Fiscalitate07 iul. 2026
ANAF anulează la controale scutirea pentru profitul reinvestit în active finanțate din fonduri nerambursabile - accesorii de până la 0,1% pe zi și lipsă de clarificare oficială după sesizările CCF
Controalele ANAF asupra facilității „profit reinvestit” au ajuns să genereze datorii cu accesorii care pot depăși debitul și să blocheze conturi , în condițiile în care inspectorii ar aplica un criteriu pe care legea îl declară irelevant, potrivit unei analize Economica . Miza pentru companii este una de reglementare cu efect financiar direct: aceeași investiție este tratată diferit în funcție de interpretarea echipei de control, iar deciziile de impunere vin cu dobânzi și penalități calculate retroactiv. Unde apare ruptura: sursa finanțării, deși norma o exclude Articolul 22 din Codul fiscal prevede scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” ale activelor. Analiza descrie însă o practică opusă la control: inspectorii ar împărți investiția după sursa banilor și ar anula facilitatea pentru partea finanțată din granturi (de exemplu, fonduri europene nerambursabile). Consecința este că firmele care au aplicat scutirea conform textului normelor ajung să fie reîncadrate fiscal și obligate la plată. Costul imediat: accesorii care pot ajunge la 36,5% pe an Peste sumele stabilite ca debit principal, ANAF calculează accesorii (dobânzi și penalități) care, cumulate, pot ajunge la 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an, potrivit calculelor prezentate în analiză: dobândă: 0,02% pe zi; penalitate de întârziere: 0,01% pe zi; penalitate de nedeclarare (pentru sumele stabilite la control): 0,08% pe zi. În situațiile în care interpretarea este aplicată retroactiv, cu efect asupra anilor anteriori, accesoriile acumulate ajung frecvent la 30–50% din debit încă de la comunicarea deciziei și pot depăși debitul însuși, mai arată publicația. Pentru un IMM, o astfel de creanță poate însemna blocaje de conturi și risc de insolvență. Semnal oficial, fără soluție publică: CCF cere clarificare și suspendarea controalelor Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat oficial Ministerul Finanțelor și conducerea ANAF, invocând verificări la nivel național și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. CCF a cerut clarificare urgentă, suspendarea controalelor și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale (mecanism prevăzut de OMF 1059/2021 pentru tranșarea divergențelor de interpretare). Potrivit analizei, sesizarea inițială (ianuarie 2026) a fost urmată de o a doua adresă (10 februarie 2026), însă la aproape șase luni de la prima sesizare nu exista o soluție publicată a Comisiei Fiscale Centrale și nici o clarificare oficială „opozabilă” structurilor de control (adică obligatorie pentru acestea). În spațiul public, subiectul a fost documentat și de alte publicații și organizații, inclusiv Avocatnet , StartupCafe , Juridice.ro , EY România și Digi24 . Ce urmează: contestații și litigii, pe fondul lipsei unei interpretări unitare Analiza notează că, deși președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat public la finalul lunii ianuarie 2026 că a dispus întreruperea controalelor până la clarificare, deciziile de impunere ar fi continuat să fie emise. În lipsa unei poziții unitare, companiile afectate sunt împinse spre contestații administrative și acțiuni în contencios, iar unele ar putea ajunge să sesizeze instituțiile europene privind tratamentul aplicat beneficiarilor de fonduri UE, potrivit aceleiași surse. Miza practică rămâne una de predictibilitate fiscală: dacă facilitatea din Codul fiscal se aplică „indiferent de sursele de finanțare”, așa cum indică normele metodologice citate, atunci interpretarea de control devine un risc financiar major pentru investițiile realizate cu granturi. [...]