Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Statele americane pregătesc un proces care poate întârzia sau bloca fuziunea de 110 miliarde de dolari dintre Paramount și Warner Bros, ridicând riscul de reglementare și costurile tranzacției, potrivit Reuters.
California, New York și alte state din SUA se pregătesc să dea în judecată pentru a opri achiziția Warner Bros de către Paramount Skydance, au declarat pentru Reuters surse familiarizate cu situația. Acțiunea în instanță ar urma să fie depusă „în următoarele săptămâni”, însă nu este clar, deocamdată, ce alte state s-ar alătura demersului.
Chiar și atunci când astfel de procese nu reușesc să blocheze definitiv o fuziune, ele pot întârzia finalizarea cu luni, dacă un judecător dispune suspendarea tranzacției până la soluționarea cauzei. Pentru Paramount, întârzierea are și o componentă financiară explicită: compania a acceptat să plătească acționarilor o taxă începând din octombrie dacă tranzacția nu este închisă, iar aceste plăți ar ajunge la aproximativ 6,9 milioane de dolari pe zi (aprox. 31,7 milioane lei), potrivit companiei.
Pe bursă, reacția a fost negativă după apariția informației: acțiunile Warner Bros au scăzut și erau în minus cu 3,6% vineri după-amiază, iar titlurile Paramount au coborât cu 6,7%, conform Reuters.
Proiectul de proces ar reprezenta „cea mai îndrăzneață mișcare de până acum” a statelor în efortul de a fi în prima linie a aplicării legislației antitrust (reguli împotriva concentrării excesive de piață), notează Reuters.
Procurorul general al Californiei, Rob Bonta, a criticat joi ceea ce a numit „abdicarea” președintelui Donald Trump de la rolul agențiilor federale antitrust, care au mai multe resurse decât guvernele statelor. Bonta, democrat, a fost în avangarda statelor preocupate de tranzacție și a promis o investigație la scurt timp după anunțul Paramount, făcut după ce compania a depășit o ofertă a Netflix.
Vineri, un purtător de cuvânt al biroului lui Bonta a spus că investigația Californiei este în desfășurare, dar a refuzat alte comentarii.
Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) ar urma să ia o decizie „curând” privind tranzacția, potrivit unei surse citate de Reuters. În martie, DOJ a trimis citații (subpoena) pentru informații despre efectele fuziunii asupra producției de studio, drepturilor de conținut, competiției în streaming și cinematografelor.
Paramount susține că tranzacția ar crește competiția și că opoziția ar avantaja „incumbenți” precum Netflix. Compania a mai spus că se angajează să mențină ambele studiouri și să producă minimum 30 de filme pentru cinema anual după închiderea tranzacției.
Tranzacția ar combina două dintre cele patru mari studiouri de la Hollywood și a atras critici din partea actorilor, scenariștilor și altor profesioniști din industrie, care se tem de pierderi de locuri de muncă. Proprietarii de cinematografe se opun, de asemenea, pe motiv că fuziunea ar reduce opțiunile de filme și ar eroda concurența.
Recomandate
Tranzacția de circa 110 miliarde de dolari (aprox. 506 miliarde lei) intră în filtrul de concurență al UE , după ce Paramount a solicitat aprobarea pentru preluarea Warner Bros. Discovery , potrivit Profit . Miza imediată este decizia Comisiei Europene , care poate condiționa fuziunea de vânzări de active sau poate deschide o investigație aprofundată, dacă vede riscuri serioase pentru concurență. Comisia Europeană, în rolul său de autoritate de concurență a Uniunii Europene, are termen până la 7 iulie să aleagă una dintre cele trei opțiuni: aprobarea fără condiții, impunerea de măsuri corective sau declanșarea unei investigații aprofundate. În acest context, surse citate anterior de Reuters au indicat că Paramount ar fi dispusă să renunțe la unele canale TV mai mici, inclusiv anumite branduri dedicate copiilor, pentru a răspunde eventualelor preocupări ale autorităților de reglementare. Semnale mai bune în SUA, dar calendarul depinde de aprobări În Statele Unite, autoritățile antitrust „par înclinate” să aprobe tranzacția, conform sursei. Publicația Semafor este citată cu informația că reprezentanții companiilor au avut luna trecută o întâlnire de aproximativ două ore cu oficiali ai Departamentului de Justiție al SUA, iar semnalele ar fi fost favorabile. Companiile se așteaptă ca acordul să fie finalizat în trimestrul al treilea al anului, după obținerea aprobărilor de reglementare. Structura financiară: datorie mare și clauze de protecție Paramount Skydance a sindicalizat un împrumut-punte și a obținut finanțare permanentă de la un grup de bănci pentru achiziția planificată, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 111 miliarde de dolari (aprox. 511 miliarde lei). Potrivit unui document depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), facilitatea de împrumut-punte a fost distribuită unui grup de 18 bănci. Angajamentele totale de finanțare prin datorie au fost reduse la 49 de miliarde de dolari (aprox. 225 miliarde lei), de la 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei) anterior. Pachetul de finanțare permanentă include, între altele: împrumuturi „term loan A” de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), descrise ca având prioritate în structura de credite; o nouă linie de credit revolving de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei); eliminarea unei facilități de credit de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16 miliarde lei) din structura finală. După finalizarea fuziunii, noua companie ar urma să aibă o datorie netă de aproape 80 de miliarde de dolari (aprox. 368 miliarde lei). La sfârșitul anului trecut, Paramount avea datorii nete de 10,36 miliarde de dolari (aprox. 48 miliarde lei), iar Warner Bros Discovery de aproximativ 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei). Acordul include și clauze relevante pentru riscul de reglementare și de execuție: o taxă de reziliere de șapte miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei) dacă fuziunea nu primește aprobările necesare, iar Paramount a acceptat să plătească 2,8 miliarde de dolari (aprox. 13 miliarde lei) datorate de WBD către Netflix pentru renunțarea la acordul lor. De ce contează: consolidare și efecte în industrie Dacă va fi finalizată, tranzacția ar reprezenta una dintre cele mai mari consolidări din istoria industriei media și de divertisment. News.ro notează că există critici, inclusiv din partea unor personalități de la Hollywood, care avertizează că fuziunea ar putea duce la pierderi de locuri de muncă în industria filmului și televiziunii. Separat, sursa arată că, deși acționarii au susținut tranzacția, au respins simbolic pachetul de compensații pentru CEO-ul David Zaslav, care ar putea ajunge până la aproape 900 de milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) după finalizarea vânzării; votul nu este obligatoriu, dar indică nemulțumirea investitorilor față de dimensiunea plăților. [...]
Planul Airbus–Leonardo–Thales de a-și uni operațiunile de sateliți riscă să fie condiționat de remedii antitrust și concesii privind activele , pe fondul presiunilor venite atât din zona de reglementare, cât și din partea sindicatelor, potrivit Economedia . Tranzacția vizează fuziunea activităților din domeniul sateliților și crearea unei societăți mixte europene care ar urma să concureze cu SpaceX (compania lui Elon Musk). Inițiativa este urmărită de autorități din mai multe țări, conform informațiilor relatate de Les Echos, preluate de Bloomberg. Ce ar putea cere Comisia Europeană : „măsuri structurale” Marco Fuchs, CEO al grupului german de sateliți OHB, spune că autoritățile antitrust ale Comisiei Europene ar trebui să analizeze „cu atenție” tranzacția și să propună „măsuri structurale” pentru a evita afectarea concurenței. În acest context, publicația menționează ca exemplu de măsură corectivă posibilă solicitarea de către UE a cedării Tesat, entitate a Airbus care furnizează componente pentru comunicații prin satelit. Totodată, OHB ar fi pregătită să preia activele pe care noua entitate ar putea fi obligată să le vândă. Presiune sindicală: controlul și locurile de muncă Tranzacția are și o dimensiune sensibilă din perspectiva forței de muncă și a controlului asupra viitoarei companii. Potrivit Les Echos (via Bloomberg), sindicatele italiene și germane nu doresc ca noua entitate — denumită „Bromo” — să „devină franceză”, în timp ce sindicatele franceze sunt îngrijorate de posibile reduceri de personal. Reprezentanții de presă ai Airbus, Leonardo și Thales nu au comentat imediat, în afara programului de lucru, atunci când au fost contactați de Bloomberg vineri. [...]
Otokar a finalizat preluarea a 96,77% din Automecanica Mediaș pentru circa 85 milioane euro , tranzacție care mută o parte relevantă din producția de vehicule militare pentru România în capacități locale și creează baza industrială pentru contractul COBRA II, potrivit Economica . Achiziția a fost închisă după obținerea aprobărilor de la autoritățile de reglementare. Otokar spune că unitatea din Mediaș devine un centru regional pentru sisteme terestre și vehicule blindate la standarde NATO, într-un moment în care România accelerează modernizarea forțelor armate și își consolidează capacitățile industriale pe flancul estic al NATO. Ce se schimbă operațional: producție locală pentru COBRA II Miza imediată a tranzacției este execuția programului COBRA II ATBTU. În noiembrie 2024, Otokar a semnat cu C.N. Romtehnica S.A. un contract pentru livrarea a 1.059 de vehicule blindate ușoare tactice pe roți COBRA II 4×4 către Ministerul Apărării Naționale. Contractul este evaluat la aproximativ 4,26 miliarde lei (aprox. 857 milioane euro), fără TVA, iar în cadrul programului „aproape 800 de vehicule” urmează să fie produse local, într-un cadru de cooperare industrială. Primul vehicul COBRA II construit în România a fost prezentat la expoziția de apărare BSDA 2026 din București. Capacitatea de la Mediaș: infrastructură și forță de muncă Unitatea de producție din Mediaș are o suprafață de aproximativ 140.000 de metri pătrați și „peste 250 de angajați”, muncitori și personal tehnic. Conform informațiilor din articol, fabrica este dotată cu infrastructură conformă standardelor NATO și are licențele necesare pentru producția în serie a vehiculelor blindate. Mesajul Otokar: transfer de tehnologie și potențial de export CEO-ul Otokar, Aykut Özüner, leagă investiția de o prezență pe termen lung în România și de dezvoltarea industrială, inclusiv prin furnizori, colaborare în inginerie și oportunități de export asociate viitoarelor programe de apărare ale NATO și ale Uniunii Europene. „Investiția noastră nu este doar o decizie de producție — este un parteneriat strategic axat pe creșterea industrială, dezvoltarea tehnologică și securitatea regională.” În plan corporativ, Otokar este parte a Grupului Koç și menționează că este furnizor pentru NATO și ONU, cu peste 33.000 de vehicule militare în serviciu activ în aproape 50 de țări. [...]
Nestlé preia integral Yfood , consolidându-și intrarea pe segmentul băuturilor care înlocuiesc masa , după ce în 2023 plătise 220 milioane euro (aprox. 1,1 miliarde lei) pentru 49% din companie, potrivit RetailDetail . Tranzacția este încă supusă aprobării autorităților de concurență, iar grupul nu a publicat detalii financiare despre achiziția pachetului rămas. Yfood este un producător german în creștere rapidă de „mese gata de băut” (ready-to-drink), iar Nestlé spune că vizează extinderea globală către noi categorii de consumatori cu brandul său de „smart food” (alimente funcționale, orientate spre conveniență și aport nutritiv). Ce se schimbă în conducerea Yfood Odată cu preluarea completă, cei doi fondatori și co-directori executivi ai Yfood, Benjamin Kremer și Noel Bollmann, părăsesc compania. Publicația nu precizează cine le va prelua atribuțiile sau cum va arăta structura de management după închiderea tranzacției. Context: de la participație minoritară la control total Nestlé intrase în acționariatul Yfood în 2023, când a cumpărat 49% pentru 220 milioane euro (aprox. 1,1 miliarde lei). Acum, grupul trece la control integral, într-o mișcare care îi poate accelera extinderea pe un segment unde viteza de execuție (distribuție, marketing, dezvoltare de produse) contează la fel de mult ca producția. Achiziția este și prima realizată sub mandatul noului CEO al Nestlé, Philipp Navratil , aflat la conducerea companiei din septembrie 2025, conform aceleiași surse. [...]
Autoritățile chineze pun sub semnul întrebării o achiziție de 4 mld. dolari (aprox. 18,4 mld. lei) , ceea ce riscă să blocheze preluarea Allied Gold din Mali de către Zijin Gold International, într-un moment în care volatilitatea prețului aurului și riscul politic din regiune apasă tot mai mult asupra tranzacțiilor din minerit, potrivit Antena 3 . Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China (NDRC) analizează tranzacția și a ridicat întrebări legate de „prima de evaluare” (diferența dintre prețul oferit și prețul considerat justificat de piață) și de expunerea la riscuri geopolitice asociate operațiunilor Allied din Mali. În material sunt citate Business Insider Africa și Financial Times, care indică faptul că aceste rezerve de reglementare au introdus incertitudine în jurul finalizării tranzacției. Ce se cumpără și de ce contează pentru piața de M&A din minerit Propunerea vizează achiziția Allied Gold, companie al cărei activ principal este mina Sadiola din Mali, descrisă ca o jurisdicție tot mai riscantă pentru marii producători globali. Tranzacția ar fi una dintre primele mișcări majore pentru cumpărătorul listat la Hong Kong după listarea publică (IPO) din toamna trecută, conform Financial Times. Acordul a fost convenit la începutul anului, la un preț de 44 de dolari canadieni pe acțiune. Între timp, termenul inițial de închidere, 29 mai, a fost depășit, iar acțiunile Allied se tranzacționează la 34,73 dolari canadieni, sub prețul ofertei — un semnal că piața a început să includă în preț riscul ca tranzacția să nu se mai închidă. Riscul de țară devine criteriu de aprobare, nu doar de investiție Antena 3 notează că Mali s-a confruntat cu atacuri violente ale grupărilor separatiste și jihadiste, iar guvernul militar a reținut executivi din sectorul minier străin și a renegociat contracte cu operatori precum Barrick Gold și Resolute Mining. În acest context, îngrijorările autorităților chineze nu țin doar de preț, ci și de stabilitatea operațională pe termen lung. Pe fundal, materialul indică o tendință mai largă: companiile miniere occidentale își reduc expunerea la jurisdicții africane cu risc ridicat, ceea ce creează oportunități pentru grupuri chineze care caută active deja productive, nu proiecte în faze incipiente. Context de piață: aurul a scăzut față de vârful care a alimentat valul de tranzacții Tranzacția a fost negociată într-o perioadă în care aurul urcase peste 5.500 de dolari pe uncie, însă ulterior prețul ar fi coborât spre aproximativ 4.500 de dolari pe uncie, potrivit materialului. Această corecție ar fi temperat apetitul investitorilor și a crescut sensibilitatea la evaluări considerate prea ridicate. Un purtător de cuvânt al Allied a declarat că ambele părți lucrează în continuare pentru finalizarea tranzacției, invocând o „logică comercială solidă”. În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre calendarul revizuit sau condițiile impuse de autorități, rămâne neclar dacă și când ar putea fi depășite obstacolele de reglementare. [...]
Motorola Solutions pariază pe o piață americană nou dereglementată a securității aeriene , prin achiziția companiei israeliene D-Fend Solutions pentru 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), într-o tranzacție care ar urma să se închidă în trimestrul IV din 2026, potrivit The Jerusalem Post . Acordul vizează un jucător specializat în sisteme anti-dronă, cu operațiuni în peste 30 de țări și venituri așteptate în 2026 de 185 milioane de dolari (aprox. 851 milioane lei). Miza principală, dincolo de extinderea portofoliului, este schimbarea de reglementare din SUA care deschide piața pentru astfel de tehnologii la nivel local. De ce contează: Safer Skies Act mută competențe către autorități locale Motorola își leagă explicit intrarea în această zonă de „Safer Skies Act”, adoptată ca parte a National Defense Authorization Act pentru 2026. Legea autorizează forțele locale de ordine să detecteze și să urmărească drone neautorizate și să dezactiveze sau să distrugă „amenințări credibile” în spațiul aerian al SUA, o zonă care anterior era controlată exclusiv la nivel federal. În acest context, tranzacția poziționează Motorola pentru a vinde soluții către un segment mai larg de clienți interni – poliție locală și alte structuri – într-o piață descrisă de publicație ca fiind „nou dereglementată” și cu potențial de creștere. Ce cumpără Motorola: tehnologie „non-kinetică” pentru preluarea controlului dronelor D-Fend dezvoltă tehnologii „non-kinetice” (adică fără distrugere fizică) pentru contracararea dronelor și a altor amenințări aeriene. Compania, fondată în 2017, folosește un sistem „cyber-centric” numit EnforceAir, care detectează și „deturnează” dronele prin exploatarea frecvențelor radio, în loc să le doboare. Potrivit articolului, această abordare este considerată utilă în locuri unde metodele tradiționale sunt riscante sau inacceptabile, precum: aeroporturi, infrastructură critică, zone urbane aglomerate. Declarațiile conducerii: investiție în „provocarea pe termen scurt” Greg Brown, președinte și CEO al Motorola, a indicat că tehnologiile de „mitigare” a dronelor sunt o provocare majoră pe termen scurt care necesită investiții. „Dronele neautorizate ne-au transformat cerul într-un peisaj de risc imprevizibil, unde simpla detectare nu mai este suficientă.” La rândul său, CEO-ul și cofondatorul D-Fend, Zohar Halachmi, a spus că integrarea în Motorola ar accelera misiunea companiei, prin acces la expertiza și relațiile comerciale ale grupului în zona de siguranță publică, sector federal și companii. Context: cererea crește pe fondul războiului cu drone Materialul notează că evoluția conflictelor moderne este tot mai mult influențată de utilizarea dronelor, iar soluțiile de contracarare au fost „puține” în teatre precum Ucraina și Liban. În acest cadru, achiziția poate fi citită și ca o mișcare de consolidare într-un segment în care cererea operațională se extinde rapid, inclusiv în afara mediului militar. Tranzacția este anunțată ca fiind în curs de finalizare, cu termen estimat trimestrul IV 2026; articolul nu oferă detalii suplimentare despre condiții sau aprobări necesare. [...]
