Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski spune că a invitat emisarii americani la Kiev pentru reluarea negocierilor cu Moscova, potrivit TVR Info, care citează AFP. Discuțiile ar urma să fie relansate după o pauză determinată de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu.
Zelenski a afirmat că delegația americană „responsabilă de negocieri” a fost invitată la Kiev și că, în contextul actual, aceasta ar încerca să ajungă în capitala Ucrainei, în pofida războiului cu Iranul.
„Am invitat delegația americană responsabilă de negocieri la Kiev. Delegația va face tot posibilul, în circumstanțele actuale, în timpul războiului cu Iranul, să vină la Kiev.”
Președintele ucrainean a prezentat vizita ca o alternativă la o reuniune trilaterală la nivel tehnic, sugerând un traseu în care partea americană ar discuta mai întâi la Kiev și apoi ar merge la Moscova pentru continuarea contactelor.
Separat, conform Reuters, Zelenski a spus că situația de pe linia frontului este „cea mai bună din ultimele zece luni” și că forțele ucrainene ar fi dejucat o ofensivă rusă planificată pentru martie. Într-un comunicat de presă publicat vineri de biroul său, el a avertizat însă că Rusia ar urma să își intensifice operațiunile de asalt, în condițiile în care „linia frontului rezistă”, dar contextul rămâne „complex”, pe baza datelor serviciilor de informații ucrainene și britanice.
Recomandate

Donald Trump susține că SUA pot „deschide” Strâmtoarea Ormuz potrivit AGERPRES , într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a găsi rapid o ieșire din războiul din Iran, care afectează regiunea și piețele financiare. Declarația a fost făcută vineri, 3 aprilie, printr-un mesaj publicat de Trump pe rețeaua sa, Truth Social. Președintele american a legat redeschiderea rutei maritime de accesul la petrol și de un posibil câștig economic. „Cu puțin mai mult timp, putem să deschidem cu ușurință strâmtoarea Ormuz, să luăm petrolul și să facem avere. Ar fi o «mană» pentru lumea întreagă.” În relatarea preluată de AGERPRES, agenția France Presse observă că mesajul nu explică în ce mod ar putea SUA să pună capăt controlului exercitat de Iran asupra acestei căi navigabile strategice și nici la ce petrol se referă Trump. Contextul este războiul declanșat în urmă cu aproape cinci săptămâni, după un atac aerian americano-israelian, conflict care „continuă să provoace haos în regiune” și să perturbe piețele financiare, amplificând presiunea politică asupra lui Trump pentru o soluționare rapidă. Iranul a „închis practic” Strâmtoarea Ormuz ca reacție la loviturile americano-israeliene începute la finalul lunii februarie. Miza este majoră: prin strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din consumul total mondial de petrol, iar redeschiderea a devenit o prioritate pentru guverne, pe fondul creșterii prețurilor la energie. AGERPRES mai notează că, în discursul de miercuri seară către națiune, Trump și-a repetat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, fără să ofere un calendar pentru încetarea ostilităților. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis că va riposta, iar tensiunile au fost urmate de noi scăderi ale cotațiilor bursiere. [...]

Iranul a început recrutarea voluntarilor de peste 12 ani pe fondul temerilor privind o posibilă operațiune terestră americană, potrivit Digi24 . Contextul este amplificarea prezenței militare a SUA în Orientul Mijlociu, după ce președintele Donald Trump ar fi trimis aproximativ 17.000 de soldați din trupele de desant maritim și aerian, care ar putea fi folosiți într-o operațiune cu obiective pe teritoriul iranian. Campania de mobilizare se derulează la televiziunea de stat și prin mesaje SMS, iar populația este îndemnată să participe la lupta împotriva „amenințărilor pe care inamicul americano-sionist le reprezintă pentru coastele, insulele și granițele iraniene”, relatează Financial Times, citat de Digi24. În paralel, Corpul Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) recrutează oameni pentru diverse misiuni, inclusiv militare, și a anunțat în mod explicit recrutarea voluntarilor cu vârsta de peste 12 ani pentru patrule și puncte de control, îngrijirea răniților și pregătirea hranei. Agenția Defa Press, afiliată Ministerului Apărării din Iran, a publicat un afiș de recrutare cu un adolescent și o fată în hijab, relatează The Wall Street Journal, preluat de Digi24. În acest context, un oficial IRGC a susținut că autoritățile vor să lărgească baza de voluntari. „Având în vedere reacția entuziastă din partea poporului nostru drag, am decis să creăm condiții în care toți cei interesați să poată juca un rol în apărarea patriei, în conformitate cu cunoștințele și abilitățile lor”, a declarat pentru Defa Press Rahim Nadali, director adjunct al IRGC pentru cultură și artă. În plan intern, propaganda readuce în prim-plan figura lui Mohammad Hossein Fahmide, în vârstă de 13 ani, considerat erou național pentru un act din timpul războiului Iran-Irak din anii 1980, scrie Financial Times, conform Digi24. Totodată, organizația non-profit „Apărătorii Drepturilor Omului din Iran”, cu sediul în SUA, afirmă că a primit informații despre moartea unor copii: în martie, un băiat de 11 ani, Alireza Jafari, ar fi murit într-un atac cu drone în timp ce se afla cu tatăl său la un punct de control păzit de miliția „Basij” a IRGC, iar mama copilului a declarat presei locale că acesta fusese dus acolo „pentru ca acesta să se pregătească pentru evenimentele viitoare”. Pe fondul acestor evoluții, Human Rights Watch a avertizat că recrutarea copiilor sub 15 ani este considerată crimă de război potrivit dreptului internațional și a cerut oprirea campaniei și interzicerea înrolării persoanelor sub 18 ani. În scenariul unei operațiuni terestre americane, analiștii citați de Digi24 indică drept posibile ținte insula Harg (terminal de export), alte insule din Strâmtoarea Ormuz, inclusiv Abu Musa, sau depozite de uraniu îmbogățit, în timp ce experți intervievați de WSJ anticipează că Iranul ar încerca să maximizeze costurile militare și politice pentru SUA, inclusiv prin atacuri cu drone și extinderea loviturilor către țări vecine. [...]

Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]

Unități militare cecene loiale lui Ramzan Kadîrov ar fi pregătite să intervină în Iran , în eventualitatea unei invazii terestre americane, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații preluate de la kyivpost.com din presa iraniană. Postul de televiziune de stat iranian Press TV a relatat că aceste unități ar putea intra în luptă dacă Washingtonul ar decide să extindă campania militară dincolo de atacurile aeriene. În relatarea Press TV, conflictul este prezentat în termeni religioși, iar o eventuală implicare a cecenilor este descrisă drept „jihad”. Press TV a declarat că forțele și-au declarat disponibilitatea de a interveni în sprijinul Iranului, descriind conflictul drept un „război religios” și o potențială implicare drept „jihad”. Antena 3 CNN notează că aceste afirmații nu au fost verificate independent și că nu există o confirmare oficială din partea autorităților ruse sau cecene. Contextul este cel al creșterii tensiunilor, după săptămâni de atacuri conduse de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, în timp ce oficialii americani nu au confirmat planuri pentru o operațiune terestră. Iranul a răspuns cu atacuri repetate cu rachete și drone care au vizat Israelul și poziții americane din regiune și a acuzat, totodată, Ucraina de implicare. Într-o scrisoare către Națiunile Unite, ambasadorul Iranului, Amir Saeid Iravani, a susținut că Kievul ar fi trimis „sute de experți” pentru a sprijini operațiunile conduse de SUA și Israel, acuzații respinse de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhiy Tykhy, care le-a catalogat drept minciuni. Forțele aliniate cu Kadîrov, cunoscute frecvent ca „kadîroviți”, au participat anterior la conflicte alături de trupele ruse, inclusiv în Ucraina. O eventuală desfășurare în Iran ar însemna, potrivit articolului, o extindere suplimentară a războiului dincolo de Orientul Mijlociu, însă deocamdată informațiile rămân la nivel de relatări din presa iraniană, fără confirmări oficiale. [...]

Armata iraniană amenință cu atacuri „devastatoare” împotriva SUA și Israelului , după declarațiile președintelui american Donald Trump, potrivit HotNews.ro , care citează AFP. Mesajul Teheranului vine în contextul în care Trump a avertizat că ar putea ordona bombardamente masive în săptămânile următoare, susținând că va readuce Iranul în „epoca de piatră”. Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, comandamentul operațional al armatei iraniene, Khatam al-Anbiya, a transmis că războiul va continua până la capitularea adversarilor. „Cu încredere în Dumnezeu Atotputernicul, acest război va continua până la umilirea, dezonoarea, regretele definitive și capitularea voastră” Conducerea armatei iraniene a adăugat că urmează „acțiuni” mai ample și mai distructive. Reacția a venit după ce Trump a afirmat peste noapte că războiul din Iran „e aproape de final”, dar că SUA vor „lovi tare” în următoarele săptămâni, inclusiv prin formula: „Îi vom trimite înapoi în epoca de piatră”. Tensiunile au avut efect și asupra piețelor: prețul petrolului a urcat, iar acțiunile au scăzut, pe fondul riscului de prelungire a conflictului și al incertitudinii legate de amploarea unei eventuale escaladări militare. Separat, ambasada SUA la Bagdad a avertizat, într-un comunicat publicat pe X, că grupuri armate irakiene pro-iraniene ar putea lansa atacuri în centrul orașului în următoarele două zile și a cerut americanilor aflați în Irak să părăsească țara imediat. Irakul a fost atras în războiul din Orientul Mijlociu declanșat pe 28 februarie, după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, merge la Washington între 8 și 12 aprilie , pentru întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, și cu principalii responsabili ai administrației americane, potrivit Agerpres , care citează AFP. Alianța a anunțat că Rutte va avea miercuri o întrevedere cu Donald Trump, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. Vizita are loc pe fondul tensiunilor din relația Washingtonului cu aliații europeni, după ce Trump a lansat în ultimele zile critici dure la adresa acestora. Conform informațiilor transmise, liderul de la Casa Albă a amenințat că SUA ar putea părăsi NATO, acuzând statele europene din Alianță că s-au ținut departe de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Marco Rubio a sugerat, la rândul său, că Washingtonul își reexaminează relațiile cu NATO, deși SUA rămân unul dintre membrii importanți ai organizației. AFP comentează că Mark Rutte încearcă de luni de zile să mențină un echilibru între atacurile verbale ale președintelui american la adresa aliaților europeni și nevoia de a-i apăra pe aceștia fără a escalada disputa cu Donald Trump. Situația s-a complicat după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, în contextul nemulțumirii exprimate de Trump față de ceea ce el consideră a fi o eschivare a europenilor. În acest cadru, Trump le-a cerut aliaților sprijin pentru securizarea strâmtorii Ormuz, blocată de la începutul războiului de Iran, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. Pe 9 aprilie, Rutte urmează să susțină un discurs și să participe la o dezbatere organizată de Institutul Fundației Ronald Reagan, iar între 10 și 12 aprilie va lua parte la reuniunea grupului Bilderberg, forum care reunește responsabili americani și europeni. [...]