Știri
Știri din categoria Externe
Închiderea „Novaya Gazeta” reduce și mai mult spațiul pentru informare independentă în Rusia, după ce presiunile autorităților au făcut imposibilă continuarea activității, potrivit Mediafax.
Redactorul-șef Serghei Sokolov a anunțat decizia într-un mesaj video publicat pe canalul de YouTube al publicației, citat de The Moscow Times.
„Novaya Gazeta a fost ucisă. Novaya Gazeta își încheie existența”
„Autoritățile ruse și serviciile de securitate au forțat redacția noastră să se închidă”
Publicația a transmis că intenționează să scoată o ultimă ediție înainte de a-și opri serverele și de a elibera sediul din centrul Moscovei, pe 9 noiembrie. Nu este clar câți angajați își vor pierde locurile de muncă.
„Novaya Gazeta” își suspendase ediția tipărită la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, pe fondul legilor de cenzură care au transformat, în practică, relatările critice despre război în infracțiuni. Ulterior, instanțele i-au retras licența de presă, ceea ce a obligat publicația să funcționeze exclusiv online.
Anunțul închiderii vine și pe fondul unor informații potrivit cărora redacția urma să fie evacuată din sediul său din Moscova.
Fondată în 1993, cu sprijinul fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, „Novaya Gazeta” și-a construit reputația prin jurnalism de investigație, cu subiecte precum corupția guvernamentală, brutalitatea poliției, fraude electorale și încălcări ale drepturilor omului în Cecenia, dar și operațiuni militare ale Rusiei în străinătate.
De-a lungul anilor, șase jurnaliști ai publicației au fost uciși, cazuri pe care organizațiile pentru drepturile omului le consideră asasinate comise ca represalii pentru investigațiile lor. Printre victime se numără jurnalista Anna Politkovskaia.
Fostul redactor-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021 pentru „eforturile sale de a proteja libertatea de exprimare”, a renunțat la funcție în urmă cu trei ani, după ce a fost declarat „agent străin”. În septembrie, Ministerul Justiției din Rusia a desemnat și „Novaya Gazeta” drept „agent străin”, incluzând-o pe o listă mai largă de instituții media independente vizate pentru relatările critice despre războiul din Ucraina.
Recomandate
Închiderea „Nowaja Gazeta” taie și ultima sursă majoră de presă independentă din Rusia , după ce autoritățile au blocat finanțarea prin donații și au impus evacuarea redacției, potrivit Bild . Publicația germană relatează că ziarul își oprește complet activitatea după 30 de ani, pe fondul „presiunii masive” exercitate de instituțiile statului rus. Redactorul-șef, Serghei Sokolov, a anunțat într-un mesaj video publicat pe YouTube și pe site-ul ziarului că „Nowaja Gazeta încetează să mai existe”. El susține că decizia a fost forțată de autorități și de serviciile secrete ruse. „Autoritățile ruse, serviciile secrete ruse au obligat redacția să-și oprească activitatea.” Sokolov a descris închiderea în termeni duri, afirmând că publicația „a fost ucisă”, iar oprirea definitivă a activității ar urma să aibă loc pe 9 noiembrie, când vor fi închise serverele și redacția va părăsi sediul. Presiune operațională și blocaj financiar Potrivit redacției, „Nowaja Gazeta” a primit o notificare să elibereze spațiile din Moscova până la 9 noiembrie. În paralel, sistemul de colectare a donațiilor a fost blocat, ceea ce, conform ziarului, i-a tăiat baza financiară. În material este citat și fondatorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, care afirmă că închiderea nu este o decizie voluntară, ci una impusă din exterior, cu scopul de a distruge publicația. De ce contează Cazul indică o combinație de măsuri administrative și financiare folosite pentru a scoate din funcțiune o redacție: evacuare din sediu și blocarea canalelor de finanțare prin donații. În termeni practici, asta înseamnă că un actor media poate fi închis fără o interdicție explicită, prin eliminarea infrastructurii minime de operare și a resurselor de funcționare. Din informațiile disponibile în articol, următorul reper este data de 9 noiembrie, când redacția spune că va opri serverele și își va încheia activitatea. [...]
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Anularea fotografiei de grup la G20 arată cât de greu mai funcționează formatul de cooperare în condiții de conflict geopolitic. Potrivit Mediafax , Statele Unite au renunțat la momentul tradițional al fotografiei de grup a miniștrilor de externe din G20, după ce mai mulți diplomați europeni au refuzat să apară alături de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov . Decizia a fost luată vineri, la reuniunea din Atlanta, după ce unii dintre diplomații europeni ar fi amenințat inclusiv că părăsesc sala dacă fotografia are loc, relatează Euronews și BBC, citate de Mediafax. Anularea a fost decisă de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , pentru a evita „noi conflicte și discuții”, potrivit a doi oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. Reacții europene: „nu poate exista o normalitate” cu Rusia Vicepremierul și ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a spus că anularea fotografiei a fost „decizia corectă” a Statelor Unite. „Nu sunt singurul care nu dorește să fie fotografiat alături de Lavrov.” Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu poate exista o normalitate în relația cu Rusia”, dar a adăugat că disputele trebuie discutate „la masa negocierilor”, potrivit agenției germane de presă dpa. El a mai avertizat că nu ar trebui transmise „semnale de un optimism nejustificat”. Context: tensiuni mai largi în G20, dincolo de episodul fotografiei Gestul a evidențiat, din nou, tensiunile din cadrul G20, pe fondul mai multor dosare aflate simultan pe agendă: războiul din Ucraina, conflictul dintre SUA, Israel și Iran, precum și tarifele comerciale impuse de SUA, alături de alte subiecte. Înainte de incident, mai multe state membre G20 își exprimaseră îngrijorarea față de invitația adresată Rusiei, în contextul ultimelor atacuri asupra Ucrainei. Mediafax mai notează că tensiunile au crescut și după ce Donald Trump a renunțat să impună noi sanccțiuni împotriva Moscovei și a restricționat temporar sprijinul logistic și de informații pentru Kiev, ceea ce a complicat relațiile dintre SUA și Ucraina. [...]
Comisia Europeană creează un grup de experți care va influența direct modul în care UE își dimensionează capacitățile de intervenție în fața dezastrelor naturale și a situațiilor de criză, inclusiv prin recomandări privind echipamentele și resursele comune, potrivit Mediafax . Grupul consultativ, numit „preparEU”, va oferi consiliere strategică președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarei pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib. Mandatul său vizează identificarea de măsuri prin care statele membre să fie mai bine pregătite pentru riscuri precum fenomenele meteorologice extreme și incendiile de vegetație. „Trebuie să gândim la o scară mai largă și să învățăm mai repede. Acesta este motivul pentru care îi aducem la un loc pe cei mai experimentați pompieri și agenți de intervenție în situații de urgență din Europa (...) Ei vor face propuneri concrete pentru ca protecția civilă a UE să devină și mai eficace.”, a declarat Ursula von der Leyen. Ce va analiza „preparEU” și de ce contează operațional Potrivit informațiilor din comunicatul citat, grupul va evalua capacitățile existente ale statelor membre în cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE și al programului rescEU . Miza este una operațională: recomandările pot orienta decizii privind coordonarea civil-militară și tipurile de capacități comune pe care UE ar trebui să le dezvolte. Pe lista temelor de lucru intră atât efectele imediate, cât și cele pe termen lung ale dezastrelor naturale, dar și riscurile tehnologice și alte amenințări. Experții vor lua în calcul și consecințe secundare, precum impactul asupra migrației în masă, îngrijirii medicale de urgență, adăposturilor și comunicațiilor, inclusiv modul de gestionare a întreruperilor în funcționarea infrastructurilor critice. Componență, calendar și livrabile Înființarea grupului a fost anunțată de Ursula von der Leyen în discursul privind starea Uniunii , susținut la 16 septembrie 2026. „preparEU” va avea 11 experți de nivel înalt cu experiență în protecția civilă și gestionarea crizelor în UE, precum și șase oameni de știință și cadre universitare din mai multe state membre. Prima reuniune este programată la începutul lunii noiembrie 2026, iar recomandările către Ursula von der Leyen și Hadja Lahbib trebuie prezentate până în primăvara anului 2027. Printre subiectele menționate explicit se află și dezvoltarea unor noi capacități, inclusiv echipamente utilizabile în scopuri civile și militare, precum și o flotă europeană de stingere a incendiilor. [...]
Angela Merkel pune presiune pe succesiunea de la Berlin și susține că Germania ar trebui să aibă, în premieră, o femeie în funcția de președinte federal după încheierea mandatului actualului șef al statului, potrivit Agerpres . Fostul cancelar afirmă că „este timpul” ca o femeie să îi succeadă președintelui Frank-Walter Steinmeier , al cărui al doilea mandat de cinci ani se încheie în martie anul viitor. Informația este atribuită de Agerpres agenției dpa. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii suplimentare despre contextul declarației sau despre eventuale nume vehiculate pentru succesiune. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
