 10 și 11 , o mutare care poate reduce fricțiunea de utilizare în companii și pentru utilizatorii care lucrează preponderent în aplicații desktop, prin acces rapid și integrare cu fluxurile de lucru existente, potrivit Google . Aplicația este gândită să ruleze „alături” de instrumentele și aplicațiile folosite zilnic, oferind asistență fără a întrerupe activitatea curentă. Google susține că aplicația este „ușoară și silențioasă” și nu încetinește PC-ul. Ce schimbă operațional: acces rapid și spațiu dedicat de lucru Google descrie trei scenarii principale de utilizare pe Windows: Deschidere instant prin scurtătură de tastatură : combinația Alt + Space deschide Gemini peste fereastra activă, pentru verificări rapide sau idei de conținut, după care utilizatorul revine în fluxul de lucru. Lucru „în profunzime” într-un spațiu dedicat : aplicația oferă acces la funcțiile deja disponibile în Gemini, inclusiv posibilitatea de a delega sarcini în mai mulți pași către Gemini Spark (descris ca „agent personal AI 24/7”). Tot aici, Gemini poate redacta un rezumat de proiect folosind informații din aplicațiile Google, precum Gmail și Google Drive. Generare de conținut vizual : utilizatorii pot crea imagini și pot genera video, inclusiv prin Gemini Omni , direct din aplicația desktop. Disponibilitate și ce urmează Aplicația Gemini pentru Windows este disponibilă „astăzi”, la nivel global, pentru Windows 10 și Windows 11 , iar descărcarea se face de la gemini.google/desktop (menționat în sursă). Google precizează că „este doar începutul” și că vor fi adăugate în timp „mai multe capabilități native” pentru desktop, fără a detalia un calendar. În privința datelor și confidențialității, sursa trimite la politica de confidențialitate Google . [...]
Integrarea Google Photos cu Gemini Spark mută editarea și organizarea în „fluxuri” automatizate , o schimbare operațională care poate reduce semnificativ timpul petrecut de utilizatori în aplicație, potrivit Android Authority . Practic, Google permite conectarea bibliotecii Google Photos la Gemini Spark, astfel încât asistentul să poată executa sarcini în mai mulți pași, la comandă, inclusiv editare și partajare. Google a anunțat integrarea, iar publicația notează că informația a fost observată și de PetaPixel. Noutatea este că Spark poate prelua „munca de rutină” dintr-o bibliotecă de fotografii deja încărcate în cloud, pe care mulți utilizatori o amână: sortare, îmbunătățiri, organizare și distribuire către familie sau prieteni, pornind de la un singur prompt (instrucțiune în limbaj natural). Ce poate face Gemini Spark în Google Photos Conform detaliilor din material, Spark poate rula fluxuri de lucru în mai multe etape în Google Photos, inclusiv: gestionarea, editarea și îmbunătățirea fotografiilor, urmate de partajare, „dintr-un singur prompt”; extragerea de text din imagini; crearea de rezumate ale unor evenimente; generarea de „povești vizuale” (visual stories). Funcția cu impact practic: sarcini recurente, automat Elementul cu cea mai mare greutate operațională este posibilitatea de a seta sarcini recurente în Google Photos. Exemplul dat: utilizatorul poate cere lui Spark ca, în fiecare weekend, să caute în bibliotecă cele mai bune imagini cu copiii sau animalele de companie, să le adauge într-un album partajat și să le trimită automat către familie sau prieteni. Odată configurat, procesul se repetă automat săptămânal, fără intervenție manuală. Disponibilitate și condiții: SUA, 18+ și abonament plătit Integrarea este disponibilă, deocamdată, doar în SUA , pentru utilizatori de 18 ani sau mai mult , și necesită un abonament Google AI Pro sau Ultra . Google o lansează gradual, ceea ce înseamnă că accesul poate întârzia chiar și pentru utilizatorii eligibili, iar extinderea în alte piețe nu este detaliată în informațiile disponibile. [...]
Raiffeisen Bank mută o parte din „pregătirea” discuției de finanțare în aplicație , prin ERIC – un asistent conversațional care îi ajută pe antreprenori să-și ordoneze informațiile financiare și să vină mai bine pregătiți la dialogul cu banca, potrivit Raiffeisen Bank . Soluția este poziționată ca „AI Business Coach” în comunitatea GatadeBusiness și este disponibilă în aplicația Raiffeisen Smart Business . ERIC este gândit să sprijine planificarea financiară și pregătirea deciziilor de business, fără să înlocuiască specialistul bancar. Miza operațională este eficientizarea interacțiunii client–bancă: antreprenorul își clarifică nevoile și întrebările înainte de discuție, iar conversația cu echipa băncii ar urma să fie mai aplicată. Ce face concret ERIC în Raiffeisen Smart Business Din descrierea băncii, ERIC poate fi folosit pentru a: înțelege mai bine situația financiară a companiei; structura bugete și planuri de afaceri; explora concepte financiare complexe, într-un format conversațional; identifica soluții bancare potrivite nevoilor companiei; pregăti dialogul cu specialiștii băncii pentru decizii mai informate. Raiffeisen precizează că instrumentul combină componenta digitală cu expertiza umană, cu rolul de a face relația cu banca „mai structurată, mai clară și mai eficientă”. De ce contează pentru antreprenori și pentru bancă Pentru companii, utilitatea invocată este accesul rapid la un sprijin de tip „coach” pentru întrebări legate de bugete, planificare și înțelegerea cifrelor, inclusiv în afara programului. Pentru bancă, un astfel de instrument poate standardiza și „pre-califica” discuțiile, reducând timpul pierdut pe clarificări de bază și crescând calitatea informațiilor cu care vine clientul. În comunicat, Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte al Diviziei Antreprenori, compară rolul lui ERIC cu cel al unui antrenor, care nu ia deciziile în locul antreprenorului, dar îl ajută să se pregătească mai bine: „ERIC funcționează pentru antreprenori ca un antrenor pentru un sportiv: nu intră pe teren, nu joacă în locul tău și nu ia deciziile în locul tău, dar te ajută să te pregătești mai bine, să îți înțelegi mai clar punctele forte și zonele care au nevoie de atenție, să îți structurezi planul și să fii mai pregătit atunci când apar oportunități sau riscuri.” Disponibilitate ERIC este disponibil 24/7 în aplicația Raiffeisen Smart Business, ca punct de sprijin digital permanent pentru antreprenori, conform băncii. Comunicatul nu oferă detalii despre costuri, criterii de eligibilitate sau limite de utilizare. [...]
Administrația Trump tratează reglementarea AI mai ales ca pe o competiție cu China , ceea ce riscă să împingă în plan secund preocupările legate de siguranță și de concentrarea puterii în industrie, potrivit CNN . În material, CNN descrie un peisaj politic în care avertismentele tot mai dure venite chiar din interiorul industriei – inclusiv scenarii „catastrofale” despre pierderea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială – se lovesc de o abordare a Casei Albe centrată pe viteză, inovație și avantaj strategic față de China. Miza, pentru companii și investitori, este un cadru de reguli care poate accelera sau frâna dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor de vârf. Avertismentele industriei: „încetinire conștientă” și risc existențial CNN pornește de la apelul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei , pentru o „încetinire conștientă” a dezvoltării AI, argumentând că ritmul ar putea depăși capacitatea oamenilor de a gestiona tehnologia. Amodei avertizează că, fără control, sistemele ar putea ajunge dincolo de înțelegerea și controlul uman. În paralel, un fost inginer care a lucrat la OpenAI și Anthropic, Jacob Coxon, a mers mai departe, susținând că AI ar putea duce la „sfârșitul umanității” până la finalul deceniului. CNN notează însă că nu există o explicație unanim acceptată despre mecanismul concret prin care s-ar produce un astfel de deznodământ, iar scenariile invocate rămân speculative. Reglementare cerută de companii, dar contestată politic Pe fondul acestor avertismente, unele companii – inclusiv Anthropic și OpenAI – au cerut public intervenția guvernului pentru a stabili un cadru de reglementare care să limiteze dezvoltarea AI. CNN leagă această poziționare și de contextul economic: cursa pentru dominarea AI se suprapune cu pregătiri pentru listări la bursă (IPO), ceea ce ridică întrebări despre stimulentele comerciale din spatele apelurilor la reguli. Jurnalistul de tehnologie Jacob Ward, contributor CNN, descrie situația ca pe o alergare spre o „prăpastie” a unui grup restrâns de companii puternice, care susțin că nu se pot opri singure. În același registru, senatorul Bernie Sanders a anunțat o inițiativă legislativă care vizează interzicerea „superinteligenței artificiale” și o pauză temporară în dezvoltarea AI avansate, invocând riscul ca marile companii tehnologice să piardă controlul asupra propriilor produse. Casa Albă și „piața deschisă”: AI ca armă economică în rivalitatea cu China În contrapondere, David Sacks – investitor tech și „țar” pentru AI și cripto în administrația Trump, potrivit CNN – promovează o abordare mai apropiată de piața liberă și contestă motivațiile celor care avertizează asupra riscurilor extreme. În apariții publice, el sugerează că mesajele „doomerilor” (cei care anticipează scenarii apocaliptice) ar putea face parte dintr-o campanie menită să frâneze inovația americană, inclusiv în beneficiul Chinei. Președintele Donald Trump, aflat în Irlanda la momentul relatării CNN, a minimalizat ideea că cele mai sumbre scenarii „se vor întâmpla” și a revenit la tema competiției cu China: „Suntem înaintea Chinei în AI. (…) cine câștigă AI câștigă. Și putem pune balustrade.” Din această perspectivă, reglementarea devine mai degrabă un instrument de politică industrială și de securitate națională decât un răspuns la riscuri existențiale. CNN amintește și măsuri precum blocarea exportului unor cipuri Nvidia către China sau întârzieri temporare ale unor lansări pentru evaluarea impactului asupra securității naționale. Ce se vede în teren: opoziția față de centrele de date, nu față de „sfârșitul lumii” CNN mai arată că, dincolo de dezbaterea despre „sfârșitul umanității”, presiunea politică imediată vine din altă direcție: reacția publică la centrele de date necesare pentru AI. În SUA, aceste proiecte sunt contestate pentru efecte locale – consum de energie, impact asupra apei, ocuparea terenurilor agricole și posibile scumpiri ale facturilor. Această opoziție, descrisă ca transversală politic, poate influența indirect agenda de reglementare: nu prin teama de scenarii extreme, ci prin costuri și externalități vizibile, cu efecte economice directe în comunități. De ce contează pentru companii și investitori Din relatarea CNN rezultă o tensiune cu impact de reglementare și de piață: dacă Washingtonul prioritizează „cursa cu China”, atunci regulile pot favoriza accelerarea dezvoltării și consolidarea jucătorilor mari, în timp ce preocupările privind siguranța și concentrarea puterii (controlul AI în „câteva mâini”) rămân disputate politic. În lipsa unui consens, direcția probabilă rămâne fragmentată: măsuri punctuale motivate de securitate națională și presiuni locale legate de infrastructură, mai degrabă decât un cadru amplu care să trateze explicit riscurile invocate de „doomeri” și de o parte a industriei. [...]
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source , o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street . Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES. Ce ar include „Zona Open Source AI” propusă de China Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale: dezvoltarea și utilizarea modelelor lingvistice mari; instruirea și formarea în domeniul inteligenței artificiale; construirea unui „ecosistem deschis” de AI, adică bazat pe colaborare și acces mai larg la tehnologii și resurse. Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI. Miza economică: lanțuri de aprovizionare, piață integrată și proiecte comerciale Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate. Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre. Reacții în BRICS și contextul politic al extinderii Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor. BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
