Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski susține că SUA cer Ucrainei retragerea din Donbas pentru a putea finaliza garanțiile de securitate necesare unui acord de pace, potrivit Biziday, care citează un interviu acordat de liderul ucrainean agenției Reuters.
În interviu, Zelenski afirmă că Washingtonul este în prezent mai concentrat pe conflictul cu Iranul, iar președintele american Donald Trump ar presa Kievul să încheie rapid războiul început de Rusia în 2022. Liderul ucrainean leagă această schimbare de priorități de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de modul în care acestea influențează deciziile de la Casa Albă.
„Orientul Mijlociu are cu siguranță un impact asupra președintelui Trump și cred că și asupra viitoarelor sale măsuri. Din păcate, în opinia mea, președintele Trump alege în continuare să exercite presiuni suplimentare asupra părții ucrainene.”
Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de „garanții sigure de securitate” din partea partenerilor internaționali pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia, în cazul unui acord de pace. El susține că americanii ar fi dispuși să definitiveze aceste garanții „la nivel înalt” doar după ce Ucraina acceptă să se retragă din Donbas, avertizând că o astfel de mișcare ar slăbi securitatea Ucrainei și, implicit, a Europei, prin cedarea unor poziții defensive puternice către Rusia.
Pe fondul avansului lent al Rusiei în estul Ucrainei, analiști militari citați în material apreciază că ar putea fi nevoie de câțiva ani și de o mobilizare semnificativă pentru cucerirea completă a regiunii, care include așa-numita „Centură Fortificată”, o linie de orașe puternic fortificate. În paralel, Zelenski spune că Moscova mizează pe faptul că Washingtonul își va pierde interesul pentru negocieri și se va retrage, în timp ce discuțiile privind documentul bilateral de garanții de securitate, despre care în ianuarie afirma că este „100% gata”, ar mai avea încă elemente de finalizat după recentele întâlniri dintre oficiali americani și ucraineni la Miami.
Recomandate
Rusia ar fi încercat să șantajeze SUA prin legătura cu Iranul , a declarat președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat Reuters la Kiev, pe 25 martie 2026. Potrivit acestuia, Moscova ar fi propus să oprească furnizarea de informații militare către Iran dacă, în schimb, Washingtonul ar întrerupe schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski a spus că serviciile militare de informații ale Ucrainei au „dovezi irefutabile” că Rusia continuă să furnizeze informații către Iran, menționând că a văzut datele, fără să ofere detalii suplimentare. El a adăugat că unele drone iraniene folosite pentru a ataca active militare americane și ale aliaților SUA în războiul din Orientul Mijlociu ar fi conținut componente rusești. „Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face asta și spune: «Nu voi transmite informații către Iran dacă America încetează să transmită informații către Ucraina». Nu este acesta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean nu a precizat cui i-ar fi fost adresate, potrivit rapoartelor, aceste mesaje. Rusia a negat că ar ajuta Iranul în conflictul de o lună cu Statele Unite și Israel, iar Washingtonul a afirmat, la începutul acestei luni, că a primit direct de la Moscova aceeași negare în discuțiile pe acest subiect, notează Reuters. În paralel, Zelenski a declarat că Ucraina, care se confruntă cu atacuri susținute cu drone Shahed (proiectate în Iran) de la începutul invaziei ruse din 2022, ajută mai multe state din Golf — inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — să contracareze atacurile cu drone pe teritoriul lor. El a spus că speră ca Ucraina să poată încheia acorduri pe termen lung cu unele dintre aceste țări, pentru finanțarea producției de interceptoare ucrainene de drone sau pentru obținerea de rachete de apărare antiaeriană, de care Kievul are nevoie. [...]
Valeri Zalujnîi spune că nu se poate anticipa finalul războiului din Iran , potrivit Digi24 , într-o analiză în care fostul comandant al armatei ucrainene leagă escaladarea din Orientul Mijlociu de lecțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, susține că faptul că războiul din Ucraina nu a fost oprit printr-o intervenție externă a marilor puteri a funcționat ca un semnal pentru apariția altor confruntări. În editorialul său, el argumentează că eșecul soluțiilor diplomatice și erodarea dreptului internațional au amplificat riscul ca mai multe conflicte locale să ajungă, prin intensitate și efecte, să semene cu un război global. „Astăzi, este imposibil să prezicem și să prognozăm cursul și opțiunile pentru sfârșitul acestui război”, afirmă Valeri Zalujnîi despre conflictul din Iran. În analiza sa, fostul comandant ucrainean spune că războiul din Ucraina a schimbat „paradigma” modului în care se poartă luptele, iar tehnologiile relativ ieftine pot ridica rapid capacitățile militare ale unei țări peste ceea ce ar sugera economia sau demografia ei, dacă există voință politică. Din această perspectivă, el avertizează că o strategie de uzură poate crea dificultăți majore pentru partea care atacă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice și a economiei. Zalujnîi discută și riscurile unei eventuale operațiuni terestre în Iran , invocând conceptul de „zonă ucigașă” (kill zone), pe care o descrie ca un spațiu controlat de drone, unde trimiterea de trupe ar fi extrem de periculoasă. În final, el afirmă că, dacă se vorbește despre un război între mari puteri pentru influență, merită evaluat cine este „pregătit fizic” să ducă un astfel de conflict, indicând că „cel puțin trei țări” ar fi deja pregătite, inclusiv Iranul, Rusia și Ucraina, și subliniind că războiul rămâne „cel mai teribil lucru” inventat de omenire. [...]
Rusia a început să trimită petroliere cu petrol și gaz spre Cuba , în pofida embargoului impus de SUA, într-o mișcare care poate amplifica tensiunile dintre Moscova și Washington, potrivit Libertatea , care citează publicația sârbă Blic și „date din analize internaționale”. Conform datelor din industrie invocate de sursă, cel puțin două nave rusești au fost implicate în transporturi de energie către Cuba . Un petrolier încărcat cu aproximativ 100.000 de tone de țiței se îndreaptă către insulă și ar urma să ajungă la începutul lunii aprilie. O altă navă, cu circa 27.000 de tone de gaz natural lichefiat, și-a schimbat traseul către Venezuela; dacă livrarea va fi finalizată, ar fi prima aprovizionare de acest tip după cea din Mexic, de la începutul anului. Miza este ridicată pentru Havana, în condițiile în care Cuba se confruntă cu pene de curent, lipsă de combustibil și inflație în creștere, iar sistemul energetic este descris ca fiind aproape de colaps. În acest context, autoritățile caută soluții pentru menținerea funcționării economiei, iar orice flux suplimentar de combustibil are impact imediat. În paralel, articolul amintește și de modul în care Rusia ar încerca să ocolească sancțiunile prin așa-numita „flotă-fantomă” (nave folosite pentru transporturi de energie în afara circuitelor obișnuite de control și asigurare). O investigație realizată împreună de OCCRP , Delfi , Helsingin Sanomat și Important Stories susține că petrolierele ar naviga, de regulă, cu doi membri suplimentari ai echipajului: un mercenar Wagner și un agent al serviciului secret militar GRU. Pe fondul acestor transporturi, administrația americană ar fi transmis că va lua măsuri împotriva țărilor care continuă să trimită combustibil în Cuba, iar Donald Trump a avut declarații dure în ultimele zile. „Ar putea «prelua Cuba» și că va face «ce va dori» cu ea.” În același timp, Rusia își consolidează relațiile cu Iranul, iar Vladimir Putin a transmis mesaje de susținere pentru conducerea de la Teheran, afirmând că Rusia rămâne „un prieten de încredere și un partener loial”. Totodată, potrivit sursei, în Europa există îngrijorări că Moscova ar încerca să profite de tensiunile globale pentru a slăbi relațiile dintre SUA și Europa și pentru a-și extinde influența, inclusiv pe fondul efectelor asupra pieței energiei și al mutării atenției internaționale de la războiul din Ucraina. [...]
Rusia a început să-și escorteze navele cu grupuri înarmate mobile , potrivit Mediafax , care citează declarații ale lui Nikolai Patrușev, consilier al președintelui Vladimir Putin. Patrușev a spus că autoritățile ruse au permis ca navele țării să fie însoțite în apele internaționale de astfel de grupuri, pe fondul a ceea ce el a descris drept o campanie „fără precedent” îndreptată împotriva navelor care transportă mărfuri din porturile rusești. Declarațiile vin după incidentul în care petrolierul rusesc Arctic Metagaz a luat foc în Marea Mediterană la începutul lunii martie, incident care ar fi fost provocat, probabil, de un atac cu drone. Nava este descrisă ca făcând parte din „flota din umbră”, termen folosit pentru nave implicate în transporturi ocolind restricții, și a plutit în derivă timp de trei săptămâni. În prezent, petrolierul este remorcat spre Libia, mai notează sursa. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că ar fi în spatele atacului. Măsura escortării cu grupuri înarmate sugerează o intensificare a securității pentru transporturile maritime rusești, într-un context în care incidentele asupra navelor pot amplifica riscurile operaționale și costurile asociate rutelor și asigurărilor, inclusiv pentru transporturile de energie. [...]
Casa Albă avertizează că Trump va „dezlănțui iadul” dacă negocierile cu Iranul eșuează , potrivit News.ro , care citează AFP. Mesajul vine pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran și după ce Teheranul a respins un plan american de pace în 15 puncte, despre care Washingtonul spune că nu a fost confirmat integral. Într-o conferință de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Iranul „a fost învins militar” și a avertizat că vor urma lovituri mai dure dacă Teheranul „refuză să accepte realitatea actuală” sau face din nou un „calcul greșit”. Ea a insistat că președintele Donald Trump „nu blufează” și este pregătit să escaladeze dacă discuțiile nu duc la un rezultat. „Președintele Trump nu blufează și este pregătit să dezlănțuie iadul. Iranul nu trebuie să facă un calcul greșit din nou”, a declarat Karoline Leavitt. Leavitt a refuzat să dezvăluie numele interlocutorilor iranieni cu care ar negocia administrația Trump și a spus că nu poate oferi detalii, invocând caracterul sensibil al discuțiilor. Totodată, a refuzat să comenteze în concret planul de pace în 15 puncte, respins de Iran, și i-a avertizat pe jurnaliști „să nu publice speculații” despre conținutul acestuia sau despre „planuri de la surse anonime”. Casa Albă susține că negocierile sunt în desfășurare și „productive”, în pofida faptului că Iranul ar dezminți existența lor. În același timp, Leavitt a afirmat că forțele americane sunt „foarte aproape să-și atingă obiectivele principale” în operațiunile militare împotriva Iranului și că vor avea loc alte atacuri dacă discuțiile eșuează, în timp ce Washingtonul spune că eforturile diplomatice se intensifică. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că livrarea rachetelor Taurus nu mai e necesară , potrivit Digi24 , care citează AFP, via Agerpres. Merz a afirmat miercuri, în Bundestag, că rachetele germane de croazieră Taurus (arme cu rază lungă de acțiune) nu mai sunt indispensabile pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața invaziei ruse, subiect care a fost mult timp disputat la Berlin. Kievul a cerut în mod repetat aceste rachete, însă Germania a evitat să se angajeze public pentru livrare, invocând riscul escaladării tensiunilor cu Rusia. Șeful guvernului german a explicat că poziția sa s-a schimbat față de perioada când era în opoziție, când se angajase să trimită Taurus Ucrainei, dar după preluarea mandatului (în mai anul trecut) a reevaluat contextul. El a spus că declarațiile inițiale au fost făcute „într-un context diferit”, când „se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaționale pentru a putea aproviziona Ucraina”. „În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parțial cu ajutorul nostru, și care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra”, a declarat cancelarul. Merz a mai subliniat că, deși Ucraina este „mai bine înarmată astăzi ca oricând”, persistă „dificultăți considerabile în materie de finanțare”, motiv pentru care a insistat asupra nevoii de a mobiliza fonduri astfel încât producția de armament să poată continua. În contextul reducerii sprijinului american anul trecut, sub președintele Donald Trump, Germania a devenit principalul susținător al Kievului și și-a majorat ajutorul militar. Berlinul a promis pentru 2026 un sprijin de 11,5 miliarde de euro, inclusiv pentru sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, notează Digi24. [...]
