Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile în adâncimea Rusiei, vizând infrastructura petrolieră, într-o mișcare care urmărește să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru război și care vine pe fondul unor prețuri globale mai ridicate la energie. Potrivit Digi24, Volodimir Zelenski a vorbit despre o „nouă etapă” a atacurilor, după ce a publicat imagini despre care susține că ar arăta o lovitură asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km.
Într-o postare pe platforma X, Zelenski a spus că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat un atac reușit „în adâncul teritoriului rus”, pe care l-a descris drept o etapă nouă în folosirea armelor ucrainene pentru a limita „potențialul de război” al Rusiei. Președintele ucrainean a publicat o înregistrare video cu o coloană de fum, fără să indice ținta.
„Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.”
În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a lovi rafinării, depozite și porturi petroliere, pentru a afecta principala sursă de finanțare a Moscovei, notează Agerpres, citată de Digi24. În același context, publicația menționează creșterea prețurilor la nivel mondial, pe fondul conflictului din Iran.
Din perspectiva Kievului, infrastructura energetică – inclusiv rafinăriile și depozitele de petrol – reprezintă ținte militare, întrucât ar susține finanțarea efortului de război al Rusiei. De cealaltă parte, Vladimir Putin a prezentat atacul ca dovadă a intensificării loviturilor asupra „țintelor civile”, potrivit articolului.
SBU a confirmat anterior că dronele sale au lovit, în noaptea precedentă, o stație de pompare a petrolului din apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina.
Digi24 mai relatează că un atac cu drone a provocat marți un incendiu major la o rafinărie din orașul-port Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, acesta fiind al treilea atac asupra rafinăriei în mai puțin de două săptămâni.
Totodată, este amintit un atac din februarie, când drone ucrainene ar fi lovit rafinăria din Uhta (regiunea Komi), la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit declarațiilor oficialilor regionali citați în material.
Ministerul Apărării ucrainean a transmis că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că armata și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern, conform articolului.
Zelenski a legat explicit aceste lovituri de efectul asupra economiei de război a Rusiei:
„Este important ca fiecare atac să reducă capacitățile industriei militare, ale logisticii și ale exporturilor de petrol ale Rusiei.”
Separat, Zelenski i-a mulțumit regelui Charles al III-lea pentru apelul adresat Congresului SUA privind menținerea sprijinului pentru Ucraina, potrivit EFE, citată de Digi24.
Recomandate
Atacurile cu drone lângă granița României au declanșat proceduri de alertare și intervenție aeriană în nordul județului Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert și ridicarea de la sol a două aeronave F-16, potrivit Știrile Pro TV . Incidentul a avut loc miercuri dimineață, după ce Rusia a atacat cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în zona localității Ismail, foarte aproape de frontiera fluvială cu România. Conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN), două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană au decolat în jurul orei 01:10 de la Baza 86 Aeriană Fetești . La scurt timp, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 01:12 a fost transmis mesajul RO-Alert. Ce au indicat monitorizările și ce au raportat piloții Radarele de la sol au urmărit două grupuri de drone, formate din șapte, respectiv opt aparate, care au lovit localitatea Ismail, pe teritoriul Ucrainei. Piloții aeronavelor F-16 au raportat „multiple explozii” pe partea ucraineană a Dunării, în zona Ismail. MApN a precizat că nu au fost depistate semnale radar în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la ora 02:40. Legătura cu aliații Ministerul Apărării mai arată că informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. (Informațiile sunt atribuite MApN în materialul publicat de Știrile Pro TV.) [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare din Odesa cresc riscul de întreruperi logistice într-o zonă-cheie pentru exporturile Ucrainei , după ce Rusia a lovit peste noapte sudul regiunii, avariind și un spital și clădiri rezidențiale, potrivit Reuters . Autoritățile ucrainene spun că atacul a vizat facilități de infrastructură portuară, fără a oferi detalii despre locații sau amploarea pagubelor. În același timp, guvernatorul regional Oleh Kiper a transmis pe Telegram că a fost distrus departamentul de primiri urgențe al unui spital din sudul regiunii Odesa, iar alte părți ale clădirii au fost grav avariate. Kiper a precizat că, în momentul atacului, personalul medical și pacienții se aflau într-un adăpost, iar ulterior au fost mutați într-o altă unitate. Serviciile de urgență au raportat două persoane rănite în incendii izbucnite într-o zonă rezidențială și au publicat imagini cu clădiri cuprinse de flăcări și intervenția pompierilor. Tot în regiune a fost înregistrat un incendiu la Rezervația Biosferei Dunării, a mai spus guvernatorul. De ce contează: presiune pe coridorul portuar din sud Regiunea Odesa găzduiește porturi maritime importante și porturi fluviale pe Dunăre și a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești în războiul care durează de peste patru ani. Lovirea infrastructurii portuare menține presiunea asupra operațiunilor logistice din sudul Ucrainei, într-un context în care porturile și rutele de transport rămân esențiale pentru fluxurile comerciale ale țării. Context: intensificarea atacurilor cu drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 171 de drone asupra Ucrainei de luni seara, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat 154 dintre ele. Separat, oficiali locali au raportat că o altă combinație de atac cu drone și rachete în regiunea Sumî (nord-est) a ucis o persoană și a rănit alte două, provocând incendii de amploare într-o zonă rezidențială. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriei din Tuapse riscă să lovească direct industria petrolieră a Rusiei , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește perturbarea economiei ruse, iar Kremlinul acuză efecte inclusiv asupra pieței globale a petrolului, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Președintele Vladimir Putin a susținut că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, invocând atacul cu drone asupra instalațiilor energetice din Tuapse și avertizând asupra unor posibile consecințe de mediu. Totuși, el a spus că guvernatorul regional i-a raportat de la fața locului că nu există „amenințări majore”. Armata ucraineană a confirmat atacul, descris ca parte a unei serii de lovituri menite să perturbe industria petrolieră și economia Rusiei, notează Reuters, citată de News.ro. În urma atacului de marți, la rafinărie a izbucnit un incendiu de proporții, iar autoritatea rusă de supraveghere a consumatorilor a recomandat populației să rămână în interior și să țină ferestrele închise. Efecte operaționale și riscuri de mediu în jurul rafinăriei Putin i-a cerut anterior ministrului pentru situațiile de urgență, Aleksandr Kurenkov, să meargă la Tuapse pentru coordonarea intervenției și gestionarea consecințelor. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a cerut locuitorilor din apropierea rafinăriei să se evacueze într-o școală. Materialul indică și episoade anterioare care sugerează un impact operațional repetat: după un atac din 20 aprilie, ar fi căzut o „ploaie neagră” peste oraș și o stațiune balneară din zonă, lăsând reziduuri uleioase; rafinăria și-ar fi oprit producția pe 16 aprilie, din cauza daunelor provocate de drone în port, care ar fi făcut imposibilă expedierea petrolului; oficialii ruși au raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în diferite atacuri ucrainene, iar unul dintre atacuri ar fi dus la o scurgere de petrol în mare. Miza economică: exporturi, prețuri și „criza mondială a petrolului” Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează „criza mondială a petrolului” prin atacarea unor depozite cu petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că exporturile rusești nu ar fi suficient de mari încât să influențeze prețurile globale. În același timp, pe rețelele sociale, unii locuitori din zonă au cerut explicații privind lipsa unei întăriri a apărării aeriene după un al treilea atac consecutiv. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. Rafinăria din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone (circa 240.000 de barili pe zi) și produce, între altele, nafta, motorină și păcură, conform informațiilor citate în articol. [...]
China cere Japoniei să accelereze distrugerea armelor chimice abandonate , invocând obligațiile internaționale ale Tokyo și riscurile încă existente pentru populație și mediu, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian. Beijingul susține că Japonia a fost inițial obligată să finalizeze distrugerea armelor chimice abandonate pe teritoriul Chinei până în 2007, însă procesul a fost „întârziat în mod repetat”. Declarația a fost făcută miercuri, în contextul împlinirii a 29 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice . Miza: obligație internațională și risc operațional încă prezent Lin Jian a afirmat că armele chimice abandonate de Japonia în China sunt legate de „crime grave” comise de militarismul japonez în timpul războiului de agresiune împotriva Chinei și că, până astăzi, acestea „continuă să pună în pericol” viețile și proprietățile cetățenilor chinezi, precum și siguranța ecologică. În acest cadru, Beijingul califică distrugerea completă a acestor arme drept o obligație internațională pe care Japonia trebuie să o îndeplinească. Ce solicită concret China Japoniei Partea chineză cere Japoniei să își asume „responsabilitățile istorice și practice” și să accelereze eliminarea armelor, inclusiv prin: furnizarea de informații suplimentare despre locurile de îngropare; creșterea resurselor alocate („input”); accelerarea procesului de eliminare, pentru a „returna pământ curat” populației. În declarație este menționată și poziția directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) , Fernando Arias, care a spus anterior că distrugerea armelor chimice vechi și a celor abandonate este o componentă indispensabilă pentru o lume fără arme chimice. Ce urmează Materialul nu indică un calendar nou sau măsuri concrete asumate de Japonia. Din perspectiva Beijingului, următorul pas ar fi intensificarea cooperării și a operațiunilor de identificare și eliminare, pe baza Convenției și a memorandumului dintre guvernele chinez și japonez, pentru recuperarea terenurilor afectate și reducerea riscurilor de securitate și mediu. [...]
Sancțiunile UE „dor” economia Rusiei, iar Kremlinul răspunde prin restricții tot mai dure asupra internetului , a susținut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Agerpres . Mesajul ei leagă direct presiunea economică a sancțiunilor de o înăsprire a controlului informațional în Rusia, cu efecte inclusiv asupra serviciilor digitale folosite de populație. În intervenția din plen, von der Leyen a afirmat că sancțiunile europene au „un efect usturător” asupra economiei ruse, invocând creșterea inflației și a dobânzilor. În acest context, ea a spus că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. Restricții de internet și mesagerie, pe fondul presiunii economice Șefa Comisiei Europene a acuzat Kremlinul că reacționează „în modul obișnuit”, prin limitarea accesului la internet și a libertății de comunicare, ceea ce ar crea senzația unei „cortine de fier digitale”. Agerpres notează că, de luni de zile, serviciile de internet mobil sunt dezactivate în mai multe regiuni rusești, măsuri pe care autoritățile le justifică prin „motive de securitate”, în contextul ofensivei din Ucraina. În paralel, sunt menționate și restricții care afectează utilizarea aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, descrise ca fiind greu de folosit în ultimele luni fără VPN (rețea privată virtuală, instrument care poate ocoli blocaje). La jumătatea lunii aprilie, Moscova ar fi restrâns utilizarea VPN-urilor, iar mai multe site-uri – inclusiv bancare, de streaming video și motoare de căutare – ar bloca accesul dacă detectează folosirea unui VPN. Totodată, autoritățile ruse promovează aplicația Max, despre care materialul precizează că nu criptează integral datele, ceea ce alimentează îngrijorări privind protecția vieții private. Context: sprijin financiar și militar al UE pentru Ucraina În același discurs, von der Leyen a spus că UE și-a respectat angajamentul privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 45 de miliarde ar urma să fie plătite în acest trimestru. Potrivit declarațiilor ei, o treime din sumă este destinată nevoilor bugetare, iar două treimi apărării, primul pachet de apărare urmând să includă drone „din Ucraina pentru Ucraina”, în valoare de circa 6 miliarde de euro. [...]
Un nou șoc petrolier riscă să împingă până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în 2026 , pe fondul scumpirii energiei și al efectelor în lanț asupra alimentelor, potrivit unui raport al Băncii Mondiale prezentat de Antena 3 . Raportul leagă riscul de foamete de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi produs „cel mai mare șoc petrolier din istorie”. Banca Mondială estimează că deteriorarea infrastructurii energetice din regiune a scos de pe piață zece milioane de barili de petrol pe zi, alimentând o creștere a prețurilor la energie cu potențial de a reaprinde inflația globală, cu impact disproporționat asupra populației cu venituri mici. Efectul în lanț: energie mai scumpă, apoi alimente, apoi dobânzi Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie mecanismul prin care conflictul se transmite în economie: mai întâi prin energie, apoi prin alimente și, în final, prin inflație, care poate forța creșterea ratelor dobânzilor și scumpirea datoriei. „Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin inflație mai mare, ceea ce va duce la creșterea ratelor dobânzilor și va face datoria și mai scumpă.” Banca Mondială avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește „brusc”, inclusiv din cauza perturbării aprovizionării cu îngrășăminte, pe fondul închiderii efective a strâmtorii Ormuz (rută maritimă esențială între Iran și Oman pentru fluxurile globale). În același context, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra unei posibile raționalizări a alimentelor, pe fondul problemelor de aprovizionare cu îngrășăminte, potrivit informațiilor citate în articol. Prognoze: petrol, energie, îngrășăminte și inflație în țările sărace În scenariul prezentat, Banca Mondială estimează: prețul petrolului Brent la o medie de 86 de dolari pe baril în acest an, față de 69 de dolari anul trecut; o creștere a prețurilor la energie cu 24% în acest an, cea mai mare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022; o creștere a prețurilor îngrășămintelor cu 31% în 2026, pe fondul unei scumpiri cu 60% a ureei; inflație medie de 5,1% în cele mai sărace țări în acest an, cu un punct procentual peste nivelul anticipat înainte de izbucnirea războiului din Iran; pentru 2026, inflația ar urma să fie 3,6% (față de 4% prognozat în ianuarie). Pe piața petrolului, articolul notează că prețurile au urcat din nou peste 110 dolari pe baril, în creștere cu peste 50% față de nivelul de dinaintea conflictului, pe fondul lipsei de progrese către o pace durabilă între Statele Unite și Iran. Măsuri de raționalizare și riscul pentru economiile îndatorate Banca Mondială indică faptul că cele mai expuse sunt țările din Asia de Sud și Asia de Sud-Est, din cauza dependenței de produse de bază din Orientul Mijlociu și a efectelor blocajului din strâmtoarea Ormuz. Sunt menționate măsuri de raționalizare a energiei, precum restricții privind utilizarea aerului condiționat în Thailanda, sărbători legale miercurea în Sri Lanka și apelul autorităților din Vietnam către populație să folosească bicicleta sau transportul public. În paralel, date economice recente ar începe să arate impactul asupra costului vieții și în economiile bogate, alimentând speculații că băncile centrale ar putea majora dobânzile pentru a tempera scumpirile. O astfel de evoluție ar agrava presiunea asupra statelor mai sărace, prin creșterea costurilor de finanțare și scumpirea serviciului datoriei. În plan umanitar, articolul citează și un raport al ONU potrivit căruia numărul persoanelor aflate în cele mai grave stadii ale foamei acute a crescut de la 155.000 la 1,4 milioane între 2016 și 2024, în timp ce finanțarea umanitară pentru crizele alimentare a revenit la nivelul de acum aproape un deceniu. [...]
