Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
TikTok a închis joi acordul de separare a operațiunilor din SUA, cu o zi înainte ca ordinul executiv al administrației Trump privind interzicerea aplicației să intre în vigoare, potrivit Axios. Tranzacția prevede transferul entității americane într-o societate mixtă controlată de investitori americani.
Miza este închiderea unei dispute care durează de ani de zile, prin care autoritățile americane au încercat să forțeze ByteDance, compania-mamă din China, să vândă operațiunile TikTok din SUA, invocând riscuri de securitate națională.
Conform publicației, Oracle, fondul de private equity Silver Lake și firma de investiții MGX din Abu Dhabi vor deține împreună 45% din noua entitate, care se va numi „TikTok USDS Joint Venture LLC”. Aproape o treime va fi deținută de afiliați ai investitorilor existenți ai ByteDance (inclusiv unele firme americane), iar ByteDance va păstra aproape 20%. Printre noii investitori se numără biroul de familie al lui Michael Dell, firma de investiții Alpha Wave din New York și Revolution, un fond de capital de risc din Washington D.C. condus de Steve Case, cofondator AOL.
Societatea mixtă va avea responsabilități legate de protecția datelor utilizatorilor din SUA, securitatea algoritmului, moderarea conținutului și asigurarea software-ului, notează Axios. Entitatea va licenția algoritmul de la ByteDance și îl va reantrena pe baza datelor utilizatorilor americani, cu obiectivul declarat de a reduce riscul de manipulare externă a conținutului. După închiderea tranzacției, Oracle va acționa ca partener de securitate, urmând să auditeze și să valideze conformitatea cu termenii agreați privind securitatea națională.
O sursă a confirmat pentru Axios că tranzacția evaluează TikTok SUA la circa 14 miliarde de dolari, un nivel pe care publicația îl descrie drept foarte scăzut în raport cu estimările analiștilor privind veniturile anuale din publicitate ale entității americane, tot în jur de 14 miliarde de dolari. Acordul vine după ce, în septembrie, Casa Albă și guvernul chinez ajunseseră la un acord de principiu pentru vânzarea operațiunilor din SUA către o societate mixtă controlată de investitori americani, însă termenii s-au modificat ulterior, inclusiv pe fondul unor potențiale conflicte de interese.
Contextul legislativ rămâne cel din ultimii ani: Donald Trump a cerut prima dată vânzarea în 2020, Congresul a adoptat în 2024 o lege de interzicere a aplicației dacă nu este vândută, iar Curtea Supremă a menținut legea în ianuarie 2025, în timp ce aplicarea a fost amânată repetat prin ordine executive în timpul negocierilor.
Recomandate
Uber Eats își pune pe pauză extinderea în Europa , într-o mișcare care sugerează prudență strategică pe fondul interesului pentru o posibilă preluare a rivalului german Delivery Hero , potrivit RetailDetail . Publicația notează că serviciul american de livrări ar încerca să evite, cel puțin temporar, să atragă atenția autorității europene de concurență. Extinderea anunțată în februarie este redusă semnificativ Uber Eats renunță la cea mai mare parte a planurilor de extindere comunicate anterior pentru 2026. În februarie, compania anunțase că va intra în șapte piețe noi din Europa: Austria, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Cehia, Grecia și România. Conform aceleiași surse, această extindere era estimată să aducă 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) venituri brute suplimentare în următorii trei ani. De ce contează: semnal de „autocontrol” înaintea unei tranzacții sensibile Din perspectiva fuziunilor și achizițiilor, încetinirea expansiunii poate fi interpretată ca o încercare de a reduce riscul de fricțiuni cu regulatorul european al concurenței, în contextul în care Uber (compania-mamă) „continuă să aibă în vizor” Delivery Hero. RetailDetail nu oferă detalii despre calendarul sau stadiul unei eventuale tranzacții și nici despre ce părți ale extinderii vor fi păstrate. În lipsa acestor informații, rămâne neclar dacă amânarea vizează toate cele șapte țări sau doar o parte dintre ele. [...]
TeraPlast ia în calcul opțiuni de valorificare pentru divizia de ambalaje flexibile , într-un demers care poate duce la atragerea de capital și la reducerea gradului de îndatorare, dar care este, deocamdată, într-o fază incipientă, potrivit Economedia . Grupul spune că intenționează să demareze un proces de „explorare și evaluare a unor opțiuni strategice” pentru active care nu fac parte din activitatea de bază, cu accent pe linia de business de ambalaje flexibile. În practică, astfel de evaluări pot include variante precum atragerea unui investitor, vânzarea totală sau parțială a diviziei, găsirea unui partener strategic ori reorganizarea activității. Ce active sunt vizate și ce urmărește compania Analiza vizează activitățile derulate prin filialele TeraBio Pack, TeraPlast Recycling și Optiplast, cu obiectivul de a identifica „cea mai bună soluție strategică” pentru grup. Prin această inițiativă, TeraPlast își propune: diversificarea bazei de capital; reducerea gradului de îndatorare; creșterea eficienței operaționale. În ce stadiu este procesul și ce urmează Compania precizează că procesul este la început și că nu a fost luată nicio decizie privind realizarea unei tranzacții sau structura unei eventuale operațiuni. Elementele unei posibile tranzacții ar urma să fie conturate în funcție de interesul potențialilor investitori, în cadrul discuțiilor preliminare. Dacă demersul avansează, TeraPlast ar urma să obțină aprobările corporative necesare și să facă raportările cerute de legislația pieței de capital. Reprezentanții grupului mai arată că nu există nicio garanție că evaluarea se va concretiza într-o tranzacție, iar piața va fi informată doar dacă apar evoluții care impun raportare. TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud-Est și are operațiuni în România, Republica Moldova, Ungaria, Austria, Spania și Croația. Compania-mamă, TeraPlast SA, este listată la Bursa de Valori București din 2008, sub simbolul TRP. [...]
Antreprenorii Ovidiu Andrieș și Daniel Imbre au intrat cu peste 10 mil. lei în Piața9 , preluând 49% din business. Tranzacția, detaliată de Ziarul Financiar , arată cum capitalul obținut din exituri în alte industrii se reorientează către ospitalitate, într-un moment în care branduri locale precum Piața9 accelerează extinderea dincolo de orașul de origine. Andrieș și Imbre au preluat „peste 49%” din acțiunile Piața9, concept lansat la Oradea și extins recent la București. Potrivit publicației, suma plătită a fost „puțin peste 10 milioane de lei”, structurată prin conversia unui împrumut de 700.000 de euro (3,5 mil. lei) în acțiuni și o contribuție suplimentară de 1,3 mil. euro (6,6 mil. lei). Cum a fost finanțată preluarea pachetului de 49% Structura tranzacției, așa cum este prezentată în material, combină o conversie de datorie (împrumut) cu aport de capital: conversia unui împrumut de 700.000 euro (3,5 mil. lei) în acțiuni; o sumă suplimentară de 1,3 mil. euro (6,6 mil. lei) adăugată la investiție. În total, investiția este descrisă ca fiind de „puțin peste 10 milioane de lei”, iar pachetul ca „peste 49%”. Ce înseamnă pentru Piața9: capital și sprijin pentru extindere Piața9 operează, sub același brand, două unități fizice la Oradea și una la București , deschisă „acum câteva luni”, conform articolului. Intrarea unor investitori care preiau un pachet semnificativ sugerează o consolidare a acționariatului și, potențial, o capacitate mai mare de finanțare a dezvoltării, deși materialul nu oferă detalii despre planuri concrete de investiții sau despre evaluarea companiei. Context: antreprenori cu exit în Smart Diesel Andrieș și Imbre sunt cunoscuți pentru fondarea și vânzarea, în două etape, a furnizorului de combustibil Smart Diesel către grupul DKV , unul dintre marii furnizori europeni de servicii de mobilitate pentru transportatori și flote auto. Ziarul Financiar notează că, înainte de tranzacția inițială prin care au cedat 70% din acțiuni, Smart Diesel era între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale românești. Publicația precizează că a scris despre această tranzacție „acum mai multe luni”, însă la acel moment nu erau disponibile nici valoarea, nici pachetul de acțiuni. [...]
Reed Capital a preluat Walor, iar fabrica din Sfântu Gheorghe intră într-un plan de investiții și diversificare după schimbarea de acționariat, într-o tranzacție care mută controlul unui furnizor auto cu operațiuni în România, Franța și Mexic către un investitor francez, potrivit Ziarul Financiar . Reed Capital a preluat Walor Precision Turning , producător de componente metalice pentru industria auto, cu fabrici în Sfântu Gheorghe, Lege (Franța) și Irapuato (Mexic) și venituri anuale de 55 milioane euro (aprox. 275 milioane lei), conform unui comunicat citat de publicație. Walor, fondată în Franța în 1993, era deținută anterior de fondul german de investiții Mutares SE & Co. Ce înseamnă tranzacția pentru operațiunile din România Subsidiara Walor din România, cu sediul în Sfântu Gheorghe, a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 207 milioane lei, în creștere cu 2%, și un profit net de 8 milioane lei, după pierderi de 2,7 milioane lei în 2024, având 183 de angajați, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. La nivel de grup, Walor are 420 de angajați în cele trei unități. Noul proprietar spune că vizează susținerea strategiei de creștere prin investiții, diversificare și expansiune internațională, ceea ce poate influența direct alocarea de capital și direcțiile de dezvoltare ale fabricii din România. Direcțiile de creștere: dincolo de componentele pentru siguranță auto Walor își propune să își diversifice portofoliul către: sisteme de suspensie active și semi-active; componente pentru electrovalve; soluții de răcire pentru centre de date. Compania vrea, totodată, să accelereze expansiunea în Asia, în special în China. „Această nouă etapă ne oferă mijloacele de a accelera proiectele pe care le-am inițiat în ultimii ani. Clienții noștri vor regăsi aceleași echipe, același angajament pentru calitate și aceeași capacitate de inovație.” „Ambiția noastră este acum să accelerăm diversificarea sa către noi aplicații industriale, în special soluții de răcire pentru centre de date, consolidând totodată prezența sa internațională, în special în Asia. Vom investi alături de echipe pentru a debloca noi surse de creștere sustenabilă.” Valoarea tranzacției nu este menționată în informațiile disponibile din sursă. [...]
Seven & i își amână intrarea pe piața de proximitate din România după ce a renunțat la planul de a cumpăra o participație în retailerul polonez Zabka , potrivit Economica . Decizia reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele ca grupul japonez să-și extindă rapid amprenta în Europa de Est printr-un jucător deja activ local, prin lanțul Froo. Tranzacția a fost discutată în contextul în care, la mijlocul lunii, cotidianul financiar Nikkei a relatat că Seven & i analiza achiziționarea unor acțiuni Zabka deținute de un fond de investiții, iar dimensiunea investiției ar fi putut ajunge la „câteva sute de miliarde de yeni”, echivalentul „câtorva miliarde de dolari”. Motivul renunțării ține de lipsa unui acord cu vânzătorul asupra condițiilor tranzacției, conform poziției oficiale a companiei japoneze: „Compania nu a putut ajunge la un acord cu vânzătorul cu privire la termenii unui acord care, în opinia companiei, ar fi fost în interesul acţionarilor Seven & i şi a altor părţi implicate”. De ce contează pentru piața locală O eventuală intrare a Seven & i în acționariatul Zabka ar fi însemnat o accelerare a expansiunii internaționale a grupului japonez către Europa de Est, regiune în care Zabka este deja prezentă inclusiv în România. În schimb, Seven & i rămâne, deocamdată, cu o prezență europeană limitată. Compania operează aproximativ 87.000 de magazine la nivel global, însă în Europa are doar circa 360 de unități, în țări scandinave precum Norvegia. Context: Zabka și extinderea prin Froo în România Zabka are peste 13.000 de magazine în Polonia și România și o valoare de piață de aproximativ 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei). Retailerul a intrat în România cu brandul Froo în iunie 2024, iar după doi ani a ajuns la 230 de unități. Deși a renunțat la această tranzacție, Seven & i susține că Europa rămâne o direcție de creștere și că va continua să evalueze oportunități în regiune, în linie cu strategia sa și cu obiectivul de a crea valoare pe termen lung. [...]
Elon Musk a sugerat că o fuziune Tesla–SpaceX ar putea ajunge pe masa autorităților , dar a indicat că un astfel de pas ar depinde de „procedura corespunzătoare” și, implicit, de aprobări de reglementare care pot deveni un obstacol major, potrivit news.ro . Musk a făcut comentariile într-o conferință telefonică privind rezultatele trimestriale ale Tesla, unde a vorbit despre „suprapuneri” tot mai mari între cele două companii, pe fondul colaborărilor existente. În același timp, el a spus că nu poate discuta despre o fuziune în cadrul unei astfel de conferințe, deoarece „acest lucru trebuie să urmeze procedura corespunzătoare”. De ce contează: riscul de blocaj la aprobări, inclusiv în China Dincolo de discuția despre sinergii, miza imediată pentru o eventuală tranzacție ar fi traseul de autorizare. O notă JPMorgan , citată de news.ro, avertizează că principala dificultate ar fi obținerea aprobărilor necesare, „în special în China”, unde legăturile SpaceX cu guvernul american ar putea ridica îngrijorări de securitate națională. În practică, asta înseamnă că o fuziune între un producător auto listat (Tesla) și un grup aerospațial cu conexiuni guvernamentale (SpaceX) ar putea intra într-o zonă sensibilă pentru autorități, cu potențial de condiționări sau întârzieri. Ce alimentează scenariul fuziunii Zvonurile despre o fuziune circulă „de luni de zile”, iar discuțiile s-au intensificat după o ofertă publică inițială (IPO) descrisă drept „record” pentru SpaceX, care ar fi devenit „cea mai importantă din istorie”, conform news.ro. În plan operațional, există deja proiecte comune și relații comerciale între companii: Tesla furnizează baterii și tehnologii de fabricație pentru unele proiecte SpaceX; cele două companii dezvoltă împreună Terafab, o fabrică de semiconductori pentru producția de cipuri destinate inteligenței artificiale. După intervenția lui Musk, directorul juridic al Tesla, Brandon Ehrhart, a descris SpaceX drept „un partener formidabil”, vorbind despre „numeroase operațiuni benefice” între cele două entități. Interesele acționarilor, un alt punct sensibil Pe lângă reglementare, analiștii citați de news.ro indică o problemă de guvernanță și aliniere a intereselor: Elon Musk deține o pondere „mult mai mare” în SpaceX decât în Tesla, ceea ce ar putea complica ecuația pentru acționarii Tesla într-un scenariu de fuziune. Separat, Gene Munster, asociat-administrator al Deepwater Asset Management și investitor Tesla, a spus că, după conferință, estimează la „90%” șansele unei fuziuni în următorii ani, față de „80%” cu o zi înainte, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. Ce urmează În acest moment, nu există un anunț formal de tranzacție, iar Musk a indicat explicit că subiectul nu poate fi tratat în afara cadrului procedural. Dacă scenariul ar avansa, semnalele relevante pentru piață ar fi inițierea unui proces formal (mandate, evaluări, structură de tranzacție) și, mai ales, modul în care ar fi abordate aprobările de reglementare în jurisdicții sensibile precum China. [...]
