Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Project Maven este programul Pentagonului care folosește inteligența artificială pentru analiză militară potrivit Wikipedia, un sistem lansat în 2017 pentru a procesa rapid volume mari de date din teren și a sprijini identificarea țintelor. Dezvoltat cu implicarea unor companii precum Palantir, Anduril și Amazon, Maven integrează modele avansate de învățare automată și modele lingvistice pentru a corela informații din drone, sateliți și alte surse, reducând semnificativ timpul de reacție în operațiuni militare.
Sistemul, cunoscut în forma sa actuală drept Maven Smart System, funcționează ca un centru de fuziune a datelor, oferind armatei o imagine integrată a câmpului de luptă. A fost testat anterior în conflicte precum Ucraina, Irak, Siria sau Yemen, însă utilizarea sa recentă marchează un salt semnificativ în amploare și intensitate.
În conflictul din Iran, Maven a fost folosit pentru a coordona lovituri asupra a aproximativ 1.000 de ținte în primele 24 de ore, potrivit Bloomberg, un ritm de două ori mai mare decât cel din debutul războiului din Irak din 2003. Această performanță evidențiază capacitatea sistemului de a accelera deciziile militare prin automatizarea analizei informațiilor și prioritizarea rapidă a obiectivelor.
Rolul tehnologiei în sistem:
Implicarea companiilor din sectorul tehnologic rămâne esențială. După retragerea Google în 2018, proiectul a continuat cu alți parteneri majori, iar dezbaterile privind utilizarea AI în scopuri militare persistă. Unele firme au refuzat colaborarea în anumite condiții, invocând riscuri etice legate de supraveghere și automatizarea deciziilor de luptă.
În paralel, tehnologia începe să fie extinsă și la nivel aliat. NATO a achiziționat o versiune a sistemului în 2025 pentru operațiuni regionale, inclusiv în zona Mării Negre, unde este utilizată pentru supraveghere și planificare strategică, fără confirmări privind implicarea directă a României în Project Maven.
Utilizarea pe scară largă a acestui sistem ridică întrebări importante privind viitorul conflictelor armate. Accelerarea deciziilor, dependența de companii private și lipsa de transparență în selecția țintelor conturează un nou tip de război, în care avantajul nu mai este dat doar de forța militară, ci și de capacitatea de procesare a datelor.
Recomandate
Europa riscă să piardă din nou câștigurile economice ale unei revoluții tehnologice dacă nu reușește să transforme cercetarea în companii scalabile și să finanțeze rapid extinderea lor, avertizează președinta BCE, Christine Lagarde , potrivit Agerpres . Mesajul vizează direct competitivitatea UE într-o piață a inteligenței artificiale dominată în mare parte de jucători din SUA și China. Lagarde a spus, la o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, deoarece beneficiile comerciale ale răspândirii tehnologiilor informației și comunicațiilor au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia sa, UE nu își permite să repete scenariul în cazul inteligenței artificiale, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce rămâne Europa în urmă: piață fragmentată și finanțare mai dificilă În analiza șefei BCE, decalajul european nu ține atât de lipsa de competențe, cât de dificultatea de a transforma cunoașterea în succes comercial. Lagarde indică două blocaje structurale: fragmentarea pieței , care „reduce profitabilitatea creșterii la scară largă” în Europa; fragmentarea piețelor financiare , care face expansiunea „mai dificil de finanțat”. Aceste probleme se traduc, în practică, în companii care cresc mai greu peste granițe și atrag mai dificil capital pentru a concura global într-un domeniu cu investiții mari și ritm rapid de dezvoltare. Integrarea piețelor de capital, miza până la finalul lui 2026 Lagarde a reamintit că UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele sale de capital, cu obiectivul de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor și de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene. Potrivit declarațiilor sale, liderii europeni vizează un acord privind o integrare mai mare „până la sfârșitul anului 2026”, pentru a apropia UE de „ o piață unică de capital autentică ”. Semnal din companii: 9% din investiții, direcționate către AI în 2026 Deși cursa este descrisă ca fiind dominată de giganți americani (OpenAI, Anthropic, Google, Meta, Microsoft, Amazon) și de compania chineză DeepSeek, Lagarde a invocat „semne încurajatoare” în Europa. Conform rezultatelor unor sondaje menționate de ea, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile lor totale către inteligența artificială în 2026. În același timp, Lagarde a punctat că UE are resurse de cercetare relevante: aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% dintre cercetători și aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Miza rămâne însă conversia acestui avantaj în produse, firme și venituri care să rămână în Europa. [...]
Christine Lagarde avertizează că fără o piață unică de capital funcțională, Europa riscă să piardă cursa AI , într-un apel către UE relatat de Economica . Mesajul șefei BCE leagă direct competitivitatea în inteligența artificială de capacitatea Europei de a finanța rapid creșterea companiilor la scară mare, într-un context în care piața este dominată de giganți americani și de compania chineză DeepSeek. La o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, Lagarde a spus că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, iar câștigurile comerciale au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia ei, UE nu își permite să repete scenariul în cazul AI, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce contează: finanțarea și scalarea rămân punctele slabe ale UE Lagarde susține că Europa are resurse științifice solide, dar întâmpină probleme în a transforma cercetarea în produse și companii cu succes comercial. Ea a indicat că UE reprezintă aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% din cercetători și produce aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Problema, în viziunea președintei BCE, este structurală: „fragmentarea pieței reduce profitabilitatea creșterii la scară largă în Europa”; „fragmentarea piețelor financiare face ca această expansiune să fie mai dificil de finanțat”. Ținta politică: integrarea piețelor de capital până la final de 2026 În acest context, Lagarde a reiterat obiectivul liderilor europeni de a ajunge la un acord pentru o integrare mai mare a piețelor de capital „până la sfârșitul anului 2026”, astfel încât Europa să se apropie de „o piață unică de capital autentică”. UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele de capital, cu miza de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene și de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor. Semnal din economie: companiile din zona euro își bugetează AI în 2026 Lagarde a invocat și „semne încurajatoare” privind cursa AI în Europa: potrivit rezultatelor unor sondaje, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile totale către această tehnologie în 2026. În logica argumentului BCE, următorul test este dacă UE reușește să reducă fragmentarea financiară suficient de repede încât investițiile în AI să poată fi transformate în extindere accelerată și competitivitate globală, nu doar în proiecte izolate. [...]
Șeful Anthropic admite că industria AI nu și-a îndeplinit promisiunile, chiar înaintea unei listări așteptate la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei). Potrivit The Next Web , Dario Amodei spune că „doar rezultate științifice reale” pot schimba percepția publică — o poziție care pune presiune directă pe teza de evaluare a companiei, bazată mai mult pe ce ar urma să facă tehnologia decât pe ce a livrat deja. Amodei a scris pe X că „cea mai exactă critică” la adresa companiilor de inteligență artificială, inclusiv Anthropic, este că nu au livrat încă „promisiunile mari” de a aduce beneficii lumii. În aceeași intervenție, el a susținut că afirmații de tipul „AI va vindeca cancerul” au devenit un clișeu perceput adesea ca înșelător, iar singurul lucru care ar conta cu adevărat este „să vindeci cancerul” în mod concret. De ce contează: evaluarea așteptată depinde de rezultate viitoare Momentul declarațiilor este relevant deoarece Anthropic se pregătește, în următoarele săptămâni, pentru o listare pe bursă pe care susținătorii companiei ar aștepta să o evalueze la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei), în octombrie. Publicația notează că prețul ar „depinde aproape în întregime” de ceea ce va face tehnologia, nu de ceea ce a făcut până acum. În acest context, mesajul CEO-ului funcționează și ca o recunoaștere a riscului central pentru investitori: încrederea publică și, implicit, susținerea politică și comercială pentru AI ar putea rămâne fragile dacă nu apar progrese verificabile, dincolo de promisiuni. Neîncrederea publică și limitele „rezultatelor” ca soluție Ca argument, articolul citează un sondaj Pew: jumătate dintre adulții americani sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de AI în viața de zi cu zi, față de 10% care sunt mai entuziasmați; nivelul de îngrijorare ar fi crescut de la 37% când întrebarea a fost pusă prima dată, în 2021. Amodei respinge ideea că propriile avertismente ar fi alimentat neîncrederea și face trimitere la eseul său din 2024, „Machines of Loving Grace”, în care argumenta că AI ar putea transforma lumea în bine. În schimb, el pune scepticismul pe seama unei neîncrederi mai vechi față de corporații, AI fiind „cea mai recentă iterație” a acestui fenomen. Totuși, articolul arată că nu toți sunt convinși că „descoperirile” vor fi suficiente. O angajată OpenAI (menționată ca atare) a replicat că industria farmaceutică livrează constant progrese, dar rămâne printre cele mai puțin de încredere sectoare. Ea a enumerat factori care ar influența judecata publicului dincolo de rezultate: prețuri, acces, activitate de lobby, lipsă de transparență, modul în care sunt împărțite câștigurile și cine ajunge să dețină puterea. Separat, Yann LeCun a susținut că singura cale înainte este o inteligență artificială „larg disponibilă, împărtășită și deschisă” — o direcție pe care Anthropic nu o acceptă pentru modelele sale de vârf, în timp ce Meta ar presa Washingtonul în sens opus, potrivit materialului. Ce urmează: „sclipiri” în lunile următoare, listarea înaintea lor Amodei a încheiat cu o promisiune de calendar: Anthropic speră la „rezultate incredibile în anii următori” și la „câteva sclipiri timpurii în lunile următoare”. În lectura The Next Web, asta plasează listarea „confortabil înaintea sclipirilor” — adică înainte ca piața să poată evalua pe baze concrete dacă promisiunile se transformă în rezultate. [...]
Investitorii evaluează Anthropic pe baza unor venituri proiectate de 190–200 mld. dolari în 2028 , un pariu care împinge criteriile de evaluare mult în viitor și poate pregăti terenul pentru unul dintre cele mai mari IPO-uri din sectorul inteligenței artificiale, potrivit Ziarul Financiar . Informația despre ținta de venituri pentru 2028 provine dintr-o investigație Reuters, care citează două persoane familiarizate cu situația financiară a companiei. Estimarea nu fusese făcută publică anterior și este de peste patru ori mai mare decât nivelul de 47 de miliarde de dolari în venituri anualizate, comunicat de companie în luna mai. De ce contează: evaluarea se mută de la prezent la „promisiunea” din 2028 Potrivit Reuters, bancherii și investitorii folosesc multiplii „enterprise value/venituri” (raportul dintre valoarea companiei și veniturile sale), calculați pe baza estimărilor viitoare, pentru a evalua Anthropic. Metoda este întâlnită la companii software cu creștere foarte rapidă, care nu au încă un profil matur de profitabilitate, însă în cazul Anthropic investitorii merg „neobișnuit de departe” și folosesc estimări pentru 2028. Rațiunea, conform aceleiași surse, ține de două elemente: ritmul accelerat de dezvoltare al companiei; investițiile foarte mari necesare pentru infrastructura AI. Costurile care apasă marjele și ipoteza din spatele pariului Anthropic cheltuiește masiv pentru cipuri GPU, capacitate de calcul, antrenarea modelelor AI, inferență (rularea modelelor pentru a genera răspunsuri) și recrutare, costuri care afectează în prezent marjele. Teza investitorilor este că, pe măsură ce compania se extinde, aceste costuri ar putea ajunge să reprezinte o pondere mai mică din venituri. Reuters notează că tocmai această combinație – marje încă apăsate de investiții, dar venituri în creștere rapidă – face evaluarea dificilă și împinge piața către multipli calculați pe ani viitori. Reperele folosite de investitori și întrebarea despre „cât de sus” poate ajunge evaluarea În pregătirea listării, investitorii analizează companii comparabile precum Palantir , Cloudflare și SpaceX, ca puncte de referință pentru multiplii utilizați, potrivit persoanelor citate de Reuters. Conform datelor LSEG menționate de Reuters, Palantir este evaluată la aproximativ 53 de ori veniturile estimate pentru acest an, iar SpaceX și Cloudflare la aproximativ 41,6 ori veniturile estimate pentru 2026. David Merkel, principal la Aleph Investments, a spus pentru Reuters că Anthropic „ar putea ajunge la o evaluare de 2.000 de miliarde de dolari”, dar a ridicat și problema sustenabilității unei asemenea valori pe termen lung, în funcție de productivitatea pe care AI o va genera în economie. Ce urmează și riscul implicit al scenariului Dacă estimarea de 190–200 miliarde de dolari venituri în 2028 se materializează, Anthropic ar intra într-o categorie foarte restrânsă de companii tehnologice globale, potrivit Reuters. Dacă însă creșterea încetinește sau costurile de calcul rămân ridicate, multiplii mari folosiți acum ar putea deveni greu de justificat. Reuters precizează că Anthropic nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind estimările financiare prezentate în articol. [...]
OpenAI mizează pe reducerea latenței în aplicații critice prin lansarea modului „Ultrafast” pentru GPT-5.6 Sol, care poate urca viteza de generare până la 750 de tokenuri pe secundă, potrivit Mediafax . Compania susține că noua tehnologie poate procesa de până la 14 ori mai rapid decât modul standard, o diferență cu impact direct în fluxuri de lucru unde timpul de răspuns contează operațional. Viteza anunțată este obținută printr-o infrastructură dezvoltată împreună cu producătorul de cipuri Cerebras . OpenAI precizează că accesul la această capacitate ar urma să fie oferit selectiv, pe măsură ce compania își extinde resursele disponibile. Unde contează „Ultrafast”: operațiuni în timp real și servicii pentru clienți OpenAI indică utilizări în care latența poate influența direct rezultatul sau costurile operaționale, inclusiv: răspuns la incidente; servicii pentru clienți; analiza piețelor financiare; comerț electronic. În paralel, compania a dezvoltat și funcția „ultra”, care folosește mai mulți „subagenți” ce lucrează în paralel pentru a accelera sarcinile complexe. Diferența față de simpla creștere a vitezei de generare este că „ultra” urmărește executarea simultană a mai multor fluxuri de lucru. Context competitiv: cursa pentru modele mai rapide Mutarea vine pe fondul competiției dintre furnizorii de modele de inteligență artificială pentru reducerea latenței. OpenAI oferă deja pentru GPT-5.6 Sol un „Fast mode”, care poate ajunge la viteze de până la 2,5 ori mai mari decât procesarea Standard în API, însă la un cost dublu. GPT-5.6 Sol este prezentat drept modelul „flagship” al familiei GPT-5.6, alături de Terra și Luna, și este poziționat ca opțiunea de vârf pentru sarcini complexe precum programare, analiză profesională, știință și securitate cibernetică. TechCrunch este citat de Mediafax în legătură cu descrierea abordării ca o modalitate de a obține „mai multă muncă utilă pe secundă”. [...]
Intervenția Departamentului de Justiție al SUA ridică miza pentru legea din Minnesota care interzice „nudificarea” cu AI , într-un litigiu ce poate influența cât de departe pot merge statele americane cu reguli proprii pentru platforme, potrivit The Next Web . Un judecător federal a ascultat argumentele pe 19 august și a spus că va decide „cât mai curând posibil”, iar până atunci legea rămâne în vigoare. xAI, compania lui Elon Musk, cere o ordonanță preliminară care să blocheze aplicarea legii pe durata procesului, susținând că actul normativ încalcă Primul Amendament (libertatea de exprimare). Dosarul este X.AI LLC v. Keith Ellison, procurorul general al statului Minnesota, în fața judecătorului Donovan Frank, la District Court of Minnesota. Ce contestă guvernul federal: o lege de stat mai dură decât standardul federal Departamentul de Justiție a depus pe 18 august o „ statement of interest ” (document prin care guvernul își exprimă poziția fără a deveni parte în proces). Nu a cerut explicit acordarea sau respingerea ordonanței preliminare, dar a argumentat că legea din Minnesota „merge mai departe” decât legislația federală și a avertizat că reguli de stat prea apăsătoare pot încetini industria AI. În document, guvernul federal invocă existența unor legi federale care vizează aceleași riscuri, inclusiv PROTECT Act și TAKE IT DOWN Act (semnată de președintele Trump în 2025). TAKE IT DOWN Act introduce un mecanism de notificare și eliminare: platformele au 48 de ore să înlăture imaginile semnalate, iar aplicarea revine Federal Trade Commission (FTC). Argumentul central: cadrul federal este mai îngust decât cel din Minnesota, pentru că: cere ca fapta să fie comisă „cu știință” (knowingly); include excepții pentru chestiuni de interes public; se aplică atunci când un adult nu consimte. În schimb, HF 1606 nu ar avea aceste limitări și s-ar putea aplica inclusiv când un adult își generează propria imagine. Ce prevede legea HF 1606 și de ce e sensibilă pentru platforme Legea HF 1606 a intrat în vigoare luna aceasta și interzice oricărei persoane care deține sau controlează un site, o aplicație sau un software să permită utilizatorilor să „nudifice” sau să modifice sexual imagini folosind AI, potrivit textului de lege. Încălcarea poate atrage sancțiuni de până la 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei). Un element-cheie este că regula este de tip „strict liability” (răspundere obiectivă): o platformă poate fi trasă la răspundere indiferent dacă a știut sau a intenționat rezultatul, iar criteriul devine dacă un utilizator a reușit să genereze o imagine acoperită de lege. xAI susține că interzice deja acest comportament: politicile sale ar bloca generarea de imagini nud sau sexualizate cu persoane reale fără consimțământ și compania afirmă că a dat în judecată utilizatori care au ocolit filtrele. Totuși, xAI spune că legea tratează la fel o platformă care încearcă să prevină astfel de imagini și una care este construită să le permită. Argumentele din sala de judecată: „prea largă” versus „prea ușor de folosit” Avocatul xAI, Robert Dunn, a susținut că legea este prea largă și că legislativul nu ar fi cântărit problemele de libertate de exprimare înainte de adoptare. El a argumentat că actul normativ nu are excepții pentru consimțământ, expresie artistică sau parodie, ceea ce ar putea duce la sancționarea unor editări obișnuite și legale. „Statul ar pedepsi xAI pentru că permite unui utilizator să se nudifice pe sine”, a spus Dunn, potrivit Courthouse News . De cealaltă parte, asistenta procurorului general al statului, Janine Kimble, a spus că termenii și condițiile nu sunt suficienți și a afirmat că xAI raportează în continuare zeci de mii de utilizatori care creează astfel de imagini. Ea a susținut că Grok și instrumente similare nu au bariere reale de acces, iar consecințele apar doar după ce imaginea a fost deja văzută, raportată și localizată. „Repercusiunile apar doar după faptă”, a spus Kimble. Statul a invocat și un procent potrivit căruia aproximativ 95% dintre imaginile deepfake ar fi reprezentări sexual explicite neconsimțite ale altor persoane. Miza de reglementare: standard federal unic vs. „50 de reguli discordante” Intervenția Departamentului de Justiție leagă cazul de direcția mai largă a administrației Trump pentru reguli „light-touch” (mai puțin intruzive) în AI și pentru un standard național unic, în locul unui mozaic de reglementări la nivel de stat. În document, guvernul avertizează că statele trebuie să evite măsuri excesive care ar putea afecta securitatea națională și economică a SUA. În paralel, The Next Web notează că și alte jurisdicții se confruntă cu aceeași dilemă: Uniunea Europeană se îndreaptă spre interzicerea aplicațiilor de tip „nudify”, iar cercetători au raportat că instrumentele de bază pot fi găsite „în amonte” pe servicii precum Hugging Face. Ce urmează Judecătorul Frank respinsese deja, pe 31 iulie, o cerere anterioară a xAI pentru un ordin temporar de restricție, menționând că solicitarea a fost depusă cu doar câteva zile înainte ca legea să intre în vigoare, deși aceasta fusese semnată cu aproape trei luni înainte — aspect care, în opinia sa, slăbea argumentul urgenței. Acum, după audierea din 19 august, judecătorul a luat cauza în deliberare și a spus că va decide cât mai repede. Până la pronunțare, HF 1606 rămâne aplicabilă, inclusiv în raport cu xAI. [...]
