Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, într-un gest cu încărcătură politică înaintea alegerilor legislative din Ungaria, care au loc duminică, relatează Agerpres. Președintele ucrainean speră ca scrutinul să ducă la înlăturarea de la putere a premierului Viktor Orban, cu care Kievul are relații tensionate.
„Aici, în Transcarpatia, a avut loc o întâlnire cu comunitatea noastră ucraineano-ungară. Este important ca toate comunitățile din Ucraina să primească atenție și respect”, a scris Zelenski pe Telegram, potrivit AFP.
Zelenski a mulțumit minorității maghiare pentru „ajutorul său în apărarea” Ucrainei în războiul cu Rusia și a salutat sprijinul acordat persoanelor strămutate și companiilor relocate din cauza conflictului.
Pe fond, tensiunile dintre Budapesta și Kiev au mai multe cauze, potrivit materialului:
Budapesta susține că etnici maghiari mobilizați în Ucraina au murit pe front și afirmă că Rusia a predat direct Ungariei militari ucraineni proveniți din minoritatea maghiară, luați prizonieri. În paralel, în urmă cu o lună, Zelenski a declarat că ar putea trimite armata ucraineană „după Orban” dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, blocat prin veto de premierul ungar, pe fondul unei dispute legate de secțiunea ucraineană a conductei petroliere Drujba.
A doua zi după acea declarație, autoritățile ungare au oprit două vehicule blindate de transport de valori și au găsit numerar de 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro, plus 9 kilograme de aur. Șapte ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți și eliberați ulterior, însă valorile confiscate nu au fost predate Ucrainei. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat că acestea ar putea avea legătură cu „mafia de război ucraineană” sau ar fi fost destinate „cuiva în Ungaria”, cu trimitere la contextul electoral.
În Ungaria, Viktor Orban, aflat de 16 ani la putere, se confruntă la alegerile legislative din 12 aprilie cu Peter Magyar, fost aliat devenit opozant. Magyar a fondat partidul Tisza, care se descrie drept pro-european de centru-dreapta și care, potrivit Agerpres, este susținut de Bruxelles; formațiunea s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare, cu aproape 30% din voturi. Sondaje publicate în ultimele zile indică o scădere puternică pentru Fidesz și o posibilă preluare a puterii de către Tisza, cu o majoritate confortabilă.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză SUA că ignoră dovezi despre sprijinul Rusiei pentru Iran , potrivit News.ro , care citează un interviu acordat de președintele ucrainean pentru podcastul „The Rest is Politics”, realizat de Alastair Campbell și relatat de The Guardian. Zelenski susține că a încercat să atragă atenția Casei Albe asupra colaborării dintre Moscova și Teheran. El afirmă că sateliți militari ruși ar fi fotografiat obiective de infrastructură energetică din statele din Golf și din Israel, precum și locațiile bazelor armatei americane din regiune, iar Kremlinul ar fi transmis aceste informații Iranului pentru a facilita atacuri. „Problema este că au încredere în Putin. Și este păcat”, a declarat Zelenski, după ce a întrebat retoric dacă SUA au reacționat față de Rusia pe acest subiect. În același interviu, liderul ucrainean spune că echipa lui Donald Trump nu ar fi reușit să înțeleagă „detaliile” a ceea ce își dorește Rusia. Zelenski îi menționează pe negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că au „petrecut prea mult timp” cu Putin și oficiali de rang înalt, precizând că cei doi au mers la Moscova de cinci ori anul trecut și nu au vizitat Kievul. Pe fondul presiunilor asupra Ucrainei privind cedarea Donbasului și al ideii unui armistițiu condiționat de renunțarea la teritoriu, Zelenski afirmă că Putin nu se va opri dacă ar cuceri Donbasul și că ar încerca ulterior să preia capitale regionale precum Dnipro și Harkov. El mai spune că americanii ar percepe parțial Donbasul ca nefiind important pentru Ucraina și că ar subestima riscul ca Putin să își încalce promisiunile. Zelenski a calificat drept „inutilă” vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Budapesta, marți și miercuri, pentru a face campanie pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán. Totuși, a adăugat că nu intenționează să se amestece în alegerile de duminică, susținând că decizia aparține electoratului maghiar. În contextul în care SUA amenință că se retrag din NATO, Zelenski cere Europei să își maximizeze capacitatea de descurajare și propune formarea unui bloc militar mai larg. În viziunea sa, UE ar trebui să își unească forțele cu: Ucraina Regatul Unit Turcia Norvegia El argumentează că fără Ucraina și Turcia Europa nu ar avea o armată comparabilă cu cea a Rusiei, iar împreună cu Ucraina, Turcia, Norvegia și Regatul Unit ar putea „controla securitatea pe mări”. Zelenski spune, totodată, că este convins că Ucraina va adera la UE la un moment dat. [...]
Noi convorbiri între ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjártó, și omologul său rus Serghei Lavrov au fost publicate de portalul VSquare , indicând cum cei doi au complotat pentru a bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit Digi24 , discuțiile interceptate arată că Szijjártó a folosit problema minorității maghiare din Ucraina ca pretext pentru a împiedica demersurile Kievului de a adera la UE. În decembrie 2023, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Viktor Orbán a amenințat că va bloca deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, folosind această poziție ca monedă de schimb în disputele cu Bruxelles-ul privind fondurile europene înghețate. În timpul acestor negocieri, Szijjártó a informat Kremlinul despre desfășurarea discuțiilor. „Uneori, șantajul direct, cu bunăvoință, este cea mai bună opțiune”, a spus Lavrov, conform înregistrărilor telefonice. Interceptările au fost obținute de un consorțiu de instituții media, confirmând colaborarea strânsă dintre Szijjártó și Lavrov. Înregistrările arată cum Szijjártó a acționat la cererea lui Lavrov, inclusiv pentru a scoate de pe lista de sancțiuni pe sora miliardarului rus Alișer Usmanov și a interveni în favoarea companiilor rusești afectate de sancțiunile UE. Iată un. fragment din convorbire: Lavrov: Uite, am vrut, de asemenea, să sun și să verific compromisul la care ați ajuns cu Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei. Și au existat relatări conform cărora rolul decisiv l-a jucat limba minorităților naționale. Szijarto: Absolut. Așa a fost. Lavrov: Încercăm să obținem documentul exact, dar... Szijarto: Ți-l voi trimite. Nu este o problemă. Lavrov: Bine, Peter, dacă poți să-mi trimiți documentul, aș aprecia. Szijarto: Imediat. Îl trimit la ambasada mea de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va transmite șefului dvs de cabinet, iar apoi va fi la dispoziția dvs. Implicațiile politice și diplomatice Aceste dezvăluiri vin într-un moment sensibil pentru guvernul lui Orbán, care se confruntă cu o amenințare electorală semnificativă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie 2026. Partidul de guvernământ, Fidesz, este în spatele partidului de opoziție Tisza în sondaje. Într-o convorbire din iulie 2024, Szijjártó a discutat cu Lavrov despre o posibilă întâlnire între Orbán și Putin înainte de summitul NATO, subliniind flexibilitatea premierului maghiar în privința locației. Această întâlnire a fost ținută secretă față de aliații din UE și NATO, ceea ce a fost considerat o încălcare a normelor diplomatice. Reacțiile internaționale Planul lui Orbán de a se întâlni cu Putin a fost dezvăluit abia printr-un articol al VSquare, cu o zi înainte de vizita programată. Această mișcare a fost percepută ca o încercare de a evita obiecțiile aliaților și a fost criticată pentru încălcarea normelor diplomatice. Oficialii europeni au considerat secretul drept o strategie deliberată pentru a preveni respingerea întâlnirii de către partenerii Ungariei. În concluzie, aceste interceptări evidențiază complexitatea relațiilor diplomatice și influența pe care Rusia încearcă să o exercite asupra deciziilor UE prin intermediul unor state membre. Dezvăluirile ridică întrebări despre integritatea și transparența proceselor decizionale în cadrul Uniunii Europene. [...]
Germania l-a acuzat pe vicepreședintele SUA, JD Vance, de ipocrizie și a respins afirmația acestuia potrivit căreia Uniunea Europeană s-ar fi amestecat în alegerile din Ungaria, potrivit POLITICO . Reacția Berlinului vine după ce Vance a fost la Budapesta marți, alături de premierul Viktor Orbán, cu câteva zile înaintea scrutinului de duminică, iar în intervențiile sale a susținut că Bruxelles-ul ar fi intervenit în campania electorală din Ungaria. „Aş dori să subliniez – întrucât Vance se plânge de presupusa amestecare a UE în alegeri – că vicepreşedintele SUA s-a aflat în Ungaria cu doar câteva zile înainte de alegeri. Acest fapt vorbeşte de la sine cu privire la cine se amestecă”, a declarat Sebastian Hille, purtător de cuvânt adjunct al guvernului german. Oficialul german a mai spus că Berlinul respinge acuzația formulată de vicepreședintele SUA, menționând că aceasta a fost făcută „la un eveniment din Ungaria” și că, în opinia guvernului german, tocmai prezența lui Vance înainte de vot ridică semne de întrebare privind o posibilă influențare externă. În declarațiile de la Budapesta, Vance a susținut că „ceea ce s-a întâmplat în această țară” în timpul campaniei ar fi „unul dintre cele mai grave exemple de amestec străin în alegeri” pe care le-a văzut sau despre care a citit. El a criticat și „birocrații de la Bruxelles”, despre care a spus că ar fi încercat să „țină captiv poporul maghiar” din cauza opoziției față de Orbán. După vizită, vicepreședintele american s-a confruntat cu critici din partea opoziției maghiare, care l-a acuzat că încearcă să influențeze alegerile dintr-o altă țară. În același timp, Casa Albă îl consideră pe Orbán, cu „democrația iliberală” pe care o promovează, un aliat ideologic important în Europa, iar președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut în repetate rânduri pe premierul ungar în campanie. Liderul opoziției, Péter Magyar, a criticat vizita lui Vance într-un mesaj publicat pe X, afirmând că „nicio țară străină nu are dreptul să se amestece în alegerile din Ungaria” și că „istoria Ungariei nu se scrie la Washington, Moscova sau Bruxelles”. Guvernul german a mai transmis că Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, nu are „nicio preferință” privind rezultatul votului de duminică și că va accepta decizia electoratului din Ungaria. [...]
Benjamin Netanyahu spune că a ordonat „negocieri directe” cu Libanul în vederea dezarmării Hezbollah și a stabilirii unor relații de pace, potrivit news.ro , care citează AFP și Reuters. Anunțul a fost făcut joi, 9 aprilie 2026, iar Netanyahu a indicat că decizia vine după „cererile repetate” ale Libanului de a deschide discuții directe cu Israelul. Potrivit biroului premierului israelian, instrucțiunile au fost date miercuri, cu solicitarea ca negocierile să înceapă „cât mai rapid”. Ce urmărește Israelul și cum justifică Netanyahu demersul Netanyahu afirmă că agenda discuțiilor vizează două obiective: dezarmarea mișcării islamiste Hezbollah și stabilirea unor relații de pace între Israel și Liban. Declarațiile sunt atribuite de AFP biroului premierului israelian. „Negocierile vor privi dezarmarea Hezbollahului şi stabilirea unor relaţii de pace între Israel şi Liban”, a anunţat el. Mesajul lui Netanyahu plasează inițiativa în registrul securității și al unei posibile normalizări, însă nu oferă detalii despre un calendar, condiții sau pași intermediari pentru atingerea acestor ținte. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și cine ar participa Negocierile ar putea începe săptămâna viitoare, iar prima reuniune ar urma să aibă loc la Departamentul de Stat al SUA, la Washington, potrivit unui jurnalist al site-ului Axios, citat de Reuters . Informația a fost publicată pe X de corespondentul Axios Barak Ravid. Conform aceleiași relatări, partea americană ar urma să fie condusă de ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa. Israelul ar urma să fie reprezentat de ambasadorul său la Washington, Yechiel Leiter, iar delegația libaneză de ambasadoarea Libanului la Washington, Nada Hamadeh-Moawad. Poziția Libanului: condiție de încetare a focului înainte de negocieri În paralel, Beirutul cere o încetare a focului în Războiul din Liban înaintea negocierilor cu Israelul, a declarat pentru AFP un oficial libanez de rang înalt. Elementele-cheie avansate până acum, potrivit informațiilor citate de agențiile internaționale, sunt: inițierea „negocierilor directe” Israel–Liban, la cererea repetată a Beirutului, conform declarației lui Netanyahu; temele anunțate de Israel: dezarmarea Hezbollah și relații de pace; posibil debut „săptămâna viitoare” la Washington, cu participarea ambasadorilor Israelului și Libanului în SUA și a ambasadorului SUA în Liban. [...]
Mark Rutte le-a spus unor aliați NATO că Donald Trump cere angajamente rapide pentru contribuții la securizarea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis în contextul în care președintele SUA vrea răspunsuri „în următoarele zile”, au declarat pentru Reuters trei diplomați europeni. Rutte s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu Trump, pe fondul tensiunilor din interiorul Alianței legate de războiul împotriva Iranului. NATO a confirmat că secretarul general discută cu aliații despre întrevederea din SUA și despre așteptările Washingtonului privind libertatea de navigație în zonă. „Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. Unul dintre diplomații citați a spus că există „frustrare” la Washington, invocând lipsa consultărilor cu aliații înainte și după declanșarea războiului. În același timp, același diplomat a susținut că, deși „NATO în sine nu joacă un rol” în conflict, aliații ar vrea să contribuie la soluții pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin sprijinirea unui cadru de negocieri cu Iranul. Potrivit relatării, țările europene au refuzat anterior solicitarea lui Trump de a trimite nave de război într-o operațiune împotriva Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, iar președintele american a afirmat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. Trump a continuat criticile și după armistițiul acceptat de SUA și Iran în noaptea de marți spre miercuri, pentru o perioadă de două săptămâni, în care părțile ar urma să caute o soluție negociată; el a scris pe Truth Social că „NATO nu a fost acolo” când SUA au avut nevoie, iar Rutte a declarat la CNN că Trump este „în mod clar dezamăgit” de mulți aliați. În plan operațional, Iranul a permis de la începutul războiului doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat redeschiderea în urma armistițiului. Teheranul a amenințat însă miercuri că s-ar putea retrage din înțelegere și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban; în aceeași zi au traversat strâmtoarea cinci nave, față de 11 cu o zi înainte, iar Emiratele Arabe Unite au indicat că aproximativ 230 de petroliere încărcate cu petrol așteaptă în Golful Persic să plece imediat ce ruta va fi redeschisă. [...]
Giorgia Meloni spune că relația SUA–Europa este „deosebit de dificilă” , potrivit Digi24 , într-un discurs susținut joi în fața deputaților italieni. Premierul Italiei a afirmat că își propune să „lucreze pentru a menține unite cele două maluri ale Atlanticului”, dar, în același timp, a cerut Europei să își consolideze independența, în contextul tensiunilor din relația transatlantică. „Este de necontestat că traversăm o perioadă deosebit de dificilă în relaţiile dintre Europa şi Statele Unite.” Meloni, descrisă de Digi24 ca fiind cunoscută pentru apropierea de președintele american Donald Trump, a pus deteriorarea relației și pe seama unei tendințe mai vechi la Washington, nu doar a momentului actual. În evaluarea sa, „actuala administraţie americană” ar fi accelerat o direcție începută de administrațiile precedente: un interes mai redus pentru Europa și o repoziționare strategică spre competiția globală cu China, cu Indo-Pacificul drept prioritate geostrategică. În esență, mesajele transmise de șefa guvernului italian au vizat, simultan, două obiective: menținerea coeziunii dintre Europa și Statele Unite, în pofida dificultăților; întărirea autonomiei Europei, pe fondul reorientării strategice a SUA către Indo-Pacific și competiția cu China. [...]
