Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ridică miza pe securitatea infrastructurii energetice, după ce FSB a anunțat că a ucis doi bărbați despre care susține că pregăteau un atac cu dronă asupra unei companii petroliere din regiunea Komi, în nord-vestul țării, la ordinele Ucrainei, relatează Digi24, citând EFE.
Potrivit comunicatului FSB, cei doi suspecți au fost uciși în timpul unei operațiuni de reținere în orașul Uhta (aprox. 1.500 km nord-est de Moscova), după ce ar fi opus „rezistență armată”. Informația este preluată de Agerpres din aceeași relatare EFE.
Serviciul rus afirmă că bărbații ar fi urmat instrucțiunile serviciilor secrete ucrainene și intenționau să „arunce în aer” o companie din industria petrolieră din regiune, folosind o dronă echipată cu un dispozitiv exploziv artizanal.
FSB mai susține că a confiscat:
Conform aceleiași versiuni, în timpul operațiunii nu ar fi existat victime civile.
În contextul războiului, atacurile cu drone asupra rafinăriilor și terminalelor portuare rusești au redus „în mare măsură” capacitatea de producție și export a industriei petroliere ruse, notează materialul. Această vulnerabilitate operațională capătă greutate suplimentară într-un moment în care prețul barilului a crescut semnificativ, pe fondul războiului din Iran, potrivit sursei citate.
În același tablou, președintele Vladimir Putin și FSB invocă amenințări la adresa securității naționale pentru a justifica încetinirea internetului și blocarea rețelelor sociale, măsuri care au început „cu mai multe luni în urmă”, argumente pe care „majoritatea populației ruse” le respinge, conform articolului.
Recomandate
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
Declarațiile ambasadorului Rusiei ridică miza diplomatică și de securitate pentru România după incidente repetate cu drone rusești căzute pe teritoriul național, într-un context în care Moscova încearcă să descurajeze sprijinul pentru Ucraina, potrivit G4Media . Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a declarat luni pentru agenția rusă TASS că România ar fi „de facto” parte la conflictul din Ucraina, pe motiv că ar participa „activ” la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către Kiev. Declarațiile vin după ce Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe , în urma prăbușirii în România a unei drone rusești cu explozibil, incident care a distrus o anexă gospodărească. În același context, publicația notează că cel puțin 20 de drone rusești au căzut în România de la începutul invaziei ruse în Ucraina. De ce contează: presiune politică și risc de escaladare în comunicarea Kremlinului Potrivit articolului, amenințările și acuzațiile la adresa statelor care sprijină Ucraina sunt o tactică folosită constant de Kremlin pentru a diminua sprijinul popular din aceste țări pentru ajutorarea Kievului. Publicația mai susține că Rusia duce un „război hibrid” împotriva țărilor care sprijină Ucraina, cu scopul de a influența decizii politice. Materialul menționează și un context regional: Kremlinul ar fi suferit „o înfrângere dură” în Ungaria, după ce partidul lui Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, conform aceleiași surse. [...]
Uniunea Europeană își asumă un rol financiar mai mare în susținerea Ucrainei , pe fondul blocajului diplomatic și al percepției că implicarea Statelor Unite scade, potrivit Adevărul . Miza pentru capitalele europene devine gestionarea unui război de uzură, nu apropierea unei păci negociate pe termen scurt. În lipsa unor progrese pe front și a unei „căi clare” spre victorie sau pace pentru oricare dintre părți, conflictul tinde să se transforme într-un război prelungit, arată publicația, care citează o analiză The New York Times. În acest context, oficiali și analiști citați avertizează că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict de durată, dacă nu există o strategie coerentă de încheiere a războiului. Pivotul european: bani și sancțiuni, în locul unei soluții rapide Materialul indică drept element-cheie poziția Washingtonului: fără implicare activă și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord rămân reduse, iar administrația Donald Trump este descrisă ca reticentă. În absența unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân blocate. Pe acest fundal, UE își intensifică sprijinul prin instrumente cu impact economic și de reglementare: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), fără dobândă , pentru Ucraina, prezentat ca semnal puternic în condițiile diminuării implicării americane; al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează inclusiv sectorul energetic și așa-numita „flotă fantomă” (rețele de transport maritim folosite pentru a ocoli restricțiile), în paralel cu lucrul la un nou set de măsuri. De ce contează: războiul se mută în zona de rezistență financiară Analistul James Sherr, citat în articol, susține că europenii ajung la concluzia că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt „fundamental incompatibile”, ceea ce împinge strategia occidentală spre un obiectiv mai limitat: sprijinirea Kievului astfel încât Moscova să nu obțină o victorie nici militară, nici politică. În același timp, presiunea economică asupra Rusiei s-ar fi redus parțial în contextul creșterii prețurilor la energie, factor care, potrivit materialului, diminuează urgența unui acord. Pe teren, Ucraina își menține pozițiile, iar Rusia ar înregistra pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate. Ce urmează: negocieri tot mai îndepărtate, sprijin extern diversificat Încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia nu au avut succes, Moscova respingând ideea, iar discuțiile fiind „înghețate”, potrivit articolului. Europa ar spera, în cele din urmă, ca Vladimir Putin să accepte negocieri, însă mai degrabă direct cu Washingtonul decât cu Bruxelles-ul. În paralel, Volodimir Zelenski ar încerca să diversifice sprijinul extern, inclusiv prin consolidarea relațiilor cu state din Golf și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania. În același timp, liderul ucrainean a criticat administrația Trump, acuzând-o că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj și exprimând nemulțumiri față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul. [...]
Sugestia cancelarului german Friedrich Merz că Ucraina ar putea fi împinsă spre cedări teritoriale pentru a avansa pe drumul aderării la UE ridică miza politică a negocierilor de pace și poate complica parcursul de extindere al Uniunii , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Merz a declarat luni că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte unele concesii teritoriale într-un eventual acord de pace cu Rusia și a legat aceste concesii de perspectivele de aderare la Uniunea Europeană. Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detaliile despre contextul exact al declarației, condițiile invocate sau reacțiile părților nu sunt prezentate în extrasul public. [...]
Atacul cu drone asupra Odesei lovește direct infrastructura urbană și un nod-cheie pentru exporturile Ucrainei , într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile ofensive de-a lungul întregii linii a frontului, potrivit Știrile Pro TV . În noaptea de duminică spre luni, un atac masiv cu drone desfășurat de Rusia asupra orașului-port Odesa (sudul Ucrainei) s-a soldat cu cel puțin 10 civili răniți, inclusiv doi copii, și cu avarierea mai multor clădiri rezidențiale, relatează Reuters. Cele mai grave pagube au fost în districtul central Primorski, unde au fost avariate imobile de locuit, un hotel și mai multe obiective din centrul orașului, potrivit unei postări pe Telegram a lui Serhii Lisak, șeful administrației militare locale. Tot din această zonă provin și cele mai multe persoane rănite, conform aceluiași oficial. „A fost o noapte extrem de dificilă”, a spus Lisak, indicând că în alte două districte ale Odesei au fost lovite blocuri turn, case private, iar mai multe autoturisme au fost făcute scrum de incendiile izbucnite în urma căderii unor fragmente de drone interceptate. De ce contează: Odesa, punct sensibil pentru exporturile Ucrainei Odesa este un port important la Marea Neagră și un punct critic pentru exporturile ucrainene. Orașul a fost ținta repetată a atacurilor rusești în cei peste patru ani de război declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în 2022. Presiune în creștere pe front: 161 de atacuri într-o singură zi În paralel, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , a declarat că se înregistrează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei pe întreaga linie a frontului, potrivit dpa. Statul Major ucrainean a raportat duminică cel puțin 161 de atacuri rusești pe front, conform dpa, dintre care: 39 de atacuri în zona Pokrovsk (est); 24 de încercări de străpungere a pozițiilor ucrainene în apropiere de Huliaipole, în regiunea Zaporojie (sud); circa 15 asalturi în apropiere de Konstantinovka (raionul Kramatorsk, regiunea Donețk), parte a liniei fortificate Slaviansk–Kramatorsk–Drujkovka–Konstantinovka. Agenția dpa precizează că nu a putut verifica independent toate aceste informații. În pofida intensificării luptelor, în ultimele luni nu s-au înregistrat mișcări semnificative pe front, iar Rusia ar fi obținut doar câștiguri minore, cu pierderi umane considerabile, potrivit observatorilor internaționali. În total, de la începutul invaziei din 2022, forțele ruse au ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. [...]
