Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile în adâncimea Rusiei, vizând infrastructura petrolieră, într-o mișcare care urmărește să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru război și care vine pe fondul unor prețuri globale mai ridicate la energie. Potrivit Digi24, Volodimir Zelenski a vorbit despre o „nouă etapă” a atacurilor, după ce a publicat imagini despre care susține că ar arăta o lovitură asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km.
Într-o postare pe platforma X, Zelenski a spus că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat un atac reușit „în adâncul teritoriului rus”, pe care l-a descris drept o etapă nouă în folosirea armelor ucrainene pentru a limita „potențialul de război” al Rusiei. Președintele ucrainean a publicat o înregistrare video cu o coloană de fum, fără să indice ținta.
„Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.”
În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a lovi rafinării, depozite și porturi petroliere, pentru a afecta principala sursă de finanțare a Moscovei, notează Agerpres, citată de Digi24. În același context, publicația menționează creșterea prețurilor la nivel mondial, pe fondul conflictului din Iran.
Din perspectiva Kievului, infrastructura energetică – inclusiv rafinăriile și depozitele de petrol – reprezintă ținte militare, întrucât ar susține finanțarea efortului de război al Rusiei. De cealaltă parte, Vladimir Putin a prezentat atacul ca dovadă a intensificării loviturilor asupra „țintelor civile”, potrivit articolului.
SBU a confirmat anterior că dronele sale au lovit, în noaptea precedentă, o stație de pompare a petrolului din apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina.
Digi24 mai relatează că un atac cu drone a provocat marți un incendiu major la o rafinărie din orașul-port Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, acesta fiind al treilea atac asupra rafinăriei în mai puțin de două săptămâni.
Totodată, este amintit un atac din februarie, când drone ucrainene ar fi lovit rafinăria din Uhta (regiunea Komi), la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit declarațiilor oficialilor regionali citați în material.
Ministerul Apărării ucrainean a transmis că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că armata și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern, conform articolului.
Zelenski a legat explicit aceste lovituri de efectul asupra economiei de război a Rusiei:
„Este important ca fiecare atac să reducă capacitățile industriei militare, ale logisticii și ale exporturilor de petrol ale Rusiei.”
Separat, Zelenski i-a mulțumit regelui Charles al III-lea pentru apelul adresat Congresului SUA privind menținerea sprijinului pentru Ucraina, potrivit EFE, citată de Digi24.
Recomandate
Ucraina încearcă să-și reducă costurile apărării antiaeriene prin dezvoltarea unor interceptoare dedicate dronelor rusești rapide, iar un nou prototip a lovit o țintă de tip Shahed în timpul unui test, potrivit Mediafax , care îl citează pe președintele Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că interceptorul a fost testat cu succes împotriva dronelor de atac rusești cu propulsie cu reacție, însă sistemul „are nevoie de îmbunătățiri” la anumite componente ale controlului, ceea ce înseamnă dezvoltare suplimentară înainte de a putea fi considerat gata de utilizare. „Un «Shahed» a fost doborât cu succes, dar unele aspecte ale controlului interceptorului trebuie încă perfecționate. Lucrările continuă – va mai dura ceva timp.” De ce contează: presiune operațională și bugetară pe apărarea Ucrainei Miza este găsirea unor soluții „accesibile” pentru a contracara dronele rusești mai rapide, care sunt mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice folosite pe scară largă de Moscova de la începutul invaziei din februarie 2022. Potrivit datelor militare ucrainene citate de Reuters , Rusia a lansat aproximativ 2.850 de drone cu propulsie cu reacție în august, față de aproximativ 450 în iunie, ceea ce indică o intensificare rapidă a atacurilor și, implicit, o creștere a consumului de muniție și resurse pentru apărare. Context tehnic: viteza schimbă ecuația interceptării În material se arată că dronele mai rapide pot atinge viteze între 240 și 500 km/h, în timp ce o dronă Shahed „convențională” zboară, de regulă, sub 200 km/h. Această diferență obligă Ucraina să caute alternative, inclusiv: drone de interceptare mai rapide; rachete ghidate cu costuri mai reduse. În acest stadiu, din informațiile disponibile, noul interceptor rămâne un prototip care a trecut un test relevant, dar nu este încă „gata”, iar calendarul pentru operaționalizare nu este precizat. [...]
Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației , iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres . Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”. Presiune diplomatică pentru un acord, fără detalii În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar. Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Zelenski: deschidere pentru discuții și posibilă întâlnire la G20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami. Mesaj separat: apel pentru încetarea ostilităților în Golful Persic Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia. Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică. [...]
Kremlinul ridică miza de securitate pentru vizitele occidentale în Ucraina , într-un mesaj care poate influența atât agenda diplomatică, cât și modul în care sunt organizate deplasările oficiale în zonă, potrivit Antena 3 . Rusia a transmis marți că politicienii și diplomații occidentali ar trebui să evalueze „cu seriozitate” riscurile de a călători în Ucraina, informație relatată de Agerpres. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova . Contextul imediat invocat este un incident petrecut cu două zile înainte, când o dronă rusă a lovit un tren de pasageri pe o linie folosită cu câteva minute mai devreme de un alt tren care transporta un grup de oficiali străini. Printre cei menționați se află fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt. Zaharova a susținut că centrele feroviare și infrastructura de transport care deservesc armata Ucrainei reprezintă „ținte legitime” și a amintit că Rusia ar fi avertizat diplomații străini încă din luna mai să părăsească Kievul, pe fondul atacurilor rusești asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Atacuri cu drone: intensificare raportată în noaptea de luni spre marți În același material este menționat că forțele ruse au lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu 200 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra capitalei. Potrivit informațiilor prezentate, o persoană a fost rănită în Kiev, iar o benzinărie și mai multe depozite au fost lovite. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis marți dimineață că atacul aerian este în desfășurare și a cerut populației să respecte regulile de siguranță. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu pe infrastructura energetică de garanții americane că Rusia îl va respecta , într-un semnal că orice pauză a atacurilor trebuie să fie verificabilă pentru a reduce riscurile asupra rețelelor de încălzire și electricitate și, implicit, asupra economiei. Într-un mesaj video transmis luni seară, președintele Volodîmîr Zelenski a spus, potrivit Reuters , că Kievul este gata să sprijine o propunere a SUA privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice doar dacă Washingtonul poate confirma că Moscova este „cu adevărat” pregătită să pună capăt războiului. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu își mai lovească reciproc țintele energetice. Zelenski a indicat însă că, până acum, nu a fost văzută „nicio disponibilitate reală” a Rusiei de a încheia războiul și a cerut ca orice acord să fie „fiabil, pe termen lung” și să aibă un impact concret asupra vieții oamenilor. De ce contează: energia rămâne un punct critic pentru industrie și populație În cei 4 ani și jumătate de război, Rusia a lovit frecvent obiective energetice din Ucraina, iar campania a produs pagube majore rețelelor de încălzire și electricitate, cu efecte severe atât asupra industriei, cât și asupra vieții de zi cu zi a civililor, notează Reuters. În paralel, armata ucraineană a atacat în ultimele luni obiective industriale din Rusia, în special din sectorul petrolier – un pilon al economiei ruse – iar aceste lovituri au dus la penurii serioase de benzină în mai multe regiuni rusești. Poziția Kievului: „dezescaladare” doar cu verificare și durată Zelenski a spus că Ucraina ar susține un prim pas de dezescaladare care să oprească loviturile rusești asupra infrastructurii critice și atacurile ucrainene „în răspuns”, dar numai în condițiile în care partenerii americani pot obține o angajare autentică a Rusiei, „onestă” și „pe termen lung”. Tot luni, Zelenski a publicat și comentarii pe rețelele sociale care, potrivit Reuters, echivalează cu o negare a faptului că Ucraina ar fi aprobat formal afirmația lui Trump privind un acord deja încheiat între părți. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu este convinsă că Rusia ar respecta orice înțelegere. [...]
Propunerea Ursulei von der Leyen de a crea pentru Canada un statut de „membru asociat” al UE ar deschide o formulă nouă de integrare economică și industrială, în afara tratatelor actuale , cu potențial de a extinde cooperarea de la comerț liber la apărare, tehnologie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Biziday . În discursul despre Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene a vorbit public despre ideea ca statul nord-american să devină „membru asociat” al Uniunii. Biziday notează că un asemenea statut nu există în tratatele UE, ceea ce ar presupune „crearea unei noi formule de relație” cu țări care nu urmăresc neapărat aderarea deplină. Von der Leyen a legat propunerea de nevoia Europei de a-și „regândi urgent parteneriatele”, pe fondul „fracturii” din sistemul internațional bazat pe reguli, și a indicat direcții concrete de cooperare UE–Canada, dincolo de acordul de liber schimb existent: producție „inteligentă” și o „alianță tehnologică”; integrarea bazelor industriale de apărare; un proiect comun în Arctica, prezentat ca inițiativă „emblematică”. Context: tensiuni comerciale cu SUA și o UE prudentă față de formule „flexibile” În același cadru, von der Leyen a precizat că parteneriatul nu ar fi îndreptat „împotriva altcuiva”, cu referire la Administrația Trump. Biziday arată că, la începutul săptămânii, premierul canadian Mark Carney a spus că guvernul său urmărește o alianță unică cu UE, dar nu și aderarea, iar șefa Comisiei l-a invitat să țină un discurs în Parlamentul European, joi. Potrivit Reuters (citat de Biziday), vizita lui Carney în Europa are loc într-un context internațional complicat, marcat de deteriorarea relațiilor cu SUA, care a atras Canada într-un război comercial, dar și de declarațiile repetate ale lui Donald Trump despre ideea ca țara vecină să devină al 51-lea stat american. Tot Reuters subliniază că UE s-a opus în trecut „categoriilor flexibile”, iar statele membre au reacționat cu rezerve la o propunere a Germaniei din luna mai privind un statut de „membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară către aderarea deplină. Ce urmează și de ce contează pentru economie Miza imediată este dacă propunerea poate fi transformată într-un cadru juridic și politic acceptabil pentru statele membre, în condițiile în care „membrul asociat” nu este prevăzut în tratate. Dacă ideea avansează, ea ar putea deveni un precedent pentru parteneriate economice mai adânci, care să includă nu doar comerț, ci și coordonare industrială, tehnologică și de apărare, într-un moment în care UE caută să-și reducă vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare și să-și consolideze „securitatea economică”. [...]
Ursula von der Leyen pregătește o repoziționare a securității UE, cu efecte directe asupra industriei de apărare și a regulilor de frontieră , potrivit news.ro , care citează POLITICO și un proiect de discurs consultat de Euractiv înaintea alocuțiunii „Starea Uniunii” (SOTEU) susținute miercuri în Parlamentul European, la Strasbourg. Discursul începe la ora locală 9:00 (10:00, ora României). În sală va fi, în premieră, și un lider din afara UE: premierul canadian Mark Carney, menționat în contextul unui război comercial cu Donald Trump și al încercării de a strânge legăturile cu Uniunea Europeană. Securitate: un nou format de coordonare cu parteneri din afara UE Miza centrală a discursului este o schimbare a arhitecturii de securitate europene și a modului de coordonare în cadrul alianței occidentale. Conform proiectului de discurs consultat de Euractiv, von der Leyen ar urma să susțină un nou format în care lideri din UE, dar și din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada și alte țări să se reunească pentru a coordona răspunsurile la amenințările de securitate în creștere. În paralel, apărarea și securitatea sunt așteptate să aibă un loc important și pe fondul faptului că Strategia de securitate a UE, așteptată de mult timp, este prevăzută pentru începutul lunii octombrie, după o amânare față de calendarul inițial. Migrație: consolidarea Frontex și posibile schimbări de finanțare Pe agenda discursului se află și migrația, în contextul crizei din Ceuta , unde „zeci de mii de imigranți” au intrat pe teritoriul spaniol, cu efecte politice în UE pe parcursul verii, potrivit POLITICO. Printre ideile vehiculate de oficiali citați de publicație se numără: consolidarea Frontex, inclusiv triplarea numărului de gardieni de frontieră și de coastă europeni la 30.000, de la aproximativ 7.800 în prezent; o posibilă extindere a mandatului Frontex, inclusiv un rol în „centre de returnare” din țări terțe; deschiderea către finanțarea infrastructurii de frontieră (garduri) din fonduri UE, ceea ce ar reprezenta o schimbare semnificativă de poziție a Comisiei; utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta statele membre să finanțeze centre de returnare în afara blocului. Cea mai controversată opțiune menționată de un diplomat de rang înalt și un oficial UE este un cadru european pentru situații de „presiune migratorie masivă”, care ar permite suspendarea anumitor norme privind azilul și returnări mai rapide. Climă și competitivitate: presiunea costurilor tranziției intră în discurs Dincolo de securitate, von der Leyen este așteptată să pună accent pe adaptarea la schimbările climatice, după o vară cu râuri secate și incendii de pădure. Comisia lucrează la un plan de creștere a rezilienței la schimbările climatice, programat pentru sfârșitul lunii octombrie, care ar putea include un „scenariu climatic comun” și evaluări periodice ale riscurilor, deși „rămâne de văzut” cât de multe detalii vor fi prezentate. Tema vine pe fondul tensiunilor dintre obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040 și presiunile industriei și ale capitalelor naționale de a limita costul economic al tranziției ecologice. În același timp, von der Leyen ar urma să atingă și subiectul competitivității, prin simplificarea birocrației și o „curățenie generală” în reglementare, însă POLITICO notează că aceasta nu va fi tema principală. Comerț și China: fără o nouă anchetă, dar cu accent pe diversificare O altă întrebare este dacă va menționa China. Potrivit unui oficial citat de POLITICO, von der Leyen nu va anunța o nouă anchetă (după cea din 2023 privind subvențiile pentru vehiculele electrice chinezești, care a declanșat măsuri de retorsiune ale Beijingului). China nu ar urma să ocupe un loc major, însă este de așteptat să fie subliniată nevoia de diversificare, inclusiv printr-un instrument de diversificare propus de Comisie. Inteligență artificială: impactul asupra locurilor de muncă, în centrul pregătirilor Inteligența artificială (IA) a fost tema principală a unei reuniuni a Comisiei la Tervuren, unde s-a planificat discursul, iar echipa președintei CE a cerut unităților relevante statistici actualizate despre locurile de muncă ce ar putea fi pierdute și create pe măsură ce adoptarea IA se extinde, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile interne. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că IA va fi tratată nu doar ca subiect tehnologic, ci și ca temă de piață a muncii, cu implicații pentru politici publice și reglementare. Ce urmează Textul final al discursului poate fi revizuit și rescris până la momentul susținerii, notează POLITICO. Totuși, direcțiile conturate în proiect și în discuțiile cu oficiali europeni indică o agendă în care securitatea (inclusiv cooperarea cu parteneri din afara UE), migrația și reziliența climatică sunt folosite ca pârghii pentru schimbări cu impact economic și de reglementare în următoarele luni. [...]
