Știri
Știri din categoria Externe
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană, un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump, ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP.
Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii.
Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, fără participarea Ucrainei, ar putea schimba cadrul negocierilor de pace într-o direcție favorabilă Rusiei , potrivit Focus . Informația, atribuită de publicație unor relatări din presa americană, indică un scenariu „fără precedent” care ar putea declanșa îngrijorări majore în capitalele europene. Conform relatării, Putin ar fi propus un „gipfel” în trei, cu președintele Chinei și președintele SUA, Xi Jinping și Donald Trump, pentru a negocia un final al războiului din Ucraina avantajos pentru Rusia. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi exclus explicit de la o astfel de întâlnire. Informația este prezentată de The Wall Street Journal pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile, notează Focus . Articolul din publicația americană poate fi consultat aici: The Wall Street Journal . De ce contează: riscul unui format de negociere care ocolește Ucraina Potrivit The Wall Street Journal , un summit care ar exclude Ucraina ar fi „fără precedent” și ar face „să sune alarmele” în capitalele europene. Miza este schimbarea formatului de negociere: deciziile privind războiul și o eventuală încetare a lui ar putea fi discutate între marile puteri, fără partea direct afectată. Publicația mai scrie că Putin ar încerca să profite de faptul că Trump s-a apropiat recent din nou de Rusia. Context: Trump, din nou în conflict cu Zelenski În același context, Focus relatează că Trump l-a acuzat duminică pe Zelenski și Ucraina că nu ar fi interesați de încheierea războiului. Anterior, Trump ar fi spus că Putin își dorește pacea mai mult decât președintele ucrainean. Pe teren: atacurile asupra infrastructurii energetice continuă În paralel, atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice se intensifică din nou, potrivit informațiilor prezentate. Ucraina ar viza din nou rafinării rusești, în timp ce Rusia ar continua să lovească orașe și obiective energetice din Ucraina, conform părții ucrainene. Sunt menționate ca zone afectate inclusiv Kiev și Harkiv. Ambele părți își continuă atacurile asupra infrastructurii critice, în pofida unei „pauze de foc” pentru ținte energetice anunțate de Trump. [...]
Administrația Trump încearcă să deblocheze negocierile printr-o nouă propunere de pace, mizând pe concesii recente către Moscova , iar emisarul Casei Albe Steve Witkoff urmează să i-o prezinte direct lui Vladimir Putin, potrivit Axios . Witkoff va merge miercuri la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele Rusiei, unde va prezenta o versiune „actualizată” a propunerii de încheiere a războiului din Ucraina, a declarat un oficial american. La discuție va participa online și Jared Kushner, ginerele și consilierul președintelui Donald Trump. De ce contează: pachetul de concesii și pariul pe „mai multă flexibilitate” din partea Rusiei Miza Casei Albe este ca Putin să fie mai dispus la compromis după ce Trump a acceptat ridicarea sancțiunilor privind vânzările de motorină rusească și a făcut și alți pași primiți favorabil la Moscova, notează publicația. În acest context, noua propunere este prezentată ca un instrument de a crea un traseu către negocieri directe și extinse. Ce s-a discutat la Oslo și ce urmează Witkoff ajunge în Rusia după o zi de discuții la Oslo, în Norvegia, cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și cu liderii Norvegiei și Finlandei și reprezentanți din Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Uniunea Europeană și NATO. Potrivit oficialului american citat, întâlnirile de la Oslo au vizat conturarea unei propuneri comune pentru un „acord-cadru” de încetare a războiului, iar Ucraina a venit cu „idei și propuneri noi”, discutate în detaliu. Aceeași sursă susține că s-au înregistrat „progrese semnificative” și există „aliniere puternică la nivel de lucru” privind pașii următori. Zelenski a declarat marți că următorul pas ar trebui să fie o întâlnire trilaterală între el, Putin și Trump, format pe care Rusia l-a respins până acum. Presiunea pe Kiev: oprirea loviturilor asupra rafinăriilor rusești În paralel, Kushner ar fi insistat din nou asupra cererii lui Trump ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești de petrol, potrivit unei surse cu cunoștință directă despre discuții. Zelenski a spus după întâlnire că este pregătit să înceteze aceste atacuri dacă Moscova face pași reciproci. Trump a afirmat marți că el crede că „Rusia ar vrea să o termine”, dar și-a exprimat îndoiala că Zelenski vrea să încheie războiul, avertizând că, în lipsa unui acord, situația „se va înrăutăți” pentru Ucraina. Publicația israeliană The Jerusalem Post a relatat, la rândul ei, despre planul întâlnirii și participarea lui Kushner, citând informațiile publicate de Axios. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
