Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski a propus Moscovei un „armistițiu energetic” pentru a limita efectele crizei petroliere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit AGERPRES, care citează AFP, EFE și Reuters. Inițiativa vine după ce Ucraina și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești.
„Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer...”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio transmis jurnaliștilor.
Zelenski a spus că a comunicat această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, cu care s-a întâlnit la finalul săptămânii trecute, în cadrul unui turneu în regiunea Golfului. Potrivit președintelui ucrainean, unele dintre aceste state au jucat rol de mediatori între Kiev și Moscova.
În același context, liderul de la Kiev a afirmat că Ucraina a primit „semnale” de la unii parteneri pentru a reduce atacurile cu rază lungă asupra sectorului petrolier rusesc. El a condiționat însă o eventuală limitare a acestor lovituri de oprirea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, precizând că, dacă Rusia nu atacă sectorul energetic al Ucrainei, nici Ucraina nu va lovi sectorul energetic al Rusiei „ca ripostă”.
Pe linia negocierilor, Zelenski a cerut reluarea cât mai rapidă a discuțiilor de pace în format tripartit cu SUA și Rusia, întâlnire care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie, dar care este în continuare amânată. Președintele ucrainean a pus întârzierea pe seama refuzului Rusiei ca reuniunea să fie organizată pe teritoriul SUA și a adăugat că echipa americană de negociatori a transmis că nu se va deplasa „nicăieri” atât timp cât SUA se află în război cu Iranul; Rusia ar fi propus Elveția și Turcia ca alternative, iar Ucraina spune că rămâne deschisă oricărei opțiuni care permite organizarea întâlnirii.
Separat, Zelenski a salutat acordurile pe zece ani în domeniul securității și apărării antiaeriene încheiate cu țări din Golf, pe care le-a numit „istorice”, inclusiv în zona cooperării în tehnologie militară. El a afirmat că Ucraina intenționează să exporte interceptori capabili să distrugă drone de tip Shahed și că, în schimb, Kievul este interesat de mijloace de distrugere a rachetelor balistice și de sprijin în sectorul energetic, în condițiile în care rețeaua ucraineană a fost afectată de atacurile sistematice ale Rusiei.
Recomandate

Viktor Orbán folosește acum o mașină blindată după ce a invocat amenințări venite din Ucraina, potrivit Libertatea , care citează publicația maghiară Blikk. Premierul Ungariei spune că a renunțat la microbuzul Volkswagen Multivan neblindat pe care îl utiliza de ani de zile. Schimbarea a fost menționată de Orbán într-o apariție la emisiunea „DopeRano$”, găzduită de Pityinger László, unde a afirmat că amenințările i-au fost adresate direct. „Acum trebuie să folosesc o mașină blindată din cauza amenințărilor din partea ucrainenilor”, a recunoscut Orbán. În relatarea citată, unul dintre episoadele care au amplificat tensiunile îl implică pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după un atac al Rusiei asupra conductei de petrol Drujba și amânarea redeschiderii acesteia de către Ucraina. Zelenski a criticat, totodată, poziția Ungariei privind blocarea aprobării unui credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la nivelul Uniunii Europene, iar într-o declarație publică a sugerat că, dacă finanțarea este blocată, ar putea „da adresa” persoanei vizate forțelor armate ucrainene. Libertatea mai notează că un fost parlamentar ucrainean, Hrihori Omelcenko, a vorbit despre „consecințe” dacă Orbán continuă să fie „complice la crimele de război ale lui Putin”, invocând inclusiv ideea de „karma” și făcând referire la familia premierului ungar. Contextul intern din Ungaria este, de asemenea, tensionat. Orbán i-a atacat pe protestatarii care l-au huiduit pe 27 martie, la Győr, acuzându-i că „servesc interesele Ucrainei” și că ar urmări transferul fondurilor naționale către țara vecină. În paralel, liderul opoziției, Péter Magyar (Tisza), a reacționat pe rețelele sociale, iar articolul menționează că opoziția ar conduce în sondaje cu 12 puncte înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 12 aprilie 2026, scrutin considerat o provocare majoră pentru partidul Fidesz, aflat la guvernare. [...]

Kievul cere integrare deplină în NATO , argumentând că Ucraina îndeplinește deja o parte din misiunea Alianței, potrivit Digi24 , care relatează despre un comentariu semnat de Alyona Getmanchuk , șefa Misiunii Ucrainei la NATO, publicat de The Telegraph și preluat de Kyiv Post. Getmanchuk susține că Ucraina a devenit un „pilon central” al securității europene prin rezistența în fața Rusiei, însă rămâne în afara structurilor decizionale ale NATO. În opinia sa, relația cu Alianța este „paradoxală” – apropiată ca geografie și cooperare, dar blocată la nivel instituțional, deși dialogul și coordonarea s-au intensificat. „Imposibilitatea aderării Ucrainei la NATO într-un viitor previzibil este doar un construct politic. Nimic mai mult, nimic mai puțin.” Oficialul ucrainean afirmă că acest blocaj nu ar avea la bază limitări obiective, ci decizii politice influențate, cel puțin parțial, de Rusia și de ceea ce ea numește „fantasmele imperiale” ale Kremlinului. În acest context, respinge narativele potrivit cărora extinderea NATO ar fi „provocat” Rusia, amintind că Moscova a atacat Ucraina într-un moment în care Kievul nu ar fi urmărit aderarea la Alianță. Getmanchuk mai argumentează că teza conform căreia aderarea Ucrainei ar declanșa un război nu se susține, deoarece Rusia și-a intensificat deja agresiunea indiferent de statutul Ucrainei. Totodată, ea afirmă că, dacă Rusia ar fi preocupată în principal de securitate, ar avea interesul ca Ucraina să fie în NATO, unde acțiunile ar fi „mai previzibile și coordonate” în cadrul Alianței. În comentariu, șefa Misiunii Ucrainei la NATO susține că Ucraina acționează deja ca apărător în prima linie al Europei și că, prin menținerea Rusiei pe front, ar implementa efectiv Conceptul Strategic al NATO, fără să aibă o perspectivă de aderare. Ea invocă drept atuuri dimensiunea armatei, experiența de luptă și inovația tehnologică, inclusiv în domeniul dronelor, susținând că acestea ar putea consolida capacitatea operațională a Alianței. Mesajul se încheie cu un apel la schimbarea modului în care este perceput rolul Ucrainei: de la beneficiar de asistență de securitate la potențial furnizor de securitate, sintetizat în formula că Ucraina „a fost scutul Europei” și ar trebui să devină „sabia” acesteia, respectiv a NATO. [...]

Bloggerul pro-Kremlin Maxim Kalașnikov avertizează asupra unei crize iminente în Rusia , potrivit Adevărul , care citează Dialog. Într-o postare publicată pe 29 martie, Kalașnikov susține că presiunile economice, dificultățile de pe front și evoluțiile geopolitice se cumulează într-o „furtună perfectă”, cu riscul unor evenimente comparabile cu cele din februarie 1917. În evaluarea sa, bloggerul afirmă că mediul de afaceri din zona materiilor prime ar fi tot mai tensionat, pe fondul solicitărilor de „contribuții voluntare” pentru „SVO” (abreviere folosită în Rusia pentru „operațiunea militară specială”, adică războiul din Ucraina). El mai spune că, în paralel, nemulțumirea socială crește, inclusiv din cauza restricțiilor legate de Telegram și internet. „Suntem în pragul unor evenimente dramatice”, scrie Kalașnikov, anticipând greve masive în industriile metalurgice și miniere, afectate grav de criză. Pe plan extern și politic, Kalașnikov invocă ceea ce numește un eșec geopolitic al Kremlinului, menționând posibilitatea ca aliatul Viktor Orbán să piardă în Ungaria și o scădere accelerată a ratingurilor electorale ale liderilor ruși. În același timp, el apreciază că situația de pe front rămâne nefavorabilă, iar negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate; în această logică, chiar și un nou val de mobilizare nu ar schimba semnificativ datele problemei. Textul reia și un context istoric despre Revoluția din Februarie 1917 , care a dus la abdicarea țarului Nicolae al II-lea și la prăbușirea autocrației țariste, pe fondul nemulțumirii populației, penuriei alimentare și costurilor războiului. Conform relatării, Kalașnikov vede paralele între 1917 și prezent, argumentând că erodarea sprijinului pentru conducere, presiunea economică și oboseala socială pot alimenta o instabilitate politică majoră, cu efecte asupra structurii puterii în Federația Rusă în forma actuală. [...]

Donald Trump afirmă că SUA negociază cu un „nou regim” din Iran și amenință cu atacuri majore dacă acordul eșuează , potrivit unei postări publicate pe platforma sa, Truth Social , în care președintele Statelor Unite descrie atât progrese în discuții, cât și posibile consecințe severe în lipsa unui rezultat rapid. În mesaj, Donald Trump susține că Statele Unite sunt implicate în „discuții serioase” pentru a încheia operațiunile militare din Iran, afirmând că există deja progrese semnificative. Totuși, introduce o condiție clară: dacă un acord nu va fi atins „în scurt timp” și dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi imediat redeschisă pentru comerț, SUA ar putea recurge la acțiuni militare de amploare. Președintele american indică explicit posibile ținte strategice: centrale electrice câmpuri petroliere insula Kharg, esențială pentru exporturile de petrol ale Iranului instalații de desalinizare Trump precizează că aceste obiective „nu au fost încă atinse în mod deliberat”, sugerând că ele ar putea deveni ținte directe dacă negocierile eșuează. El justifică o eventuală intervenție prin necesitatea unor represalii pentru militarii americani și alte victime atribuite Iranului în ultimele decenii. Context strategic Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau conflict în zonă are impact imediat asupra piețelor internaționale și securității regionale. Mesajul publicat de Donald Trump combină presiunea diplomatică cu un avertisment militar explicit, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Iran rămân tensionate. Nu există, deocamdată, detalii suplimentare despre reacția oficială a Iranului sau despre stadiul concret al negocierilor. Ideile principale ale mesajului negocieri în desfășurare cu un „nou regim” iranian condiționarea păcii de redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz amenințări directe asupra infrastructurii energetice justificarea prin represalii istorice [...]

Donald Trump ia în calcul o operațiune militară în Iran pentru a extrage uraniu , potrivit Digi24 , care citează The Wall Street Journal (WSJ) via EFE. Conform informațiilor WSJ, planul ar viza trimiterea de trupe americane pe teren pentru a recupera aproximativ 450 kg de uraniu din Iran, însă președintele SUA nu ar fi luat încă o decizie. Publicația notează, citând surse oficiale americane, că o astfel de operațiune ar putea prelungi războiul peste estimările Casei Albe și ar expune direct militarii americani la represalii iraniene. În declarații făcute duminică, Trump a spus „Ne vor da pulberea nucleară”, fără să menționeze explicit o posibilă operațiune de capturare a uraniului iranian, consemnează Agerpres, citat de Digi24. Teheranul a confirmat că deține aproximativ 440 kg de material nuclear îmbogățit la 60%, un nivel considerat apropiat de pragul de 90% necesar pentru fabricarea armelor nucleare. Iranul susține că nu urmărește obținerea armei nucleare, însă SUA și Israelul își exprimă îndoieli privind aceste declarații. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) acuză că, din 2019, i-a fost refuzat accesul pentru inspecții la instalațiile nucleare iraniene și apreciază că rezervele de uraniu ar putea fi încă în două dintre cele trei situri atacate de SUA și Israel în iunie anul trecut: un complex de tuneluri din Isfahan și un depozit din Natanz. WSJ descrie scenariul unei intervenții care ar presupune zborul forțelor speciale în zonă, posibil sub tiruri de rachete sol-aer și drone, urmat de securizarea perimetrului și operațiuni de excavare și verificare a capcanelor sau minelor. Experți consultați de WSJ estimează că uraniul îmbogățit ar fi depozitat în circa 40-50 de cilindri, care ar trebui încărcați în containere de transport și ar umple mai multe camioane. Operațiunea ar putea dura aproximativ o săptămână, iar evacuarea materialului nuclear ar putea necesita amenajarea ad-hoc a unui aerodrom, ceea ce ar crește semnificativ riscurile; generalul în rezervă Joseph Votel a spus pentru WSJ că „nu este vorba de o operațiune rapidă, de genul intrăm și ieșim”. Ca alternativă, SUA ar putea încerca să obțină uraniul prin negocieri de pace, WSJ amintind precedente din 1994 (Kazahstan) și 1998 (Georgia), în timp ce Iranul a avertizat că orice operațiune terestră s-ar încheia cu o „capturare umilitoare” a trupelor americane. [...]

Iranul a confirmat moartea amiralului Alireza Tangsiri , comandantul Marinei Gardienilor Revoluției, relatează Știrile ProTV , citând AFP. Decesul lui Tangsiri fusese anunțat încă de joi de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, care a susținut că „omul direct responsabil de operațiunea teroristă de minare și blocare a Strâmtorii Ormuz a fost pulverizat”, potrivit relatării din articol. Gardienii Revoluției au transmis, pe site-ul lor Sepah News, că amiralul „a murit din cauza unor răni grave”, consemnează, de asemenea, Știrile ProTV , menționând că informația este preluată prin News.ro. În același context, publicația notează că războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a doua lună, fără semne de detensionare, Israelul și Iranul continuând atacurile reciproce, iar Statele Unite afirmând că își vor atinge obiectivele în următoarele două săptămâni. Conflictul, declanșat pe 28 februarie de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, afectează populația civilă și produce perturbări în distribuția gazelor și petrolului, cu efecte asupra economiei mondiale, în condițiile în care mai multe țări au anunțat măsuri ca răspuns la creșterea prețurilor la energie, potrivit aceleiași relatări. [...]