Știri
Știri din categoria Externe
Polonia a retras cea mai înaltă distincție acordată lui Zelenski, iar disputa riscă să afecteze cooperarea regională potrivit Libertatea, pe fondul unei controverse istorice reaprinse de o decizie recentă a Kievului și cu o conferință internațională importantă pentru Ucraina programată în Polonia.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a revocat pe 19 iunie lui Volodimir Zelenski titlul onorific „Ordinul Vulturul Alb”, cea mai înaltă distincție a statului polonez. Măsura a venit după un val de critici în Polonia, declanșat de faptul că Zelenski a atribuit unei unități militare ucrainene numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), relatează Kyivindependent.com, citat de Libertatea.
„Nu putem trăda sacrificiile strămoșilor noștri prin tăcere. Acestea sunt morminte care nu trebuie uitate”, a declarat președintele Nawrocki într-un discurs video.
Escaladarea retoricii dintre Varșovia și Kiev alimentează îngrijorări privind viitorul relațiilor dintre doi aliați importanți în contextul războiului cu Rusia. În Polonia, controversa a avut și un ecou intern: potrivit unui sondaj citat în articol, 52% dintre polonezi spun că atitudinea lor față de Ucraina și ucraineni s-a înrăutățit din cauza redenumirii unității militare.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, într-un mesaj pe X, că disputa „îl bucură pe Putin și șochează aliații”, cerând liderilor celor două țări să reducă tensiunile și să nu lase Rusia să profite de un conflict polono-ucrainean.
Ucraina a reacționat dur. Ministrul de externe Andrii Sybiha a numit retragerea distincției „o greșeală strategică din care beneficiază doar Moscova” și a criticat decizia ca fiind impulsivă și lipsită de respect față de statul ucrainean. Tot el a anunțat că refuză să accepte „Ordinul de Merit al Comandantului”, acordat anterior de fostul președinte polonez Andrzej Duda.
Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a calificat decizia drept „o greșeală catastrofală” și a atras atenția asupra momentului ales: cu o săptămână înainte de începerea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk.
UPA, organizație din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, este asociată în Polonia cu masacrele împotriva civililor polonezi din regiunea Volânia. Articolul notează că atunci „zeci de mii” de polonezi au fost uciși, iar în replică „mii” de ucraineni au devenit victime ale atacurilor de răzbunare.
În același timp, Nawrocki a transmis că sprijinul Poloniei pentru Ucraina rămâne neschimbat, argumentând că agresiunea Rusiei este o amenințare pentru securitatea Poloniei și a Europei, dar a condiționat parcursul european al Ucrainei de asumarea „capitolelor dificile” ale propriei istorii.
Recomandate
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
O dronă rusească a avariat infrastructura unui punct de frontieră ucrainean la doar 2 km de Polonia , un incident care a declanșat alerte și evacuări temporare pe ambele părți ale graniței și a testat, din nou, procedurile de reacție rapidă ale autorităților poloneze, potrivit news.ro . Drona, descrisă ca având motor cu reacție, a lovit luni satul ucrainean Starovoitove, în regiunea Volînia, iar unda de șoc a exploziei a avariat clădirea punctului de control „situat la intrarea în terminal”, conform guvernatorului interimar Roman Romaniuk, citat de AFP. Oficialul a precizat că nu au fost semnalate imediat victime. Starovoitove este situat în apropierea punctului de trecere Iahodîn–Dorohusk, care leagă vestul Ucrainei de provincia poloneză Lublin. În urma incidentului, punctul de trecere a frontierei și un alt punct de control mai la sud au fost evacuate temporar. Alerte în estul Poloniei și mobilizare militară Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez și că sistemele de apărare aeriană și avioanele erau pregătite să reacționeze. În paralel, TVP World relatează că, luni după-amiază, locuitorilor din estul Poloniei li s-a cerut să se îndrepte spre adăposturi și să găsească un loc sigur, după ce drona a lovit teritoriul ucrainean la circa doi kilometri de graniță. Centrul de Securitate al Guvernului Poloniei (RCB) a trimis primele alerte în jurul orei 17:00, iar avertismentul a fost anulat aproximativ 20 de minute mai târziu, cu mesajul că „nu există nicio amenințare pe teritoriul Poloniei”. Ulterior, RCB a mai emis două alerte pentru provinciile Lublin și Podkarpackie (înainte de orele 19:00 și 21:00), ambele anulate după aproximativ 20 de minute; acestea nu au mai inclus instrucțiuni de adăpostire, potrivit TVP World. Ce se știe despre pagube și de ce contează Există informații divergente privind amploarea avariilor: mass-media ucraineană, citată de agenția poloneză de stat PAP, a relatat că infrastructura de frontieră a Ucrainei nu a fost avariată, însă ar fi fost lovită o clădire veche a terminalului. Imaginile surprinse la fața locului ar fi arătat o dronă căzută la sol în apropiere, care a explodat. Incidentul se înscrie într-o serie de atacuri rusești în apropierea frontierei polono-ucrainene, pe fondul războiului care durează de peste patru ani și jumătate, context în care Varșovia a mobilizat în repetate rânduri avioane militare din cauza unor presupuse drone și rachete rusești. În aceeași zi, Rusia a lansat și alte atacuri pe teritoriul Ucrainei, inclusiv asupra Academiei de Științe din Kiev, unde, potrivit oficialilor ucraineni citați în material, a murit cel puțin o persoană. În plus, news.ro notează că Rusia a lovit anterior și puncte de trecere a frontierei Ucrainei cu România (Orlivka–Isaccea) și cu Republica Moldova. [...]
Kievul a intrat din nou sub alertă de rachete balistice în noaptea de luni spre marți, la doar câteva ore după un val de atacuri rusești care a ucis două persoane și a rănit 26 în capitala Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Noile explozii au fost auzite în primele ore ale zilei de 29 septembrie, în timp ce apărarea antiaeriană a fost activată. Atacul reînnoit ar fi început în jurul orei 1:20 (ora Kievului), pe fondul avertizărilor privind lansări de rachete balistice din regiunea rusă Kursk. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis pe Telegram că „noi rachete balistice se îndreaptă spre Kiev”. Bilanțul atacurilor de luni: victime și infrastructură lovită În cursul zilei de 28 septembrie, Kievul a fost ținta mai multor valuri de lovituri, care au afectat mai multe districte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că două persoane au murit și 26 au fost rănite, inclusiv trei copii. Opt dintre răniți au fost spitalizați, iar unul se afla în stare gravă. Una dintre victime a fost raportată inițial după ce o dronă rusească a lovit o clădire nerezidențială aparținând Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în centrul istoric al orașului. Ulterior, salvatorii au recuperat și al doilea corp din aceeași clădire, în timpul intervențiilor de urgență. Lovituri au fost semnalate în districtele Șevcenkivski, Obolonski, Solomianski, Darnîțki, Podilski și în alte zone ale capitalei. Printre țintele menționate se numără: o clădire cu șapte etaje care găzduiește o unitate medicală Dobrobut, unde au fost raportați șapte răniți (șase angajați); uzina farmaceutică Darnytsia; alte clădiri nerezidențiale și comerciale, unde au fost raportate incendii și pagube. Dimensiunea atacului cu drone și reacția autorităților ucrainene Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că Rusia a lansat 124 de drone în atacurile de luni, inclusiv 86 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu propulsie cu reacție, și că 86 de ținte aeriene au fost distruse sau neutralizate. Președintele Volodîmîr Zelenski a condamnat loviturile și a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, inclusiv asupra celor care finanțează și produc armament. „Fiecare atac terorist rusesc are ca rezultat victime care ar fi putut fi prevenite dacă presiunea asupra Rusiei ar fi devenit în sfârșit totală.” De ce contează Succesiunea rapidă dintre valurile de lovituri – drone pe parcursul zilei și un nou episod cu rachete balistice în noaptea următoare – indică o presiune operațională constantă asupra capitalei, cu efecte directe asupra infrastructurii civile și a activității economice urbane (unități medicale, clădiri de birouri și facilități industriale). Kyiv Post notează că, în timpul serii de luni, au continuat să fie raportate noi impacturi și incendii în mai multe zone ale orașului. [...]
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]
