Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea atacurilor cu drone în Marea Neagră împinge navele comerciale spre soluții improvizate de protecție, de la plase metalice la recipiente cu apă și anvelope, pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, potrivit Recorder.
Petroliere și nave de marfă care tranzitează strâmtoarea Bosforului au fost surprinse echipate cu astfel de „blindaje” ad-hoc, pe fondul atacurilor tot mai frecvente cu drone rusești și ucrainene în Marea Neagră, conform experților în securitate și imaginilor video obținute de Reuters și preluate de publicație.
Un exemplu invocat este nava de marfă „Omskii-107”, sub pavilion rusesc, abandonată și cu puntea de comandă arsă complet, care a plutit în derivă din apele rusești până la o plajă din nordul Istanbulului, la est de Bosfor.
În acest context, unele nave au început să-și adapteze fizic structura pentru a reduce efectele unui posibil impact:
Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, spune că amploarea atacurilor asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare „a crescut brusc” și ar putea crește în continuare.
„Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente.”
Alți specialiști maritimi citați pun sub semnul întrebării capacitatea acestor măsuri de a opri drone navale rapide, controlate de la distanță, sau aeronave de atac cu încărcături explozive mari.
Publicația notează că mai multe nave, inclusiv vrachierul „Great Ocean” (pavilion liberian), au ajuns în ultimele săptămâni la Bosfor cu avarii grave, escortate de ambarcațiuni ale pazei de coastă.
Turcia – ale cărei nave comerciale au fost ținta repetată a dronelor în Marea Neagră – l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Ankara după atacuri asupra a două nave în apropierea portului rus Tuapse; din partea Ucrainei nu a existat niciun comentariu, potrivit materialului.
Pe fondul deteriorării securității maritime, președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, mai ales în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută cu Rusia și Ucraina, însă Rusia a transmis că nu vede motive pentru reluarea acordului privind cerealele din Marea Neagră.
Acordul mediat de Turcia în iulie 2022 a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, dar Rusia s-a retras în 2023, invocând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. Ranslem apreciază că situația este acum mai instabilă, iar o rezolvare ar necesita „măsuri mai ample în direcția păcii”.
Recomandate

Norvegia a pus sub sechestru o navă rusească pentru a garanta o creanță de 4,22 miliarde de dolari (aprox. 19,4 miliarde lei) , într-un demers cerut de compania energetică de stat ucraineană Naftogaz și legat de despăgubiri stabilite prin arbitraj pentru active confiscate în Crimeea, potrivit Agerpres . Măsura vizează nava rusă de croazieră „Professor Molchanov”, sechestrată în Arhipelagul Svalbard (Arctica). Naftogaz a anunțat că sechestrul urmărește punerea în aplicare a unei decizii de arbitraj care obligă Rusia să plătească aproximativ 4,22 miliarde de dolari către companie, pentru „confiscarea ilegală” de active la momentul anexării Peninsulei Crimeea, în 2014. Decizie judecătorească în Norvegia, cu rol de garanție Sechestrul a fost ordonat la 31 august 2026 de o instanță norvegiană, pentru a garanta plata datoriei, precum și a dobânzilor și cheltuielilor aferente, se arată în comunicatul Naftogaz citat de Agerpres. Potrivit site-ului de monitorizare a navelor VesselFinder, „Professor Molchanov” se află la ancoră în Barentsburg, un oraș minier din Svalbard. Confirmare din partea poliției din Svalbard Poliția din Svalbard a confirmat sechestrul pentru cotidianul Aftenposten. Coordonatorul forțelor de ordine din arhipelag, Hakon Finstad, a declarat: „Poliția din Svalbard a primit o ordonanță de la tribunalul districtual din Nord-Troms și Senja pentru a proceda la sechestrul asigurător al navei «Professor Molchanov». Poliția din Svalbard a procedat astăzi la sechestrarea navei în Barentsburg.” Ce urmărește Naftogaz Directorul general interimar al Naftogaz, Sergii Fedorenko, a calificat măsura drept un pas în direcția recuperării despăgubirilor și a indicat că grupul va continua identificarea de active rusești în alte jurisdicții până la plata integrală a sumelor acordate prin arbitraj. [...]

Aplicarea provizorie a acordului UE–Mercosur riscă să fie frânată operațional de lipsa unui consens între statele sud-americane privind împărțirea cotelor de export către piața europeană, potrivit Antena 3 . Miza este accesul la volume exportate cu taxe vamale preferențiale, iar blocajul apare la doar câteva luni după intrarea în vigoare provizorie a tratatului. Țările din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) nu au ajuns la un acord asupra modului în care vor împărți aceste cote. Deși Uniunea Europeană propune volume însoțite de un regim tarifar preferențial, revine Mercosur să decidă distribuția între membri. De ce contează: fără cote, se aplică „primul sosit, primul servit” În lipsa unor cote definite, alocarea ar urma să se facă după principiul „primul sosit, primul servit”, ceea ce poate crea dezechilibre între exportatori și poate amplifica tensiunile interne din bloc, în special între statele cu capacități logistice și comerciale diferite. Șeful diplomației uruguayene, Mario Lubetkin , a declarat că „nu există încă unanimitate”. Potrivit acestuia, pozițiile Argentinei, Braziliei și Uruguayului s-au apropiat, în timp ce Paraguay rămâne, deocamdată, cel mai departe de un compromis. Ce urmează în negocieri Miniștrii de Externe ai celor patru țări au stabilit să reia discuțiile și să încerce să ajungă la un consens la o nouă întâlnire programată peste 45–60 de zile, la Montevideo, potrivit AFP, citată de Agerpres. Context: acord provizoriu din 1 mai, cu pași instituționali rămași Tratatul UE–Mercosur, rezultat al unor negocieri de peste 25 de ani, ar urma să creeze una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Acordul se aplică provizoriu de la 1 mai 2026. Intrarea deplină în vigoare depinde de aprobarea Parlamentului European și de avizul Curții Europene de Justiție privind compatibilitatea acordului cu tratatele UE, aviz solicitat de Parlament în ianuarie. [...]

Prăbușirea rialului împinge Iranul spre o economie „cu două viteze”, cu un curs liber de peste două ori mai mare decât cel oficial , iar diferența se vede direct în costurile importurilor și în puterea de cumpărare, potrivit Antena 3 . Pe piața liberă din Teheran, dolarul american a depășit pragul de 2,1 milioane de riali, iar euro a urcat la 2,55 milioane de riali. În paralel, aurul s-a scumpit puternic. Rialul a pierdut aproximativ 60% din valoare față de dolar de la începutul anului iranian, în martie, când un dolar se tranzacționa la circa 1,35 milioane de riali, conform Euronews, citată de Antena 3. De ce contează: cursul liber se îndepărtează accelerat de cursul oficial Iranul operează cu două cursuri de schimb: unul oficial, stabilit de Banca Centrală, folosit pentru tranzacțiile statului și importurile subvenționate de produse esențiale, și unul de piață liberă, relevant pentru populație și companii. Diferența dintre cele două s-a mărit puternic de la începutul războiului, iar în prezent cursul de pe piața liberă este de peste două ori mai mare decât cel oficial. În acest context, și alte repere valutare au atins maxime: lira sterlină a ajuns la 2,976 milioane de riali, iar dirhamul din Emiratele Arabe Unite (utilizat ca reper regional pentru rial) a trecut pentru prima dată de 600.000 de riali. Presiune pe importuri și pe economiile populației Deprecierea monedei se reflectă în prețurile plătite de populație: scăderea rialului a scumpit produsele importate, materiile prime și costurile cu energia, pe fondul unei inflații ridicate care exista și înainte de război. Ca reacție, aurul și valutele puternice au devenit principalele opțiuni de protejare a economiilor pentru cei care își permit. Un gram de aur de 18 carate a depășit 225,7 milioane de riali, iar moneda de aur Imami a ajuns la 2,26 miliarde de riali. Ce alimentează deprecierea și ce răspuns anunță autoritățile Antena 3 notează că deprecierea s-a accelerat după ce Statele Unite au impus, în iulie, o blocadă navală asupra porturilor Iranului, după destrămarea unui armistițiu de scurtă durată. Presiunea a crescut și pe fondul înăspririi măsurilor economice: Trezoreria SUA ar fi blocat accesul Iranului la mai multe bănci regionale, afectând obținerea de valută și plățile pentru importuri, iar blocada navală ar fi restricționat rutele comerciale și ar fi redus veniturile din exporturile de petrol. Guvernatorul Băncii Centrale, Abdolnaser Hemmati , a anunțat că instituția este pregătită să introducă două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) pe piața valutară pentru a încerca stabilizarea rialului și a pus deprecierea recentă mai ales pe seama „factorilor psihologici”. „Agitația creată pe piața valutară se va calma, iar creșterea recentă a cursului de schimb este determinată mai mult de factori psihologici decât de factori economici reali”, a spus Hemmati. El a recunoscut însă presiunea inflației asupra populației și a susținut că banca a ținut sub control accelerarea inflației prin instrumente monetare și prudențiale. Totodată, a respins afirmațiile Washingtonului potrivit cărora Teheranul nu ar mai avea acces la rezervele sale și a afirmat că, din martie, ar fi fost alocate peste 18 miliarde de dolari (aprox. 82,8 miliarde lei) pentru importuri de produse esențiale, fără a oferi detalii suplimentare care să susțină cifra. Context: rial vs. toman și o reformă rămasă nefinalizată Deși moneda oficială este rialul, în viața de zi cu zi iranienii folosesc tomanul, echivalent cu 10 riali, iar prețurile sunt afișate aproape întotdeauna în tomani. La cursul de pe piața liberă menționat în material, dolarul era la aproximativ 220.000 de tomani. Guvernul iranian anunțase încă din 2020 intenția de a înlocui oficial rialul cu tomanul și de a elimina patru zerouri din moneda națională, însă reforma nu a fost implementată complet până acum. [...]

Monetăria SUA a scos la vânzare moneda de 1 dolar cu Donald Trump la prețuri mult peste valoarea nominală , un test de piață pentru cererea de colecție și un caz care redeschide discuția despre limitele legale ale designului monetar, potrivit Antena 3 . Primele exemplare au intrat deja în circulație, iar instituția îi îndeamnă pe americani să fie atenți la monedele primite ca rest. Monetăria Statelor Unite (US Mint) a confirmat lansarea „dolarului auriu” din 2026 cu portretul lui Donald Trump, descrisă ca o premieră: un președinte american aflat în funcție apare pe o monedă destinată circulației obișnuite. Pentru colecționari, moneda poate fi cumpărată în role sau pungi, exclusiv prin canalele oficiale ale Monetăriei, notează publicația, citând Euronews. Prețuri pentru colecționari și raritatea în circulație US Mint vinde moneda în pachete care implică un cost semnificativ peste valoarea nominală: rolă cu 25 de monede: 61 de dolari (aprox. 275 lei); pungă cu 100 de monede: 154,50 dolari (aprox. 695 lei). În circulația de zi cu zi, găsirea monedei poate fi dificilă, deoarece monedele de 1 dolar sunt folosite mult mai rar în SUA decât bancnotele cu aceeași valoare. „Exemplare speciale” amestecate în loturile de vânzare Pentru colecționari există și un element rar: US Mint a bătut pe 4 iulie 250.000 de monede cu marcajul special „July 4th”, care au fost amestecate în rolele și pungile puse în vânzare. Moneda are culoare aurie, dar nu conține aur. Este realizată în proporție de 88,5% din cupru, plus cantități mai mici de zinc, mangan și nichel. A fost produsă la Philadelphia și nu poartă marcajul unei monetării. Baza legală și criticile privind procesul de design Apariția lui Trump pe moneda de 1 dolar a generat discuții despre baza legală, în condițiile în care legislația americană interzice, în general, folosirea portretelor persoanelor în viață pe monede. Administrația s-a bazat însă pe Circulating Collectible Coin Redesign Act , o lege adoptată în 2020 și semnată chiar de Trump, care permite emiterea în 2026 a unor monede de 1 dolar legate de aniversarea a 250 de ani a Statelor Unite. Procesul de selecție a designului a atras, la rândul lui, critici: Comisia pentru Arte Frumoase a SUA recomandase un portret din profil și un alt desen al vulturului, dar propunerile nu au fost alese. În plus, Citizens Coinage Advisory Committee, organism care analizează de regulă designurile propuse, a refuzat să ia în discuție această variantă. [...]

Escaladarea militară dintre SUA și Iran a împins din nou în sus prețurile energiei , pe fondul atacurilor iraniene asupra unor baze americane din regiunea Golfului și al noilor lovituri americane asupra unor ținte iraniene, potrivit Agerpres . Iranul a anunțat că a lansat o „operațiune decisivă ca ripostă”, vizând „bazele și interesele americane din regiune” cu rachete și drone, iar Gardienii Revoluției au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak și Bahrein. În paralel, Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au lovit ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, inclusiv situri de apărare aeriană, sisteme radar și instalații maritime, anunțând încheierea acestui val de atacuri. Reacții și efecte imediate în regiune Armata iordaniană a anunțat că a distrus zece rachete trase din Iran și că alte trei s-au prăbușit departe de zonele locuite, fără răniți. Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ținta unor rachete și drone, iar în Bahrein au răsunat sirene de alertă miercuri dimineață devreme, potrivit corespondenților AFP. Președintele american Donald Trump a avertizat că, dacă Teheranul „ripostează la acest atac perfect justificat”, va fi lovit din nou „mult mai dur și mai puternic”. Riscul pentru fluxurile de petrol și prețurile energiei Pe fondul noilor ostilități, prețurile hidrocarburilor au crescut puternic: barilul de petrol brut american WTI a depășit pragul de 90 de dolari (aprox. 405 lei) pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, iar gazul european a ajuns la cel mai mare preț din ultimii mai bine de trei ani. Tensiunile sunt amplificate de importanța Strâmtorii Ormuz , zonă în care presa de stat iraniană a raportat explozii în sudul țării, inclusiv în apropiere de Bandar Abbas și insula Qeshm. Tot presa de stat a relatat deflagrații pe insula Lavan, care găzduiește unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului. În plus, agenția maritimă grecească Marisks a indicat că două petroliere au fost lovite de „proiectile de origine necunoscută” în timp ce ieșeau din strâmtoare. Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigația era liberă înainte de începerea conflictului. Context: sancțiuni, blocadă și semnale de criză internă Guvernul american a promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului prin sancțiuni, ale căror detalii urmează să fie precizate. În același timp, autoritățile iraniene au cerut reducerea consumului de benzină, invocând dificultăți de import pe fondul unei blocade navale impuse de Statele Unite. Separat, Semiluna Roșie iraniană a anunțat că patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunți de o lovitură americană în sudul Iranului, marți, iar circa 50 de persoane au fost rănite. Loviturile americane au început la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, aflată în impas, și a condiționat măsuri reciproce de respectarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, care „s-a prăbușit aproape imediat”. Ce urmează Din informațiile disponibile, riscul imediat pentru piețe rămâne legat de securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și de perspectiva unor noi lovituri. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a avertizat că vor urma „riposte mai ample și mai distructive” dacă atacurile americane continuă și a transmis același avertisment „oricărei țări care cooperează cu armata americană agresivă”. [...]

Amenințarea lui Dmitri Medvedev cu un „atac direct” asupra unor obiective din Germania ridică riscul unei escaladări care ar putea afecta logistică militară și infrastructură critică europeană , pe fondul disputei dintre Berlin și Moscova privind o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Agerpres . Vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei a transmis, într-o declarație pe Telegram, că „toți contractorii de apărare care lucrează pentru Ucraina” ar trebui vizați, alături de „alte câteva locuri din Berlin”. Medvedev este descris ca fiind cunoscut pentru retorica dură. Tensiunile au crescut după ce autoritățile germane au anunțat marți că Rusia este responsabilă pentru o dronă încărcată cu explozibili descoperită pe 4 august în apropierea unui avion de marfă ucrainean, la aeroportul din estul Germaniei. Leipzig/Halle este prezentat ca un centru important pentru livrarea de arme, iar Germania este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Reacția Germaniei și poziția Rusiei Ca răspuns la incident, Germania a decis: închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn; rezilierea contractului de închiriere al Casei Ruse, instituție culturală rusă din centrul Berlinului. Rusia a negat implicarea în incident, dar a anunțat că va impune contramăsuri după decizia Berlinului. Medvedev a acuzat autoritățile germane că ar fi „inventat” atacul eșuat și a susținut că nu există dovezi care să sprijine afirmațiile Germaniei. În același mesaj, el a calificat „actuala conducere germană” drept „neonazistă” și „extrem de rusofobă”, iar incidentul drept o „provocare” care ar servi intereselor Ucrainei. [...]