Știri
Știri din categoria Externe
Kievul respinge retragerea din Donbas ca premisă de negociere, avertizând că un astfel de pas ar slăbi poziția militară și ar afecta moralul trupelor, potrivit news.ro. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că ieșirea din anumite zone din Donețk și din mica parte controlată de Ucraina în Lugansk ar echivala cu „o înfrângere strategică”.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu televizat, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, relatează Ukrinform, citată de news.ro. Zelenski afirmă că Rusia ar urmări retragerea Ucrainei din aceste regiuni și susține că, din punct de vedere operațional, o astfel de mișcare ar reduce capacitatea defensivă.
Zelenski argumentează că retragerea ar însemna pierderea unor poziții consolidate și ar face armata „mai slabă”, chiar dacă, teoretic, ar putea fi construite noi fortificații. El subliniază însă că acest lucru „necesită timp” și compară avantajul apărării în zone urbanizate cu vulnerabilitatea liniilor defensive ridicate „în câmp deschis”.
În același context, președintele ucrainean invocă și dimensiunea umană a deciziei, menționând populația din zonele vizate și pierderile deja înregistrate acolo, apreciind că „un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”.
Zelenski mai spune că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să oprească războiul nici măcar într-un format de tip „menținerea statu-quo-ului”.
În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun în care „toți actorii serioși” să se angajeze, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea încheia faza militară a războiului, urmat de pași diplomatici.
Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski afirmă că aceasta ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite și critică ideea unor deplasări la Moscova fără o oprire la Kiev, pe care o consideră „lipsită de respect”. El adaugă că, dacă logistica este o problemă, întâlnirile ar putea avea loc și în alte țări, accentul fiind pus pe rezultat, nu pe locație.
Recomandate
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Așteptările de schimbare politică după război cresc în Ucraina , iar asta poate redesena calendarul deciziilor economice și al reconstrucției, pe fondul unei presiuni publice mai mari pentru reînnoirea instituțiilor, potrivit Mediafax . Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) , în perioada 7 mai – 3 iunie, arată că 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, procent în creștere față de acum trei ani (73%). Cea mai mare schimbare de percepție vizează funcția de președinte: dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați credeau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum ponderea a urcat la 67%. Presiune pentru reînnoirea instituțiilor, nu pentru alegeri în timpul războiului Pe lângă președinție, sondajul indică așteptări ridicate și pentru celelalte centre de putere: 83% dintre ucraineni se așteaptă la o schimbare a Parlamentului (față de 69% în urmă cu trei ani); 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit (față de 47% anterior). KIIS avertizează însă că aceste rezultate nu trebuie citite ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor. Directorul executiv al institutului, Anton Hrușetki, spune că majoritatea ucrainenilor îl consideră în continuare legitim pe Volodimir Zelenski și se opun alegerilor până la finalul războiului. „Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului.” Cum se împarte opinia în funcție de încrederea în Zelenski Datele sondajului detaliază și relația dintre nivelul de încredere în actualul președinte și dorința de schimbare după război: dintre cei care au încredere deplină în Zelenski, 33% cred că ar trebui înlocuit după război; în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul urcă la 68%; aproape toți respondenții care declară că nu au încredere în Zelenski consideră că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea conflictului. Metodologie Sondajul a fost realizat telefonic, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. KIIS indică o marjă maximă de eroare de 4,1%. [...]
Ucraina încearcă să accelereze deschiderea următoarelor cinci „clustere” (grupuri tematice) de negocieri de aderare la UE , iar subiectul a fost discutat la nivel înalt, în marja summitului G7, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski s-a întâlnit cu președintele Consiliului European , António Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a trece în revistă pașii următori ai procesului de aderare, inclusiv calendarul pentru deschiderea următoarelor cinci clustere de negociere. Discuțiile au vizat și sprijinul financiar pentru Ucraina, precum și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Negocierile pe clusterul „fundamentals” („fundamente”) au fost deschise luni, acesta fiind un capitol-cheie al procesului de aderare, care acoperă statul de drept, drepturile fundamentale, instituțiile democratice, reforma administrației publice și criteriile economice. Conform informării Administrației Prezidențiale ucrainene citate de publicație, Zelenski a mulțumit UE pentru deschiderea acestui prim cluster pentru Ucraina și Republica Moldova, pe care a descris-o drept un semnal puternic către Rusia. Pachet financiar: Kievul așteaptă prima tranșă „în această lună” O parte separată a discuțiilor a vizat implementarea unui pachet de sprijin financiar și pregătirea primei tranșe. Kievul se așteaptă să primească fondurile în această lună și să le folosească pentru întărirea apărării în fața agresiunii ruse, potrivit aceleiași informări. Sancțiuni: UE discută al 21-lea pachet, cu ținte inclusiv pe energie și criptomonede Zelenski, Costa și von der Leyen au discutat și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, în contextul propunerii UE pentru al 21-lea pachet de sancțiuni. Acesta ar viza sectorul energetic al Rusiei, comerțul, serviciile financiare și rețelele de criptomonede. Pe dimensiunea diplomatică, părțile au convenit că Europa trebuie să fie reprezentată la orice masă de negocieri privind încheierea războiului. Zelenski a mai spus că, atât timp cât Rusia intenționează să continue conflictul, partenerii Ucrainei ar trebui să consolideze apărarea antiaeriană ucraineană și să lucreze la garanții de securitate pentru Kiev. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kacika, a declarat anterior că, după deschiderea primului cluster, celelalte cinci sunt pregătite pentru lucru formal și ar putea fi deschise în următoarele săptămâni. [...]
Atacul Ucrainei asupra unui petrolier sancționat ridică presiunea pe exporturile de petrol ale Rusiei , vizând direct navele folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale, potrivit Agerpres . Forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat miercuri dimineață, în Marea Neagră, un petrolier din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei, conform unui comunicat al Statului Major ucrainean publicat pe Facebook. Informația este relatată de agenția EFE. Nava vizată a fost identificată drept FINA A . Statul Major ucrainean susține că petrolierul se află sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Elveția, Regatul Unit, Canada și Ucraina, iar amploarea pagubelor este „în curs de evaluare”. De ce contează: lovitură în mecanismul de ocolire a sancțiunilor „Flota din umbră” este folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i perturbe exporturile de petrol. În acest context, atacurile asupra unor astfel de nave pot avea efecte operaționale asupra logisticii de export și pot amplifica riscurile pentru transportul maritim asociat acestor rute. Ucraina a atacat mai multe nave din această categorie în Marea Neagră în ultimele luni, mai notează comunicatul citat. [...]
