Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Guvernul amână până la 1 iunie 2026 obligativitatea e-Factura pentru PFA pe CNP, potrivit Profit.ro. Măsura vizează persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin cod de identificare fiscală – CIF), inclusiv venituri din drepturi de autor, meditații și alte activități independente.
Obligația pentru această categorie intrase în vigoare la 15 ianuarie 2026, deși ordinul ANAF privind procedura de înființare a registrului a fost publicat ulterior în Monitorul Oficial. Amânarea introduce, practic, un interval tranzitoriu care ar urma să ofere timp suplimentar pentru pregătirea utilizării sistemului.
„O altă modificare are în vedere introducerea unui termen de tranziție pentru RO e-Factura, respectiv până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026. Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcțională a platformei, precum și un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeași amânare”, arată Guvernul.
Decizia are relevanță atât pentru persoanele vizate, cât și pentru companiile care lucrează cu ele, deoarece extinderea e-Factura către persoane fizice cu activitate economică „cu caracter de continuitate” (de exemplu operatori foto/video, influenceri, prestatori de servicii) a fost însoțită de obligații și riscuri de sancțiuni în lanț, inclusiv pentru partenerii care acceptă facturi în afara sistemului.
În forma introdusă prin „Ordonanța trenuleț” (OUG 89/2025 de modificare și completare a Codului fiscal), obligația de utilizare a RO e-Factura pentru persoanele identificate prin CNP a devenit aplicabilă de la 15 ianuarie 2026. Ulterior, a fost emis Ordinul ANAF 59/2026, care stabilește procedura de înregistrare în registrul e-Factura, inclusiv depunerea formularului 082 înainte de începerea activității economice, iar înregistrarea în sistem ar urma să fie efectuată de autorități în termen de trei zile de la depunere.
Conform informațiilor publicate, cei deja înregistrați obligatoriu pot solicita ieșirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să se înregistreze cu cel puțin trei zile înainte de 1 iunie 2026. Practic, termenul de amânare nu elimină obligația, ci o mută, oferind o fereastră de adaptare până la începutul verii 2026.
Înainte de amânare, neconformarea era asociată cu sancțiuni diferențiate: 15% din valoarea totală a facturilor pentru tranzacții B2B (între persoane impozabile) sau amendă între 1.000 și 2.500 de lei pentru tranzacții B2C (către persoane neimpozabile). În plus, companiile care înregistrau în contabilitate cheltuieli pe baza unor facturi primite în afara RO e-Factura (de exemplu, facturi clasice ori PDF) puteau fi sancționate cu amenzi de 15% din valoarea acelor facturi, ceea ce a crescut presiunea de conformare în relația cu furnizorii identificați prin CNP.
Pentru mediul de afaceri, amânarea până la 1 iunie 2026 reduce riscul imediat de blocaje operaționale și litigii comerciale în relația cu colaboratorii persoane fizice, dar nu schimbă direcția: companiile ar urma să își revizuiască în continuare listele de furnizori și fluxurile interne, astfel încât, la finalul perioadei de tranziție, facturarea să se facă prin RO e-Factura în condițiile cerute de legislație.
Recomandate
Platforma eLicitațiiANAF a atras 4,78 milioane de vizitatori în prima lună , un nivel de utilizare care indică o mutare accelerată a valorificării bunurilor sechestrate către un canal digital, cu impact direct asupra eficienței recuperării creanțelor și asupra accesului public la proceduri, potrivit Agerpres . Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 705.896 de utilizatori unici și un total de 48,522 milioane de accesări, conform datelor ANAF. În aceeași perioadă, au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au ajuns în faza de licitare efectivă. Acces și condiții de participare: consultare liberă, licitare doar prin SPV ANAF precizează că bunurile pot fi consultate public și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) , însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, „în conformitate cu reglementările aplicabile”. Bunurile scoase la licitație provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Primele tranzacții și interesul pentru active de valoare ANAF arată că primele trei bunuri de mare valoare au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte, la nivelul prețului de pornire: un apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), cu preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxa de participare: 166.073,60 lei; un ceas elvețian de lux din platină, cu preț de pornire și evaluare de 84.700 lei (TVA inclus); taxa de participare: 8.470 lei; un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, fără ofertă depusă până la momentul raportării. În paralel, ANAF indică faptul că unele dintre cele mai accesate licitații vizează bunuri auto de lux și imobiliare (inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale), menționând exemple de autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. ANAF concluzionează că rezultatele din prima lună susțin o schimbare a modului de valorificare a bunurilor sechestrate, cu accent pe eficiență administrativă, vizibilitate publică și acces nediscriminatoriu la informație și participare. [...]
ANAF a publicat termenele-limită pentru principalele declarații și raportări din mai 2026 , un reper operațional pentru firme și ceilalți contribuabili care trebuie să-și planifice din timp conformarea fiscală, potrivit HotNews . Calendarul include obligațiile fiscale aferente lunii mai 2026 și vizează „principalele declarații și raportări ale contribuabililor”, conform informațiilor publicate de ANAF. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite către o continuare pe StartupCafe , disponibilă aici: StartupCafe . [...]
ANAF a acordat bonificații totale de 43,5 milioane de lei contribuabililor care și-au plătit anticipat impozitul pe venit și contribuțiile sociale, o măsură de stimulare care a venit la pachet cu o creștere a încasărilor bugetare la 3,04 miliarde lei, potrivit G4Media . În total, 78.322 de contribuabili au beneficiat de bonificații după ce au achitat obligațiile fiscale până la termenul stabilit, 15 aprilie. Informațiile provin dintr-un comunicat al ANAF, preluat de MEDIAFAX. Ce indică datele: stimulentele au împins conformarea și plățile la buget ANAF susține că rezultatele „confirmă eficiența” măsurilor de simplificare administrativă și a instrumentelor de stimulare a conformării voluntare implementate în 2026. Un element nou invocat de instituție este punerea la dispoziția contribuabililor, „pentru prima dată”, a formularului de declarație unică precompletat , care ar fi redus birocrația și timpul necesar depunerii. Totodată, ANAF afirmă că bonificația de 3% pentru plata anticipată a avut un impact direct asupra comportamentului de conformare. Indicatorii raportați de ANAF până acum Datele comunicate de instituție arată: 408.224 de contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului precedent; 78.322 de contribuabili au beneficiat de bonificația pentru plata anticipată; valoarea totală a bonificațiilor acordate este de 43,5 milioane de lei; încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, până la 3,04 miliarde lei. În lipsa unor detalii suplimentare în comunicatul citat, nu reiese din informațiile publicate cât din creșterea încasărilor se datorează strict bonificației și cât altor factori (de exemplu, baza de contribuabili, venituri declarate mai mari sau schimbări de procedură). [...]
Bonificația de 3% pentru plata anticipată a taxelor a adus la buget încasări mai mari cu 2,12 miliarde lei , pe fondul unei creșteri a conformării voluntare, potrivit datelor prezentate de Economica . Măsura a funcționat ca un stimul financiar direct pentru contribuabili, iar ANAF o leagă de accelerarea plăților și de simplificarea depunerii declarațiilor. În 2026, administrația fiscală a introdus, „pentru prima dată”, formularul de declarație unică precompletat, pe care îl prezintă drept un pas de modernizare menit să reducă birocrația și timpul necesar depunerii. În paralel, bonificația de 3% pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale a fost folosită ca instrument de încurajare a conformării. Cine a primit bonificații și ce sume sunt în joc Datele raportate „până în prezent” indică: 408.224 contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului precedent; 78.322 contribuabili au beneficiat de bonificația de 3% pentru plata anticipată; 43,5 milioane de lei este valoarea totală a bonificațiilor acordate; încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, până la 3,04 miliarde lei . De ce contează pentru contribuabili și pentru buget Din perspectiva impactului fiscal, combinația dintre simplificare (declarația precompletată) și stimulent (bonificația) sugerează că statul încearcă să obțină venituri mai repede și cu costuri administrative mai mici, prin creșterea conformării voluntare, nu prin intensificarea controalelor. ANAF afirmă că va continua modernizarea fiscală, cu accent pe reducerea birocrației, creșterea predictibilității și consolidarea relației cu contribuabilii. Materialul nu precizează dacă bonificația de 3% va fi menținută și în perioadele următoare sau în ce condiții ar putea fi ajustată. [...]
ANAF a plătit bonificații de 43,5 milioane de lei pentru plata anticipată a taxelor , iar datele indică o creștere a conformării voluntare și a încasărilor la buget, pe fondul stimulentelor și al simplificării administrative, potrivit Digi24 . În total, aproape 80.000 de contribuabili au beneficiat de reduceri după ce și-au achitat anticipat obligațiile fiscale. Mai exact, 78.322 de persoane au primit bonificația de 3% pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, cu termen-limită 15 aprilie. Ce arată cifrele despre comportamentul contribuabililor ANAF raportează o creștere a numărului de declarații depuse: declarația unică a ajuns la 408.224 de depuneri, în creștere cu peste 23% față de aceeași perioadă a anului trecut. Instituția pune această evoluție și pe seama introducerii formularului precompletat, disponibil pentru prima dată în 2026, care ar fi redus timpul de completare și ar fi eliminat o parte din birocrație. Impactul bugetar: încasări mai mari, în paralel cu costul stimulentelor Pe partea de venituri, ANAF indică o creștere a sumelor colectate cu 2,12 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, până la un total de 3,04 miliarde de lei. În același timp, bonificațiile acordate pentru plata anticipată au însumat 43,5 milioane de lei, cost pe care statul îl asumă pentru a încuraja plata la timp și, mai larg, conformarea voluntară. Ce urmează, potrivit ANAF Reprezentanții instituției afirmă că vor continua modernizarea sistemului fiscal, cu accent pe simplificarea procedurilor și creșterea predictibilității pentru contribuabili. Obiectivul declarat este un sistem bazat mai mult pe conformare voluntară decât pe sancțiuni, conform comunicatului ANAF citat de Digi24. [...]
ANAF a intensificat controalele pe cheltuielile cu parcul auto, iar firmele care aplică deductibilitatea de 100% fără documente solide riscă recalculări retroactive și penalități , potrivit Libertatea . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală verifică „la sânge” dacă mașinile trecute pe firmă sunt folosite exclusiv în scop profesional sau și în interes personal. Miza pentru companii este că autovehiculele sunt printre puținele active care influențează simultan mai multe obligații fiscale: impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile sociale. În practică, o încadrare greșită sau insuficient susținută de acte poate deschide calea pentru ajustări pe toate aceste componente. De ce a devenit parcul auto o zonă de risc fiscal Doi specialiști EY România , Costin Manta (Taxe Indirecte) și Teona Mierlă (Taxe Directe), citați de Startupcafe, arată că verificarea parcurilor auto a ajuns un punct major de dispută între firme și ANAF, după o perioadă în care acest capitol era tratat „aproape mecanic” în contabilitate. Zona vulnerabilă este cea în care utilizarea în interes de serviciu se suprapune cu uzul privat – o „zonă gri” în care interpretările pot diferi între contribuabil și inspector. În lipsa unei documentări riguroase, controlul tinde să considere că beneficiul este personal, cu efecte în lanț asupra taxelor. Deductibilitate 50% vs. 100%: ce urmăresc inspectorii În articol se arată că alegerea între deductibilitatea limitată și cea integrală nu mai este doar o opțiune contabilă, ci un factor de risc: deductibilitate 50% – se aplică automat pentru uz mixt, fără cerințe extinse de documentare; deductibilitate 100% – presupune dovezi clare că mașina este folosită exclusiv pentru afaceri (de exemplu, foi de parcurs și ordine de deplasare). ANAF analizează în profunzime această încadrare, deoarece o eroare de documentare poate permite statului să recalculeze retroactiv obligațiile fiscale aferente și să aplice penalități. Interesul autorităților este alimentat și de faptul că, prin contestarea foilor de parcurs, pot rezulta diferențe importante de impozitare și accesorii, potrivit sursei. Documentele care revin constant în controale În verificările fiscale sunt menționate ca recurente următoarele categorii de documente: politica internă privind utilizarea autovehiculelor; documente financiar-contabile care reflectă cheltuielile suportate de societate; documente justificative privind utilizarea autovehiculelor de serviciu, atunci când se susține utilizarea exclusiv profesională (de exemplu, foi de parcurs cu informațiile minime prevăzute de lege); existența sau absența unor reguli clare privind suportarea costurilor pentru utilizarea personală. Specialiștii subliniază că riscul nu este generat automat de lipsa unui document, ci de lipsa de coerență între documente, practica reală și tratamentul fiscal ales. [...]
