Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, într-un gest cu încărcătură politică înaintea alegerilor legislative din Ungaria, care au loc duminică, relatează Agerpres. Președintele ucrainean speră ca scrutinul să ducă la înlăturarea de la putere a premierului Viktor Orban, cu care Kievul are relații tensionate.
„Aici, în Transcarpatia, a avut loc o întâlnire cu comunitatea noastră ucraineano-ungară. Este important ca toate comunitățile din Ucraina să primească atenție și respect”, a scris Zelenski pe Telegram, potrivit AFP.
Zelenski a mulțumit minorității maghiare pentru „ajutorul său în apărarea” Ucrainei în războiul cu Rusia și a salutat sprijinul acordat persoanelor strămutate și companiilor relocate din cauza conflictului.
Pe fond, tensiunile dintre Budapesta și Kiev au mai multe cauze, potrivit materialului:
Budapesta susține că etnici maghiari mobilizați în Ucraina au murit pe front și afirmă că Rusia a predat direct Ungariei militari ucraineni proveniți din minoritatea maghiară, luați prizonieri. În paralel, în urmă cu o lună, Zelenski a declarat că ar putea trimite armata ucraineană „după Orban” dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, blocat prin veto de premierul ungar, pe fondul unei dispute legate de secțiunea ucraineană a conductei petroliere Drujba.
A doua zi după acea declarație, autoritățile ungare au oprit două vehicule blindate de transport de valori și au găsit numerar de 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro, plus 9 kilograme de aur. Șapte ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți și eliberați ulterior, însă valorile confiscate nu au fost predate Ucrainei. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat că acestea ar putea avea legătură cu „mafia de război ucraineană” sau ar fi fost destinate „cuiva în Ungaria”, cu trimitere la contextul electoral.
În Ungaria, Viktor Orban, aflat de 16 ani la putere, se confruntă la alegerile legislative din 12 aprilie cu Peter Magyar, fost aliat devenit opozant. Magyar a fondat partidul Tisza, care se descrie drept pro-european de centru-dreapta și care, potrivit Agerpres, este susținut de Bruxelles; formațiunea s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare, cu aproape 30% din voturi. Sondaje publicate în ultimele zile indică o scădere puternică pentru Fidesz și o posibilă preluare a puterii de către Tisza, cu o majoritate confortabilă.
Recomandate
Posibila implicare a Belarusului în război ar ridica riscul de sancțiuni și costuri economice suplimentare în regiune , pe fondul semnalelor că Minsk ar putea sprijini mai direct Rusia în Ucraina, potrivit Digi24 . Liderii occidentali urmăresc dacă Belarusul va rămâne la nivelul sprijinului logistic oferit până acum sau va face un pas care ar declanșa reacții politice și economice mai dure. Belarus și Rusia au organizat recent exerciții nucleare comune, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Belarus ar putea deveni o rampă de lansare pentru deschiderea unui nou front în nordul Ucrainei. În 2022, o parte dintre trupele ruse au intrat în Ucraina de pe teritoriul belarus, în primele zile ale invaziei. Mesajul lui Macron către Lukașenko: riscul de a fi „târât” în război Un indicator al presiunii diplomatice este convorbirea telefonică dintre Emmanuel Macron și Aleksandr Lukașenko, prima de la începutul invaziei, în care președintele francez a transmis, printr-un consilier prezidențial citat de Digi24, că a atras atenția asupra riscurilor pentru Belarus dacă se implică în războiul Rusiei. Serviciul de presă al președinției belaruse a comunicat, succint, că discuția a avut loc „la inițiativa părții franceze” și a vizat „probleme regionale”, precum și relațiile Belarusului cu Uniunea Europeană și Franța. De ce contează economic: dependența de Kremlin și istoricul sancțiunilor Miza pentru Minsk nu este doar militară. Lukașenko conduce o țară de aproximativ 9,5 milioane de locuitori și se bazează pe Kremlin pentru energie ieftină, împrumuturi și alte forme de sprijin, ceea ce îi reduce spațiul de manevră în raport cu Moscova. În același timp, statele occidentale au impus în repetate rânduri sancțiuni Belarusului, inclusiv pentru reprimarea drepturilor omului și pentru faptul că a permis Rusiei să-și folosească teritoriul în invazia Ucrainei. Potrivit materialului, Lukașenko a încercat mai recent să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, iar după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar fi eliberat sute de prizonieri politici în cadrul unor acorduri care au dus la ridicarea unor sancțiuni americane. Contextul militar: atacuri asupra Kievului și presiune pentru apărare antiaeriană În paralel, Rusia a avertizat asupra unor noi „lovituri sistemice” asupra Kievului și a îndemnat cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic, să părăsească orașul. Pe teren, armata rusă este descrisă ca fiind într-o luptă „grea și costisitoare” pe linia frontului de 1.250 de kilometri. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a acuzat Rusia că, în lipsa progreselor pe câmpul de luptă, recurge la atacuri deliberate asupra centrelor urbane. În plus, Digi24 notează că Ucraina are dificultăți mai mari în a opri rachetele rusești, în condițiile în care rachetele de apărare aeriană fabricate în SUA sunt insuficiente, pe fondul războiului cu Iranul, iar eforturile SUA de a opri luptele sunt în impas. Atacul de duminică asupra Kievului a inclus racheta balistică hipersonică Oreșnik , iar autoritățile ucrainene au raportat două decese și cel puțin 91 de răniți. Luni, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a dus ambasadori din peste 70 de țări la locurile lovite și a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei și mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană. În acest context, orice semn că Belarus ar putea facilita o escaladare – inclusiv prin deschiderea unui nou front – ar crește probabilitatea unor măsuri restrictive suplimentare și ar complica perspectiva unei normalizări a relațiilor Minskului cu UE și SUA. [...]
Un parlamentar suedez cere sancțiuni UE mai dure împotriva rețelelor care alimentează economia gri din Transnistria , argumentând că regiunea funcționează ca un instrument de instabilitate cu „costuri minime și pârghii maxime” pentru Rusia, potrivit G4Media . Björn Söder susține, într-un editorial publicat pentru portalul IPN și preluat în relatarea citată de G4Media, că Moscova a folosit Transnistria nu ca pe un „conflict înghețat”, ci ca pe o „armă încărcată” îndreptată spre flancul estic al Europei. În acest cadru, el leagă direct măsurile recente de „pașaportizare” (acordarea cetățeniei ruse) de o arhitectură juridică ce poate justifica ulterior proiecția de forță. „Pașaportizarea” ca bază legală pentru intervenție Söder indică decretul semnat de Vladimir Putin la 15 mai, privind acordarea accelerată a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene, și îl compară cu un decret din 24 aprilie 2019 aplicat în Donețk și Lugansk, cu „aceleași excepții” și „aceeași arhitectură juridică”. În text este menționat că, până în 2026, aproximativ 220.000 de locuitori ai regiunii transnistrene – circa jumătate din populația regiunii – dețin pașapoarte rusești, pe fondul unor „investiții paralele” ale Rusiei: cetățenie, plăți sociale, cote educaționale, legături economice și prezență militară prin Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este citat cu ideea că noul decret reprezintă modul Rusiei de a revendica un teritoriu. Totodată, sunt menționate amendamente adoptate la Moscova care ar extinde temeiurile legale pentru desfășurarea forțelor armate ruse în străinătate, pentru protejarea cetățenilor ruși, inclusiv în raport cu acțiuni ale unor instanțe străine sau internaționale. Miza pentru UE: sancțiuni pe lanțurile financiare și logistice Unghiul central al editorialului este că menținerea Transnistriei ca „zonă gri” a servit, timp de decenii, nu doar intereselor Moscovei, ci și unei rețele mai largi de beneficiari. Înainte de 2022, sunt invocate rețele din Ucraina care ar fi exploatat granițele poroase pentru trafic de arme, vehicule furate și contrabandă, dar și structuri oligarhice din Republica Moldova care ar fi folosit economia nereglementată a enclavei ca „un canal paralel convenabil”, în afara jurisdicției Chișinăului și a cadrului de conformitate al UE. De asemenea, autorul afirmă că anumiți actori europeni din zona financiară, logistică și comercială nu ar fi fost „complet deranjați” de existența unei jurisdicții care „nu punea întrebări”. În acest context, Söder cere UE să aplice „sancțiuni coerente și consecvente” împotriva celor care facilitează sistemul transnistrean, inclusiv atunci când operează prin rețele financiare și logistice europene, avertizând că presiunea care vizează doar actorii ruși, dar lasă intacte rețelele adiacente, nu ar fi o strategie, ci „doar imagine publică”. „Aceasta înseamnă că UE trebuie să aplice sancțiuni coerente și consecvente împotriva celor care facilitează sistemul transnistrean – inclusiv atunci când aceștia operează prin rețele financiare și logistice europene.” Ce urmează, în logica argumentului Autorul mai susține că Republica Moldova ar trebui să închidă canalele prin care economia gri a enclavei s-a conectat istoric la economia și societatea moldoveană, iar aderarea la UE ar fi „pârghia structurală” care face această reformă internă necesară și posibilă. Textul nu oferă un calendar sau măsuri concrete anunțate de UE, ci formulează o recomandare de politică publică și de sancționare. [...]
Valul de caniculă din Europa începe să genereze măsuri cu efect direct asupra muncii , după ce regiunea Lazio din Italia (care include Roma) a introdus restricții pentru activitățile profesionale desfășurate în aer liber, pe fondul temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru luna mai, potrivit Digi24 . În Lazio, autoritățile au adoptat o reglementare care limitează munca „cu o expunere prelungită la soare” între orele 12:30 și 16:00. Măsura a intrat în vigoare luni și se aplică până la 15 septembrie, fiind implementată anul trecut pe 30 mai. Temperaturile record și riscurile pentru populație Episodul de căldură a adus recorduri și alerte în mai multe țări. La Londra, mercurul a urcat luni la 34,8°C la Kew Gardens, un maxim pentru o zi de mai, potrivit Met Office , care a indicat că noul record depășește cu 2°C precedentul maxim (32,8°C), înregistrat în 1922 și 1944. Meteorologii au descris nivelul de temperatură ca fiind neobișnuit chiar și pentru mijlocul verii în Regatul Unit. În Franța, autoritățile au emis avertismente, iar Ministerul Sporturilor a cerut „cea mai mare vigilență” în practicarea sportului, după ce au fost raportate decese la evenimente sportive pentru amatori. Digi24 notează că nu era clar dacă moartea unui alergător la o cursă din Paris a fost legată de căldură, însă ministrul Sportului, Marina Ferrari, a indicat o posibilă legătură. De ce se întâmplă și cât ar putea dura Valul de căldură este pus pe seama unui aflux de aer cald din Africa de Nord, „captiv” sub presiuni ridicate asociate unui anticiclon puternic. În Franța, un specialist Meteo-France a estimat că episodul de căldură timpurie ar urma să dureze, „a priori”, până în weekend. În context, un raport publicat la finalul lunii aprilie de serviciul european Copernicus (C3S) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a reamintit că, din anii 1980, Europa „s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală” și că valurile de căldură devin mai frecvente și mai grave pe cel puțin 95% din teritoriul european. [...]
Statele Unite își mențin disponibilitatea de a media războiul Rusia–Ucraina , într-un moment în care escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea diplomatică pentru o eventuală încetare a focului, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, marți, că Washingtonul este „pregătit și dispus” să facă „tot ce îi stă în putință” pentru a facilita încheierea războiului, exprimând speranța că va apărea „ocazia” pentru un astfel de demers. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuție telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov . Contextul imediat este o intensificare a violențelor: în noaptea de sâmbătă spre duminică, bombardamente masive au vizat Kievul și regiunea sa, soldate cu „cel puțin patru morți”, la câteva zile după un atac ucrainean cu drone asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia. Rubio a spus că atacurile majore „de ambele părți” reamintesc de ce războiul „trebuie să se încheie”. Avertismentul Moscovei pentru străini și personal diplomatic Rusia a avertizat luni cetățenii străini care locuiesc în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înainte de noi bombardamente ale armatei ruse. Potrivit informațiilor citate, țintele ar urma să includă „centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare” din capitală. Rubio a precizat că avertismentul Moscovei a vizat „toate ambasadele”, nu doar ambasada Statelor Unite. [...]
Donald Trump condiționează beneficiile financiare pentru Iran de eliminarea uraniului puternic îmbogățit , indicând că materialul ar putea fi fie transportat în SUA pentru distrugere, fie distrus în Iran sau într-o altă locație acceptabilă, potrivit Mediafax . Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a descris trei variante pentru „uraniul îmbogățit (praful nuclear!)”: predarea imediată către Statele Unite „pentru a fi adus acasă și distrus”, distrugerea „la fața locului” în Iran, sau distrugerea într-o altă locație acceptabilă. El a adăugat că procesul ar urma să se desfășoare cu „ Comisia pentru Energie Atomică sau echivalentul acesteia” ca martor. Miza: accesul Iranului la bani, legat de „eliminarea” stocurilor În același context, articolul notează că oficiali americani au început să folosească formula „Fără praf, fără dolari”, o referire la rezervele de aproape 450 kg de uraniu puternic îmbogățit. Mesajul, potrivit informațiilor citate, este că aceste rezerve ar trebui eliminate înainte ca Iranul să poată beneficia financiar de pe urma unui acord propus pentru a pune capăt războiului. Nuance în poziția SUA: recuperare în SUA sau distrugere sub supraveghere Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval, săptămâna trecută, că SUA nu vor insista asupra recuperării uraniului îmbogățit al Iranului, însă postarea sa indică deschidere pentru o formulă care să implice Teheranul în distrugerea materialului, potrivit CNN, citat de Mediafax. Totodată, Trump a reiterat, joi, o poziție fermă privind controlul asupra materialului: „Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să îl ia.” Materialul Mediafax nu oferă detalii despre un calendar, un mecanism de verificare sau un acord deja convenit privind una dintre opțiuni; sunt prezentate doar variantele enunțate de Trump și condiționarea politică asociată. [...]
Premierul Canadei avertizează că un referendum de separare în Alberta poate produce efecte ireversibile , după modelul Brexitului, și spune că un astfel de vot folosit ca instrument de negociere cu guvernul federal ar putea scăpa de sub control, potrivit Mediafax . Mark Carney a numit referendumul un „bluf periculos” și l-a comparat cu votul pentru Brexit, care a dus la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Carney a condus Banca Angliei în perioada Brexitului și a spus că, la 10 ani de la referendum, Regatul Unit „încearcă să anuleze ceea ce oamenii nu credeau că votează, dar ceea ce au obținut în cele din urmă”, potrivit BBC. Premierul a avertizat explicit împotriva ideii de a vota în favoarea separării doar pentru a întări poziția de negociere a provinciei Alberta în raport cu Ottawa, argumentând că o astfel de strategie poate avea „consecințe neintenționate”. Calendarul votului și miza politică Locuitorii din Alberta vor decide pe 19 octombrie dacă vor să rămână parte a Canadei sau să declanșeze organizarea unui vot obligatoriu privind separarea la o dată ulterioară. Carney a declarat, într-o discuție cu reporterii, că va face campanie pentru unitatea Canadei în lunile următoare. „Trebuie să fim foarte atenți în această privință.” „Există argumente foarte puternice și pozitive pentru Canada, o Alberta puternică într-o Canada unită.” De ce a apărut referendumul: nemulțumiri legate de energie și politici de mediu Susținătorii independenței spun că Alberta, provincie bogată în petrol, a fost mult timp ignorată de decidenții de la Ottawa și că politicile federale de mediu i-au limitat capacitatea de a construi conducte de petrol și gaze și de a-și dezvolta resursele naturale. Referendumul vine după ce o mișcare populară a strâns anul acesta peste 300.000 de semnături pentru o petiție care cere un vot privind separarea, prag suficient pentru declanșarea referendumului. [...]
