Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Un posibilirea fuziune Tesla–SpaceX ar putea redesena controlul și finanțarea în imperiul Musk, într-un scenariu în care listarea SpaceX ar aduce capital proaspăt, iar structura rezultată ar concentra puterea de vot la vârf, potrivit WinFuture.
Analiza indică faptul că planurile pentru unirea celor două companii „prind contur”, iar analiștii se așteaptă ca o fuziune să poată fi finalizată până în primul semestru din 2027. Un catalizator important ar fi IPO-ul (listarea la bursă) SpaceX, planificat pentru iunie 2026, care ar urma să aducă finanțare nouă.
Miza centrală nu este doar tehnologică, ci și de guvernanță. WinFuture notează că Elon Musk ar avea un motiv major să urmărească o astfel de structură: la Tesla ar deține „doar” circa 20% din drepturile de vot și se confruntă frecvent cu critici privind conducerea, în timp ce la SpaceX ar beneficia de acțiuni speciale care îi asigură o majoritate de vot de 85%. Un grup comun ar putea să-i ofere „pe termen lung” o putere mult mai mare asupra întregului conglomerat.
În paralel, dimensiunea financiară ar fi uriașă: Tesla este evaluată la peste 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei), iar SpaceX ar urmări la listare o evaluare de 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,1 trilioane lei), conform estimărilor citate.
Materialul semnalează și temeri legate de modul în care o fuziune ar putea fi folosită pentru a acoperi „goluri financiare” între entități. Sunt amintite precedente controversate, inclusiv achiziția SolarCity de către Tesla în 2016, care a generat procese din partea acționarilor.
În zona de inteligență artificială, WinFuture descrie fluxuri financiare semnificative între companii, care ar putea deveni mai greu de urmărit într-o structură unificată. Sunt menționate, între altele:
Pe partea operațională, WinFuture indică o apropiere deja existentă între companii, citând un articol din NZZ (fără a detalia documente primare). Printre exemplele menționate:
Direcția comună ar fi tot mai mult orientată spre inteligență artificială, iar o fuziune ar crea un ecosistem care să lege hardware-ul (cipuri, roboți, vehicule, sateliți) de software și infrastructură.
Calendarul rămâne, deocamdată, la nivel de scenariu: IPO-ul SpaceX din iunie 2026 este prezentat ca posibil „start”, iar finalizarea fuziunii este plasată de analiști în prima jumătate a lui 2027. În același timp, WinFuture notează avertismente privind riscurile pentru investitori, pe fondul cheltuielilor mari pentru dezvoltarea de inteligență artificială și al unor centre de date descrise ca fiind parțial neutilizate.
Recomandate
O posibilă fuziune Tesla–SpaceX ar putea crea una dintre cele mai mari tranzacții din istorie , după ce Elon Musk a spus că ideea este „luată în considerare activ”, potrivit Mediafax . Musk a precizat că o astfel de mișcare ar necesita sprijinul acționarilor și că nu există certitudinea că se va ajunge la o tranzacție. Într-o convorbire cu analiști financiari despre rezultatele trimestriale ale SpaceX, Musk a afirmat că îi place ideea unei fuziuni, dar a avertizat că nu trebuie presupusă automat realizarea ei. El a mai spus că în ambele companii au fost formate comitete speciale care analizează opțiunea. „Comitetele speciale nu au ajuns la un acord privind termenii niciunei tranzacții și nu există nicio garanție că o vor face.” Miza economică: evaluări de ordinul trilioanelor și un profil financiar mixt Mediafax notează că Tesla este evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, iar SpaceX la 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face ca o combinare a celor două să fie „una dintre cele mai mari fuziuni din istorie”. Din perspectiva performanței financiare, SpaceX are linii de business cu venituri consistente, dar compania, per ansamblu, nu este profitabilă, potrivit datelor citate în articol: SpaceX oferă capacitate de cloud computing pentru companii de tehnologie precum Anthropic și Google; această activitate este descrisă ca fiind cea mai profitabilă, cu 7,5 miliarde de dolari venituri în ultimele rezultate trimestriale; Starlink a înregistrat venituri de 5,2 miliarde de dolari; SpaceX a pierdut 1,1 miliarde de dolari până acum în acest an. Pe bursă, reacția inițială a fost pozitivă: acțiunile Tesla au crescut cu 2% după declarațiile lui Musk, în condițiile în care titlul fusese în ușoară scădere timp de săptămâni, iar compania urma să-și prezinte rezultatele trimestriale miercuri. Context: consolidarea companiilor lui Musk și proiecte comune În ultimul an, Musk a început să-și grupeze mai multe companii sub mai puține branduri, iar SpaceX a achiziționat xAI și X (fosta Twitter) înainte de a deveni publică la începutul acestui an, potrivit articolului. Un alt indiciu al apropierii operaționale este lansarea Terafab , descrisă ca un efort comun de fabricare a cipurilor între Tesla și SpaceX. Musk a argumentat că o fuziune completă ar putea avea sens având în vedere activitatea ambelor companii în cipuri, inteligență artificială, software și alte tehnologii. În acest stadiu, însă, discuțiile rămân la nivel de analiză internă: comitetele speciale nu au convenit termeni, iar realizarea tranzacției depinde de acordul acționarilor. [...]
Tranzacția de circa 650 de milioane de euro pentru fabrica Ophir din București mută un activ cu rol în lanțul de aprovizionare pentru apărare către un grup american , într-un acord care ar urma să se închidă în trimestrul al doilea din 2027, potrivit Adevărul . TTM Technologies a ajuns la un acord pentru achiziția diviziei Ophir Optics de la MKS Instruments , divizie care include unități de producție în Israel și România, conform informațiilor publicate de Profit.ro (citat de Adevărul). Unitatea din București are peste 180 de angajați și produce componente optice de înaltă performanță, folosite inclusiv în industria de apărare. Ce se știe despre angajații din România până la finalizarea tranzacției Până la închiderea tranzacției, fabrica rămâne parte a diviziei Ophir Optics deținute de MKS, iar în material sunt menționate planuri anterioare ale MKS de extindere a echipei. Înainte de anunțarea acordului, MKS intenționa să crească cu aproximativ 50% numărul de ingineri și tehnicieni din București, până la circa 270 de angajați, pe fondul creșterii volumelor de producție și al cererii mai mari pentru componente optice destinate piețelor europene de apărare, securitate și supraveghere. Compania semnala și dificultăți de recrutare, căutând mecanici, operatori, tehnicieni și ingineri; la acel moment avea 27 de posturi vacante publicate pe pagina de cariere, potrivit sursei citate. Ce cumpără TTM și ce rămâne în afara acordului Tranzacția, evaluată la aproximativ 650 de milioane de euro, nu include divizia Ophir Instruments a MKS (specializată în caracterizarea sistemelor laser) și nici marca „Ophir”. Finalizarea este condiționată de îndeplinirea unor cerințe, iar termenul indicat este trimestrul al doilea din 2027. Fabrica din București: capacitate și profil de producție Unitatea Ophir din București a fost mutată într-o hală de aproximativ 6.500 de metri pătrați, închiriată în platforma logistică Logicor, în estul Capitalei, la intrarea pe Autostrada Soarelui. Spațiul este de peste două ori mai mare decât cel utilizat anterior în Sectorul 3. Fabrica produce componente optice și subansamble pentru aplicații în ultraviolet, vizibil și infraroșu, precum și pentru lasere de mare putere utilizate la tăiere. Produsele sunt destinate mai multor sectoare, inclusiv apărării, industriei de prelucrare a metalelor și industriei auto. Cine este cumpărătorul și dimensiunea grupului TTM Technologies, fondată în 1998 în California, este cel mai mare producător de plăci cu circuite imprimate din America de Nord și unul dintre primii cinci la nivel mondial, fiind menționată ca principal furnizor pentru Armata SUA. Grupul are peste 18.000 de angajați și 24 de unități de producție în SUA și Asia, inclusiv în China. La nivel de grup, TTM Technologies a raportat venituri de 2,9 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 13,3 miliarde lei), în creștere cu 19% față de anul precedent, iar profitul net a fost de 177,4 milioane de dolari (aprox. 816 milioane lei), față de 56,3 milioane de dolari în 2024 (aprox. 259 milioane lei). [...]
Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall și MSC intră în linie dreaptă doar după avizele CEID și Consiliului Concurenței , condiții obligatorii pentru închiderea tranzacției de 138 de milioane de euro (aprox. 690 milioane lei), potrivit Mediafax . Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în licitația organizată pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR, către Rheinmetall Real Estate România SRL. Tranzacția urmează să fie finalizată în „următoarele săptămâni”, după obținerea avizelor din zona concurenței și a investițiilor străine, conform comunicatului companiei transmis ulterior solicitării Mediafax. Ce se cumpără și ce planuri sunt anunțate pentru șantier Rheinmetall afirmă că șantierul va fi organizat ca un centru „cu dublă utilizare”, pentru construcții navale civile și militare, cu sectoare și zone de securitate distincte. În comunicat, compania indică și rolul operațional pe care îl vede pentru Mangalia în portofoliul său regional. „Prin această preluare, planificăm o extindere amplă și modernizarea șantierului. Ne propunem să dezvoltăm infrastructura existentă, să îmbunătățim condițiile de producție și să adaptăm capacitățile la cerințele viitoare.” Pentru divizia Naval Systems, șantierul ar urma să aibă un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României, potrivit companiei: două nave de patrulare maritimă de larg, cu lungimea de 96 de metri; două nave de sprijin pentru scafandri, cu lungimea de 43 de metri. Rheinmetall mai susține că amplasamentul va funcționa și ca hub pentru alte proiecte de construcții navale militare, în perspectiva unor proiecte viitoare în Europa de Sud-Est. Filtrul de reglementare: CEID, Consiliul Concurenței și, posibil, Comisia Europeană Finalizarea depinde de două avize obligatorii: de la Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) și de la Consiliul Concurenței. Mediafax notează că, săptămâna trecută, cele două instituții nu fuseseră încă notificate oficial de câștigătorul licitației, potrivit surselor publicației. În cazul CEID, analiza se aplică investițiilor notificate de peste 5 milioane de euro (prag majorat de la 2 milioane de euro, în luna martie), iar comisia funcționează sub umbrela Cancelariei Premierului. În anumite situații, procesul poate implica și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), menționează articolul, cu exemplul acordului dintre E.On Energie România și grupul ungar MVM. Separat, Consiliul Concurenței verifică dacă tranzacția ar putea afecta mediul concurențial, în contextul în care grupul german deține deja active și are producție în România, potrivit informațiilor Mediafax. Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană. Context: acționariat și prezența Rheinmetall în România Damen Shipyards Mangalia este deținut de Damen Holding (49%), în timp ce Ministerul Economiei deține pachetul de control (51%). Totodată, acționarii companiei Șantierul Naval 2 Mai (unde statul, prin Ministerul Economiei, deține 93,88%) au fost convocați la Adunarea Generală Ordinară din 16 noiembrie, pentru a fi informați privind vânzarea prin licitație publică, „în bloc”, a activului funcțional „Șantierul Naval Mangalia”. Rheinmetall este prezent în România din 2024, prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, mai arată sursa. [...]
Anthropic își întărește componenta de securitate a sistemelor AI printr-un acord de preluare a startup-ului Opaque Systems , cofondat de cercetătoarea născută la Sibiu Raluca Ada Popa , potrivit Economica . Tranzacția vizează o tehnologie care permite utilizarea datelor sensibile în aplicații de inteligență artificială fără pierderea confidențialității, un punct critic pentru adoptarea AI în domenii reglementate și cu risc ridicat. Informația despre acord este relatată de Economica pe baza unui articol publicat de Turnulsfatului.ro, care notează că Anthropic (compania din spatele asistentului Claude) a anunțat înțelegerea pentru preluarea Opaque Systems, startup din Silicon Valley specializat în securitatea sistemelor AI. De ce contează: securitatea datelor devine condiție pentru scalarea AI Opaque Systems a rezultat din cercetări derulate la Universitatea Berkeley și a dezvoltat o tehnologie care permite sistemelor de inteligență artificială să lucreze cu informații sensibile — de exemplu date medicale, financiare sau ale companiilor — fără compromiterea confidențialității, potrivit sursei. În practică, miza este reducerea barierelor care împiedică folosirea AI pe scară largă în organizații care gestionează date critice. Ambasada SUA în România a descris tranzacția drept „o poveste remarcabilă despre excelența românească” din spatele unei afaceri importante din Silicon Valley, mai arată articolul citat. Cine este Raluca Ada Popa Raluca Ada Popa este profesoară la University of California, Berkeley și cercetătoare la Google DeepMind, laboratorul de inteligență artificială al Google, conform informațiilor preluate de Economica. Profilul ei combină mediul academic de top, cercetarea avansată și antreprenoriatul, în contextul în care Opaque Systems s-a născut din cercetare universitară. Pentru detalii suplimentare despre tranzacție, Economica trimite la materialul publicat de Turnulsfatului.ro . [...]
Preluarea NIS Petrol, operatorul celor 19 benzinării Gazprom din România, de către Argenta SRL schimbă controlul asupra rețelei, dar tranzacția nu este încă închisă, deoarece nu au fost obținute toate aprobările de reglementare , potrivit Economedia , care citează o decizie a Consiliului Concurenței. Argenta SRL, firmă românească de construcții metalice, este deținută de oamenii de afaceri Adrian Crețoiu (60%) și Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG (40%). Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția, însă finalizarea ei depinde de încheierea tuturor procedurilor de autorizare. „Tranzacția este condiționată de finalizarea procedurilor de aprobare din partea autorităților de reglementare. La data prezentei, aprobările necesare nu au fost obținute în totalitate, prin urmare, tranzacția nu a fost finalizată”, a declarat Adrian Crețoiu, președinte board Argenta SRL. Ce se preia, concret: rețeaua de 19 stații și active upstream NIS Petrol operează o rețea de 19 benzinării în România sub brandul Gazprom, majoritatea în Transilvania, număr care a rămas neschimbat de câțiva ani. Compania mai are și un portofoliu de șase perimetre de petrol și gaze concesionate în vestul țării, unde are calitatea de operator. De ce contează: compania este în concordat preventiv și are pierderi mari Din perspectivă economică și operațională, tranzacția vizează o companie aflată în concordat preventiv (procedură de prevenire a insolvenței, prin care firma negociază cu creditorii un plan de redresare). NIS Petrol a încheiat anul 2025 cu afaceri de 205,5 milioane de lei și o pierdere de 95 de milioane de lei, conform datelor citate. Context regional: NIS și presiunea sancțiunilor În paralel, Economedia notează că la începutul acestui an compania maghiară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord privind achiziționarea de către MOL a participației rusești în compania petrolieră NIS din Serbia. NIS este vizată de sancțiuni americane din cauza acționarilor ruși, situație comparată în articol cu cea a Lukoil, iar rușii trebuie să-și vândă participațiile. Gazprom a cumpărat pachetul majoritar din NIS în 2009, pentru 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde de lei), devenind atunci proprietarul a două rafinării în Serbia, la Pancevo și Novi Sad. Ce urmează În lipsa aprobărilor „în totalitate”, tranzacția pentru NIS Petrol rămâne, deocamdată, la stadiul de achiziție aprobată de Consiliul Concurenței, dar nefinalizată. Momentul închiderii depinde de obținerea avizelor de la autoritățile de reglementare menționate de cumpărători. [...]
Dedeman accelerează integrarea Praktiker în Grecia prin rebranding și reorganizare operațională , un pas care indică trecerea de la o simplă achiziție la un model de business replicat pe o piață externă, potrivit HotNews , care citează publicația greacă Ekathimerini . Procesul de redenumire a început la magazinele Praktiker Hellas, la peste un an după ce rețeaua a intrat, în vara lui 2025, sub controlul Paval Holding , grupul de investiții al fraților Pavăl, proprietarii Dedeman. Rebranding însoțit de renovări, pe un calendar „gradual” Schimbarea numelui este dublată de o renovare amplă și pornește de la magazinul-fanion din Tavros, la marginea Atenei. Ulterior, redenumirea și renovarea vor continua în celelalte 16 magazine ale rețelei, „gradual”, pentru a menține continuitatea operațională în timpul tranziției. Ekathimerini notează că procesul de redenumire în „Dedeman Hellas” începuse încă din februarie, iar planul inițial prevedea schimbarea inscripțiilor din magazine mai târziu, începând cu 2027. Miza: reducerea costurilor și schimbarea lanțului de aprovizionare Dincolo de schimbarea de brand, Dedeman Hellas ar fi demarat, în ultimele luni, măsuri pentru consolidarea bazei de capital și pentru reorganizarea activității și a structurii companiei, potrivit Ekathimerini. Publicația menționează și modificări în curs la nivelul: sistemului de aprovizionare; gestionării rețelei, cu obiectivul declarat de a crește performanța și de a reduce costurile operaționale. În același timp, practicile folosite de Paval Holding la Dedeman în România sunt transferate în Grecia, iar planul include introducerea de produse sub marcă proprie în magazinele din Grecia, inclusiv mărfuri fabricate în România. Context: un brand vechi de 35 de ani pe piața greacă Praktiker a intrat în Grecia în noiembrie 1991, odată cu deschiderea primului magazin Praktiker Hellas în Elliniko, ca filială a grupului german Praktiker AG. După falimentul companiei-mamă, în 2013, operațiunile din Grecia au fost cumpărate de grupul Fairfax (deținut de Prem Watsa), fără schimbarea numelui. Rebrandingul în Dedeman marchează, astfel, ieșirea definitivă din piață a mărcii Praktiker în Grecia și intrarea într-o etapă de integrare completă sub identitatea și modelul operațional al grupului românesc. [...]
