Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Aquila intră în due diligence pentru o achiziție de 36 mil. euro, finanțată din cash și credite. Potrivit Ziarul Financiar, grupul Aquila, unul dintre cei mai mari distribuitori de bunuri de larg consum din România și companie listată la Bursa de Valori București, negociază preluarea unui distribuitor cu venituri anuale de 36 milioane euro (aprox. 188 milioane lei) și EBITDA de 4,1 milioane euro (aprox. 21,4 milioane lei), fără să dezvăluie identitatea țintei.
Tranzacția ar urma să fie finanțată din fonduri proprii și credite bancare, conform conducerii companiei. Informația a fost prezentată în cadrul teleconferinței de raportare a rezultatelor din primul trimestru din 2026.
Aquila a confirmat că se află în faza de due diligence – etapa de verificare detaliată a unei companii înainte de achiziție (financiar, juridic, operațional), care poate influența prețul final și condițiile tranzacției.
În același context, Jean Dumitrescu, director de relații cu investitorii, a confirmat stadiul negocierilor, dar a temperat așteptările privind finalizarea, semnalând implicit că tranzacția nu este încă certă.
Pentru investitori și pentru sectorul de distribuție, miza este dublă: Aquila își poate extinde baza de venituri și capacitatea operațională printr-o achiziție cu dimensiune relevantă, iar finanțarea mixtă (cash și credite) indică un posibil impact asupra structurii de capital și a costurilor de finanțare, în funcție de termenii finali ai acordului.
Deocamdată, compania nu a comunicat numele distribuitorului vizat și nici un calendar de închidere a tranzacției, astfel că următorul reper rămâne evoluția negocierilor după finalizarea verificărilor.
Recomandate
Achiziția Moltbook de către Meta ridică miza riscurilor de securitate și guvernanță a datelor pentru ecosistemul său de platforme, într-un moment în care compania își accelerează investițiile în inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Moltbook este descris ca o platformă socială creată inițial pentru ca agenți autonomi de inteligență artificială să „socializeze” și să interacționeze între ei, fără supraveghere umană directă. Tranzacția vine pe fondul direcției asumate de Mark Zuckerberg de a împinge Meta mai departe în zona AI, compania indicând deja că intenționează să crească semnificativ cheltuielile pentru inițiative de inteligență artificială în acest an, cu obiectivul de a concura mai direct cu rivali precum OpenAI și Google. Un element operațional important menționat în material este că echipa Moltbook ar urma să se mute în „ Superintelligence labs ” ale Meta, alături de cercetători care lucrează la sisteme AI avansate. Totuși, Meta nu a precizat ce proiecte va primi această echipă, iar lipsa de detalii alimentează întrebările privind implicațiile pentru datele utilizatorilor de pe platformele principale ale companiei, inclusiv Facebook, Instagram și WhatsApp. De ce Moltbook este diferit și unde apar riscurile Platforma a fost creată de OpenClaw, organizația din spatele Moltbot, un cadru open-source pentru agenți autonomi care pot acționa în numele utilizatorului și pot executa sarcini independent (de exemplu: gestionare de fișiere, trimitere de mesaje, rulare de scripturi, interacțiune cu aplicații). Moltbook a fost construit ca „platformă complementară” pentru Moltbot, dar cu o diferență esențială: nu este un instrument pentru oameni, ci o rețea socială pentru agenți AI. Analiza compară conceptul cu o rețea de tip Reddit, dar populată de mașini, unde agenții pot posta, comenta și interacționa între ei. În acest tip de mediu, avertizează materialul, agenții ar putea, teoretic, să facă schimb de instrucțiuni malițioase sau să distribuie „prompts” compromise, ceea ce ar putea deschide canale pentru atacuri de tip „prompt injection” (manipularea instrucțiunilor către un model AI) sau scurgeri indirecte de date, dacă nu există guvernanță și controale de infrastructură solide. Contextul Meta: date multe, toleranță mică la erori Punctul sensibil, din perspectiva impactului asupra utilizatorilor și a companiilor care depind de platformele Meta, este că grupul deține deja volume foarte mari de date personale. În acest context, integrarea unei tehnologii percepute de unii experți drept potențial risc de securitate atrage o atenție sporită, mai ales pe fondul criticilor mai largi privind guvernanța confidențialității în proiectele AI și al problemelor recurente de securitate de pe platforme (inclusiv campanii de phishing și vulnerabilități de cont). Materialul amintește și controverse anterioare, precum cazul Onavo Protect VPN, unde Meta a fost scrutinată pentru presupusa monitorizare a activității utilizatorilor pe aplicații rivale (Snapchat, Amazon și YouTube) între 2016 și 2019, inclusiv prin interceptarea unor date criptate fără consimțământ clar, pentru avantaje competitive. Deși nu este confirmat un proces, acest istoric contribuie la percepția de risc atunci când Meta cumpără tehnologii emergente. Ce urmează: integrare în produse sau absorbție de talent În acest moment, nu este clar cum va integra Meta Moltbook în strategia sa AI. TechRadar descrie un tipar „buy-and-absorb” (cumpără și absoarbe), în care Meta achiziționează o companie, închide platforma independentă și integrează tehnologia, datele sau echipa în produsele sale (Facebook, Instagram, WhatsApp) ori în zona de cercetare AI. Scenariile avansate în analiză includ: folosirea echipei Moltbook pentru dezvoltarea de sisteme bazate pe agenți în divizia de cercetare AI; incorporarea unor elemente ale platformei în viitoare instrumente AI, dar numai după îmbunătățiri semnificative de securitate și guvernanță. Pentru utilizatori și pentru piață, miza imediată rămâne aceeași: dacă și când tehnologia ajunge să fie conectată la date din lumea reală, întrebarea centrală este ce garanții și controale va introduce Meta înainte de orice integrare. [...]
Guvernul pregătește fuziunea SAPE– Electrocentrale Grup , cu preluarea pierderilor și fără compensații pentru conducere , potrivit Libertatea . Miza operațiunii este curățarea bilanțului unei companii cu pierderi istorice și simplificarea structurii de conducere, într-un demers legat de țintele asumate prin PNRR . SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) ar urma să absoarbă Electrocentrale Grup, ambele companii fiind controlate de Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis Ilie Bolojan, conform unui proiect legislativ pregătit de fostul Guvern și relatat de Profit.ro (citat de Libertatea). Ce se întâmplă cu conducerea Electrocentrale Grup Documentul prevede încetarea „de drept” a mandatului Consiliului de Administrație și a conducerii executive a Electrocentrale Grup la data efectivă a fuziunii, operațiunea fiind tratată drept „justă cauză” în sensul Legii societăților nr. 31/1990. Consecința directă: actualii membri ai conducerii nu ar urma să primească compensații pentru încetarea înainte de termen a contractelor. De ce contează: pierderi istorice și transferul lor în compania absorbantă Electrocentrale Grup a acumulat un deficit de peste 84 de milioane de lei în perioada 2013–2024, iar doar trei ani au fost profitabili, cu un câștig net total de mai puțin de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor prezentate. În 2024, compania a raportat pierderi de 3,4 milioane de lei la venituri totale de 6,6 milioane de lei. În urma fuziunii, SAPE ar urma să preia pierderile Electrocentrale Grup printr-un proces de diminuare a capitalului social al companiei absorbite, în cadrul mecanismului de „transmitere universală a patrimoniului” (transferul tuturor activelor și pasivelor către societatea absorbantă). Actul normativ citat susține că soluția urmărește continuitatea activității și o reflectare „fidelă” a situației economico-financiare după finalizarea operațiunii. Legătura cu PNRR și contextul financiar al SAPE Măsura este prezentată ca aliniată PNRR, în special Țintei 443, care prevede restructurarea a cel puțin trei companii de stat din energie și transporturi. În același context, articolul notează că reformele și proiectele PNRR rămân în atenția Comisiei Europene și după termenul-limită din august 2026, încă cinci ani după ultima tranșă de plată. SAPE, înființată în 2013, a preluat responsabilități contractuale ale unor foste companii de distribuție și deține participații în mai multe entități, inclusiv un portofoliu de acțiuni la companii energetice listate la Bursa de Valori București, evaluat la peste 112 milioane de lei la finalul lui 2024, conform datelor din articol. Pentru 2024, SAPE a raportat profit net de 10,7 milioane de lei și venituri totale de 78,7 milioane de lei, iar la sfârșitul anului avea depozite bancare de peste 608 milioane de lei. Electrocentrale Grup operează un parc fotovoltaic de 1,7 MW în județul Brăila, construit în 2015, cu o investiție de 2,5 milioane de euro (aprox. 12,5 milioane de lei). Ce urmează Fuziunea este descrisă ca fiind „conform unui proiect legislativ”, ceea ce indică faptul că pașii următori depind de parcursul de aprobare și de stabilirea datei efective a operațiunii. Articolul nu precizează un calendar exact pentru finalizarea fuziunii. [...]
Apple a cumpărat Animato, Inc., o firmă mică de software pentru avatare, într-o mișcare care poate avea impact operațional direct asupra funcției „Personas” din Apple Vision Pro , folosită în apeluri video , potrivit AppleInsider . Achiziția vizează Animato, Inc., descrisă ca dezvoltator de software pentru crearea de avatare virtuale, orientat către utilizarea în conversații video și lecții. Publicația notează că firma are un profil foarte discret: nu pare să aibă site (sau acesta ar fi fost eliminat), iar prezența în social media lipsește. Ce se știe despre Animato și fondator Conform informațiilor din LinkedIn, compania a fost înființată în octombrie 2022 de Francesco Rossi și este localizată în zona San Francisco. Același profil indică faptul că Rossi a lucrat anterior șapte ani la Apple, începând din 2015, inclusiv într-o echipă de „Computer Vision” (viziune computerizată), apoi ca manager de inginerie software și, ulterior, pe proiecte de inteligență artificială și învățare automată. A plecat în 2022 pentru a lucra pe cont propriu. De ce apare achiziția în registrele UE și ce înseamnă data din documente Achiziția a devenit publică prin Uniunea Europeană, în contextul obligațiilor de raportare impuse de Digital Markets Act (DMA), care cere companiilor precum Apple să notifice achizițiile pe care UE le-ar putea considera relevante pentru utilizatorii din regiune. În listarea UE, achiziția este datată 19 ianuarie 2026. AppleInsider precizează însă că aceasta este „cel mai probabil” data la care Apple a depus informațiile, nu neapărat momentul finalizării tranzacției. UE mai arată că publică aceste listări la cel puțin patru luni după primirea informațiilor. Context: achiziții mici, cu țintă pe AI și imagine În analiza AppleInsider, tranzacția se înscrie într-un șir de achiziții ale Apple în zona AI și industrii legate de imagine, după cumpărări anterioare care ar putea contribui la funcții noi în Apple Creator Studio. În acest caz, miza imediată sugerată este îmbunătățirea „Personas” din Apple Vision Pro, adică reprezentările digitale folosite în apeluri video. [...]
Commerzbank le-a cerut acționarilor să respingă oferta de preluare a UniCredit , potrivit Bursa , într-un nou episod al disputei care durează de aproape 19 luni. UniCredit, devenit cel mai mare acționar individual al băncii germane, a depus la începutul lunii o ofertă formală de cumpărare a acțiunilor Commerzbank, într-o tranzacție care evaluează banca la aproape 39 de miliarde de euro, sub prețul de piață, conform Reuters. De ce respinge Commerzbank oferta Consiliile de supraveghere și de administrație ale Commerzbank „recomandă acționarilor să nu accepte oferta UniCredit”, după analiza propunerii, notează Reuters. În argumentația sa, banca germană susține că „oferta nu reflectă valoarea fundamentală a Commerzbank” și că este „vagă și implică riscuri considerabile”. „Oferta de preluare a UniCredit nu oferă o primă adecvată acționarilor noștri. Ceea ce este descris ca o combinație este, de fapt, o propunere de restructurare care ar avea un impact masiv asupra modelului nostru de afaceri dovedit și profitabil”, a declarat directorul general al Commerzbank, Bettina Orlopp, potrivit Reuters. Ce urmează în lupta pentru control Poziția Commerzbank este de natură să prelungească lupta pentru controlul uneia dintre cele mai importante bănci din Germania, conflict care a început în 2024, când UniCredit a început să cumpere acțiuni și a ajuns între timp la o participație de aproape 30%, relatează Reuters. Recomandarea transmisă luni pregătește un moment sensibil miercuri, când Commerzbank își convoacă Adunarea anuală a Acționarilor, consemnează Reuters. De partea cealaltă, șeful UniCredit, Andrea Orcel, susține că banca germană nu și-a atins potențialul maxim și că Europa ar avea de câștigat de pe urma unor bănci mai mari; el a avertizat luna trecută că „traiectoria actuală a Commerzbank îi va pune în pericol supraviețuirea pe termen mediu”, potrivit Reuters. [...]
Metinvest intră în discuții cu Guvernul despre Liberty Galați , într-un moment în care vânzarea combinatului este complicată de litigii și de presiunea datoriilor, potrivit Profit . Grupul ucrainean controlat de Rinat Ahmetov se numără printre investitorii care au cumpărat caietul de sarcini la licitația eșuată din luna trecută. Conducătorul Departamentului de Fuziuni și Achiziții al Metinvest, Yevhen Shelekhov, s-a întâlnit cu șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, discuția vizând „identificarea de soluții privind Liberty Galați”, inclusiv „rezolvarea crizei economice și sociale generate de inactivitatea companiei” și „propunerea unor pachete economice relevante”. Vânzarea combinatului: a doua licitație, preț redus A doua licitație pentru activele Liberty Galați este programată pentru 17 iunie 2026, după eșecul primei încercări, când nu a fost depusă nicio ofertă. Conform informațiilor prezentate, prețul total pentru cele două active funcționale scoase la vânzare (Liberty Galați și Liberty Tubular Products) ar urma să scadă: de la 709 milioane euro la 462 milioane euro, după modificarea planului de restructurare (444 milioane euro pentru Liberty Galați și 18 milioane euro pentru Liberty Tubular Products); în contextul în care, la prima licitație, niciun investitor nu a depus garanția de 7% din valoare. Cei cinci investitori strategici care au cumpărat caietul de sarcini (cu 10.000 euro) sunt Metinvest (Ucraina), UMB Group (România), KMC (Turcia), JSW (India) și Jindal Group (India). Blocaj juridic parțial: măsură provizorie din Cehia pe active esențiale Tot săptămâna aceasta, o instanță din Cehia a dispus o măsură provizorie care vizează o parte din activele de producție ale Liberty Galați, inclusiv unități operaționale esențiale. Decizia, emisă la 17 martie 2026, împiedică Liberty Galați să vândă sau să dispună de respectivele active până la soluționarea litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați. Administratorul concordatar CITR a transmis însă că fostul Sidex „poate fi scos în continuare la vânzare”, iar măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât – potrivit CITR – nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației. În paralel, administratorul insolvenței Liberty Ostrava, Šimon Peták, a explicat rațiunea demersului: „Este obligația noastră legală, în calitate de administratori ai insolvenței, să întreprindem demersurile necesare pentru protejarea drepturilor patrimoniale ale creditorilor pe care îi reprezentăm.” Miza economică: datorii mari și creditori de stat Liberty Galați are o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. În aprilie 2024, Liberty Galați a plătit către Liberty Ostrava 700.350 euro (aprox. 3,5 milioane lei), reprezentând dobânzi – sub 2% din totalul creanței restante, potrivit datelor citate. Planul de restructurare modificat indică o reevaluare a activelor: valoarea de piață a fost recalculată la 3,23 miliarde lei, iar valoarea de lichidare la 1,9 miliarde lei, după corectarea unor erori și eliminarea unor active care fuseseră incluse necorespunzător. La nivelul datoriilor, articolul menționează: Exim Banca Românească – 1,5 miliarde lei (în urma accesării a două credite de 292 milioane euro, destinate repornirii activității); ANAF – 273 milioane lei, plus alte 417 milioane lei contestate în instanță; Primăria Galați – 44 milioane lei; creditori chirografari – peste 633 milioane lei (aprox. 1.200 de companii). În total, datoriile Liberty Galați se ridicau în aprilie 2026 la aproape 3,4 miliarde lei. Ce urmează Pe termen scurt, punctul cheie este licitația din 17 iunie 2026, organizată la un preț redus. În același timp, litigiul din Cehia și măsura provizorie asupra unor active esențiale rămân un factor de risc pentru structurarea unei tranzacții, chiar dacă administratorul concordatar susține că procesul de vânzare poate continua. [...]
Digi își extinde amprenta în Europa printr-o achiziție în Marea Britanie, dar riscă costuri și restricții operaționale în Belgia , după o decizie a Curții de Apel din Bruxelles privind instalarea unei părți din rețeaua sa fără autorizații, potrivit HotNews . Digi Communications a transmis că a făcut „primii pași operaționali” pentru intrarea pe piața din Regatul Unit, CEO-ul Serghei Bulgac indicând că mișcarea susține ambiția grupului de a-și consolida prezența pe termen lung în Europa, conform Economica. Primul pas în Marea Britanie: achiziție majoritară printr-o companie locală Conform informațiilor citate, Fiber One Ltd., o companie deținută de Digi și înființată în Marea Britanie, a cumpărat 51% din acțiunile Whyfibre Limited. Whyfibre deține o rețea de fibră optică aflată în dezvoltare în două comitate din sudul Angliei. Fiber One Ltd. estimează că va începe furnizarea de servicii de internet fix pe baza unui proiect pilot. Belgia: risc de amendă și interdicție de utilizare a infrastructurii instalate ilegal În paralel cu extinderea, Digi se confruntă cu un risc de reglementare și operare în Belgia. Curtea de Apel din Bruxelles a confirmat că operatorul a instalat o parte a rețelei sale de internet fix în Bruxelles fără autorizațiile necesare, potrivit publicației Brussels Time. Decizia expune compania la: o amendă de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei); interdicția de a mai oferi servicii prin infrastructura instalată ilegal. Procesul a pornit de la o plângere depusă de Proximus , cel mai mare furnizor de comunicații din Belgia, care a acuzat Digi că a instalat ilegal cabluri în oraș. Directorul general al Digi Belgia, Jeroen Degadt, a declarat că firma va analiza hotărârea instanței și a transmis clienților că este puțin probabil să apară întreruperi ale serviciului, întrucât rețeaua a fost între timp repusă în funcțiune. [...]
