Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții

Comisia Europeană pregătește o relaxare amplă a regulilor de control al fuziunilor, schimbare care ar putea face mai ușor de aprobat consolidări între companii în numele „campionilor europeni”, potrivit G4Media, care citează Financial Times. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra pieței: Bruxelles-ul ar urma să cântărească mai mult criterii precum investițiile, inovația și reziliența, nu doar efectul asupra prețurilor pentru consumatori.
UE ar plănui „cea mai mare relaxare” a regulilor privind fuziunile din ultimele decenii, pe fondul presiunii de a construi companii europene suficient de mari pentru a concura cu rivalii din SUA și China.
Conform proiectelor de orientări consultate de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să acorde o importanță mai mare unor elemente precum „inovația, investițiile și reziliența pieței interne” atunci când decide dacă aprobă tranzacții.
Noile directive – aflate încă în lucru și „supuse modificărilor” – ar extinde criteriile pe baza cărora Bruxelles-ul evaluează acceptabilitatea unei fuziuni. În anii 2000, autoritățile de concurență au pus în centrul deciziilor efectul fuziunilor asupra consumatorilor; acum, accentul ar urma să se mute, cel puțin parțial, către argumentul că anvergura poate fi un avantaj competitiv.
Reformele sunt descrise ca fiind „foarte așteptate” de negociatori și investitori care se uită la o posibilă consolidare viitoare în Europa. În practică, o schimbare de ghidaj la nivelul Comisiei poate influența:
Un oficial UE citat în material spune că orientările ar reprezenta „o ruptură față de trecut” și „o abordare ambițioasă” care reflectă o concurență globală mai dură.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut o „nouă abordare” a politicii de concurență, care să sprijine mai mult companiile ce se extind global. În același timp, există rezistență din partea unor state membre și din interiorul Comisiei, pe temerea că relaxarea restricțiilor ar putea afecta inovația, ar diminua investițiile și ar duce la prețuri mai mari pentru consumatori.
Proiectul menține obiectivul de „concurență efectivă”, dar introduce explicit ideea că „creșterea și extinderea firmelor… poate fi pro-concurențială” și poate avea un impact pozitiv asupra UE, inclusiv prin acces la factori de producție critici și prin întărirea lanțurilor de aprovizionare.
Ce urmează depinde de forma finală a orientărilor și de adoptarea lor de către Comisie; documentele sunt, deocamdată, în stadiu de proiect.
Recomandate

Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall nu poate fi închisă fără avizele CEID și Consiliului Concurenței , iar până acum cele două instituții nu au primit notificarea necesară din partea cumpărătorului, potrivit G4Media , care citează surse Mediafax apropiate procesului de avizare. Miza este una de reglementare: fără aceste aprobări, tranzacția rămâne blocată procedural, indiferent de rezultatul licitației. În lipsa notificării, Consiliul Concurenței și Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) nu pot începe evaluările care sunt obligatorii prin lege pentru finalizarea achiziției. Sursele citate indică faptul că o notificare oficială ar fi așteptată în zilele următoare. Contactați de Mediafax, reprezentanții diviziei navale a Rheinmetall au transmis că vor reveni cu informații oficiale „în perioada următoare”, printr-un comunicat de presă. Tranzacția: 138 milioane euro, adjudecată la licitație Activul „Damen Shipyards Mangalia” a fost adjudecat vineri, în licitația organizată de lichidatorul judiciar CITR, de către Rheinmetall Real Estate România SRL, pentru 138 de milioane de euro, fără TVA. Licitația din 9 octombrie a avut loc după patru încercări anterioare de vânzare fără rezultat, pe fondul intrării șantierului în faliment, după ce creditorii au respins planul de reorganizare în aprilie. CITR a susținut că vânzarea creează premisa reluării activității șantierului, iar Guvernul a salutat atunci aprobarea achiziției, conform articolului. De ce contează avizele: CEID poate implica și CSAT, iar concurența poate ajunge la Bruxelles Pentru finalizare, tranzacția are nevoie de: avizul CEID , comisie aflată sub coordonarea Cancelariei premierului; în anumite situații, analiza poate duce și la implicarea CSAT , exemplu menționat fiind acordul dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM; avizul Consiliului Concurenței , care verifică dacă operațiunea ar afecta concurența, în contextul în care Rheinmetall are deja active și producție în România, potrivit informațiilor Mediafax citate de G4Media. Articolul mai notează că, în funcție de cifrele de afaceri ale entităților implicate, analiza ar putea fi preluată de Comisia Europeană , în baza pragurilor din Regulamentul UE privind concentrările economice. Context: pragul pentru analiza investițiilor străine directe și legătura cu programul SAFE G4Media amintește că pragul de la care investițiile străine directe intră în analiza CEID este de peste 5 milioane de euro , nivel majorat de la 2 milioane de euro în luna martie. În paralel, divizia navală a Rheinmetall are o comandă din partea Guvernului român, finanțată prin programul european SAFE , pentru patru nave militare în valoare totală de 920 de milioane de euro , conform raportului semestrial al companiei, mai arată articolul, citând și informații publicate de Ministerul Apărării Naționale despre proiectele aprobate în Parlament. Ce urmează Următorul pas procedural este depunerea notificărilor către CEID și Consiliul Concurenței, fără de care tranzacția nu poate fi finalizată. Momentul exact al notificării și calendarul de avizare rămân, deocamdată, neconfirmate oficial de Rheinmetall, care a indicat doar că va comunica public „în perioada următoare”. [...]

Aprobarea Comisiei Europene deblochează preluarea Artrom Steel Tubes de către Tenaris , o tranzacție care consolidează poziția grupului în producția de tuburi din oțel din România, potrivit Economica . Executivul comunitar a concluzionat că operațiunea nu ridică probleme de concurență și a analizat cazul în procedura obișnuită pentru concentrări economice. „Comisia a concluzionat că tranzacţia notificată nu ar ridica probleme de concurenţă, având în vedere că concurenţii credibili ar continua să aprovizioneze clienţi pe pieţele pe care părţile îşi desfăşoară activitatea. Tranzacţia notificată a fost examinată în cadrul procedurii obişnuite de examinare a concentrărilor economice” Tranzacția vizează în principal fabricarea tuburilor din oțel. În luna mai, Silcotub S.A. anunțase că va achiziționa Artrom Steel Tubes, descrisă ca lider european în producția de țevi din oțel fără sudură pentru aplicații industriale, urmând ca finalizarea să aibă loc după aprobările de reglementare și îndeplinirea condițiilor precedente agreate de părți. Ce înseamnă tranzacția pentru Tenaris în România Silcotub S.A. este cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici și face parte din Tenaris din 2004. În România, compania este prezentă în nouă orașe și operează unități de producție integrate, acoperind mai multe etape din lanțul industrial, de la pregătirea fierului vechi până la produse tubulare cu valoare adăugată mare. Conform informațiilor din articol, amprenta operațională include: colectarea și pregătirea fierului vechi în Popești-Leordeni, Brașov și Iernut; elaborarea oțelului în Călărași; producția de produse tubulare la Zalău; o fabrică de prăjini de pompare în Câmpina; un centru de servicii în Ploiești, pentru clienții din industria de petrol și gaze. Context: prețul tranzacției, potrivit unei surse secundare Economedia notează, citând Agerpres, că Tenaris a indicat în mai un preț de 86 de milioane de euro (aprox. 430 milioane lei), stabilit pe o bază „cash-free, debt-free” (adică evaluarea nu include numerarul excedentar și datoriile financiare nete, urmând ajustări la finalizare pentru un nivel agreat al capitalului de lucru). Finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc după îndeplinirea condițiilor precedente menționate de părți, în condițiile în care aprobarea de concurență la nivelul UE a fost acordată. [...]

O posibilă fuziune Tesla–SpaceX ar putea crea una dintre cele mai mari tranzacții din istorie , după ce Elon Musk a spus că ideea este „luată în considerare activ”, potrivit Mediafax . Musk a precizat că o astfel de mișcare ar necesita sprijinul acționarilor și că nu există certitudinea că se va ajunge la o tranzacție. Într-o convorbire cu analiști financiari despre rezultatele trimestriale ale SpaceX, Musk a afirmat că îi place ideea unei fuziuni, dar a avertizat că nu trebuie presupusă automat realizarea ei. El a mai spus că în ambele companii au fost formate comitete speciale care analizează opțiunea. „Comitetele speciale nu au ajuns la un acord privind termenii niciunei tranzacții și nu există nicio garanție că o vor face.” Miza economică: evaluări de ordinul trilioanelor și un profil financiar mixt Mediafax notează că Tesla este evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, iar SpaceX la 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face ca o combinare a celor două să fie „una dintre cele mai mari fuziuni din istorie”. Din perspectiva performanței financiare, SpaceX are linii de business cu venituri consistente, dar compania, per ansamblu, nu este profitabilă, potrivit datelor citate în articol: SpaceX oferă capacitate de cloud computing pentru companii de tehnologie precum Anthropic și Google; această activitate este descrisă ca fiind cea mai profitabilă, cu 7,5 miliarde de dolari venituri în ultimele rezultate trimestriale; Starlink a înregistrat venituri de 5,2 miliarde de dolari; SpaceX a pierdut 1,1 miliarde de dolari până acum în acest an. Pe bursă, reacția inițială a fost pozitivă: acțiunile Tesla au crescut cu 2% după declarațiile lui Musk, în condițiile în care titlul fusese în ușoară scădere timp de săptămâni, iar compania urma să-și prezinte rezultatele trimestriale miercuri. Context: consolidarea companiilor lui Musk și proiecte comune În ultimul an, Musk a început să-și grupeze mai multe companii sub mai puține branduri, iar SpaceX a achiziționat xAI și X (fosta Twitter) înainte de a deveni publică la începutul acestui an, potrivit articolului. Un alt indiciu al apropierii operaționale este lansarea Terafab , descrisă ca un efort comun de fabricare a cipurilor între Tesla și SpaceX. Musk a argumentat că o fuziune completă ar putea avea sens având în vedere activitatea ambelor companii în cipuri, inteligență artificială, software și alte tehnologii. În acest stadiu, însă, discuțiile rămân la nivel de analiză internă: comitetele speciale nu au convenit termeni, iar realizarea tranzacției depinde de acordul acționarilor. [...]

Tranzacția de circa 650 de milioane de euro pentru fabrica Ophir din București mută un activ cu rol în lanțul de aprovizionare pentru apărare către un grup american , într-un acord care ar urma să se închidă în trimestrul al doilea din 2027, potrivit Adevărul . TTM Technologies a ajuns la un acord pentru achiziția diviziei Ophir Optics de la MKS Instruments , divizie care include unități de producție în Israel și România, conform informațiilor publicate de Profit.ro (citat de Adevărul). Unitatea din București are peste 180 de angajați și produce componente optice de înaltă performanță, folosite inclusiv în industria de apărare. Ce se știe despre angajații din România până la finalizarea tranzacției Până la închiderea tranzacției, fabrica rămâne parte a diviziei Ophir Optics deținute de MKS, iar în material sunt menționate planuri anterioare ale MKS de extindere a echipei. Înainte de anunțarea acordului, MKS intenționa să crească cu aproximativ 50% numărul de ingineri și tehnicieni din București, până la circa 270 de angajați, pe fondul creșterii volumelor de producție și al cererii mai mari pentru componente optice destinate piețelor europene de apărare, securitate și supraveghere. Compania semnala și dificultăți de recrutare, căutând mecanici, operatori, tehnicieni și ingineri; la acel moment avea 27 de posturi vacante publicate pe pagina de cariere, potrivit sursei citate. Ce cumpără TTM și ce rămâne în afara acordului Tranzacția, evaluată la aproximativ 650 de milioane de euro, nu include divizia Ophir Instruments a MKS (specializată în caracterizarea sistemelor laser) și nici marca „Ophir”. Finalizarea este condiționată de îndeplinirea unor cerințe, iar termenul indicat este trimestrul al doilea din 2027. Fabrica din București: capacitate și profil de producție Unitatea Ophir din București a fost mutată într-o hală de aproximativ 6.500 de metri pătrați, închiriată în platforma logistică Logicor, în estul Capitalei, la intrarea pe Autostrada Soarelui. Spațiul este de peste două ori mai mare decât cel utilizat anterior în Sectorul 3. Fabrica produce componente optice și subansamble pentru aplicații în ultraviolet, vizibil și infraroșu, precum și pentru lasere de mare putere utilizate la tăiere. Produsele sunt destinate mai multor sectoare, inclusiv apărării, industriei de prelucrare a metalelor și industriei auto. Cine este cumpărătorul și dimensiunea grupului TTM Technologies, fondată în 1998 în California, este cel mai mare producător de plăci cu circuite imprimate din America de Nord și unul dintre primii cinci la nivel mondial, fiind menționată ca principal furnizor pentru Armata SUA. Grupul are peste 18.000 de angajați și 24 de unități de producție în SUA și Asia, inclusiv în China. La nivel de grup, TTM Technologies a raportat venituri de 2,9 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 13,3 miliarde lei), în creștere cu 19% față de anul precedent, iar profitul net a fost de 177,4 milioane de dolari (aprox. 816 milioane lei), față de 56,3 milioane de dolari în 2024 (aprox. 259 milioane lei). [...]

Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall și MSC intră în linie dreaptă doar după avizele CEID și Consiliului Concurenței , condiții obligatorii pentru închiderea tranzacției de 138 de milioane de euro (aprox. 690 milioane lei), potrivit Mediafax . Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în licitația organizată pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL. Tranzacția urmează să fie finalizată în „următoarele săptămâni”, după obținerea avizelor din zona concurenței și a investițiilor străine, conform comunicatului companiei transmis ulterior solicitării Mediafax. Ce se cumpără și ce planuri sunt anunțate pentru șantier Rheinmetall afirmă că șantierul va fi organizat ca un centru „cu dublă utilizare”, pentru construcții navale civile și militare, cu sectoare și zone de securitate distincte. În comunicat, compania indică și rolul operațional pe care îl vede pentru Mangalia în portofoliul său regional. „Prin această preluare, planificăm o extindere amplă și modernizarea șantierului. Ne propunem să dezvoltăm infrastructura existentă, să îmbunătățim condițiile de producție și să adaptăm capacitățile la cerințele viitoare.” Pentru divizia Naval Systems, șantierul ar urma să aibă un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, potrivit companiei: două nave de patrulare maritimă de larg, cu lungimea de 96 de metri; două nave de sprijin pentru scafandri, cu lungimea de 43 de metri. Rheinmetall mai susține că amplasamentul va funcționa și ca hub pentru alte proiecte de construcții navale militare, în perspectiva unor proiecte viitoare în Europa de Sud-Est. Filtrul de reglementare: CEID, Consiliul Concurenței și, posibil, Comisia Europeană Finalizarea depinde de două avize obligatorii: de la Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) și de la Consiliul Concurenței. Mediafax notează că, săptămâna trecută, cele două instituții nu fuseseră încă notificate oficial de câștigătorul licitației, potrivit surselor publicației. În cazul CEID, analiza se aplică investițiilor notificate de peste 5 milioane de euro (prag majorat de la 2 milioane de euro, în luna martie), iar comisia funcționează sub umbrela Cancelariei Premierului. În anumite situații, procesul poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), menționează articolul, cu exemplul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM. Separat, Consiliul Concurenței verifică dacă tranzacția ar putea afecta mediul concurențial, în contextul în care grupul german deține deja active și are producție în România, potrivit informațiilor Mediafax. Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană. Context: acționariat și prezența Rheinmetall în România Damen Shipyards Mangalia este deținut de Damen Holding (49%), în timp ce Ministerul Economiei deține pachetul de control (51%). Totodată, acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai (unde statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88%) au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie, pentru a fi informați privind vânzarea prin licitație publică, „în bloc”, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”. Rheinmetall este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, mai arată sursa. [...]

Anthropic își întărește componenta de securitate a sistemelor AI printr-un acord de preluare a startup-ului Opaque Systems , cofondat de cercetătoarea născută la Sibiu Raluca Ada Popa , potrivit Economica . Tranzacția vizează o tehnologie care permite utilizarea datelor sensibile în aplicații de inteligență artificială fără pierderea confidențialității, un punct critic pentru adoptarea AI în domenii reglementate și cu risc ridicat. Informația despre acord este relatată de Economica pe baza unui articol publicat de Turnulsfatului.ro, care notează că Anthropic (compania din spatele asistentului Claude) a anunțat înțelegerea pentru preluarea Opaque Systems, startup din Silicon Valley specializat în securitatea sistemelor AI. De ce contează: securitatea datelor devine condiție pentru scalarea AI Opaque Systems a rezultat din cercetări derulate la Universitatea Berkeley și a dezvoltat o tehnologie care permite sistemelor de inteligență artificială să lucreze cu informații sensibile — de exemplu date medicale, financiare sau ale companiilor — fără compromiterea confidențialității, potrivit sursei. În practică, miza este reducerea barierelor care împiedică folosirea AI pe scară largă în organizații care gestionează date critice. Ambasada SUA în România a descris tranzacția drept „o poveste remarcabilă despre excelența românească” din spatele unei afaceri importante din Silicon Valley, mai arată articolul citat. Cine este Raluca Ada Popa Raluca Ada Popa este profesoară la University of California, Berkeley și cercetătoare la Google DeepMind, laboratorul de inteligență artificială al Google, conform informațiilor preluate de Economica. Profilul ei combină mediul academic de top, cercetarea avansată și antreprenoriatul, în contextul în care Opaque Systems s-a născut din cercetare universitară. Pentru detalii suplimentare despre tranzacție, Economica trimite la materialul publicat de Turnulsfatului.ro . [...]