Știri
Știri din categoria Externe
China și Myanmar își ancorează cooperarea economică în proiecte de infrastructură și securitate, pe fondul unei accelerări a schimburilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times, care relatează despre discuțiile de la Beijing dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Myanmarului, Min Aung Hlaing.
Întâlnirea a avut loc la Marea Sală a Poporului, în contextul vizitei de stat a liderului din Myanmar în China (15–19 iunie), prima deplasare în această țară de când a preluat funcția de președinte în aprilie. Vizita vine la o săptămână după aniversarea a 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state.
După discuții, cei doi șefi de stat au asistat la semnarea unor documente de cooperare, inclusiv în domenii precum transporturile și proiecte legate de nivelul de trai. Postul public din Myanmar MITV a relatat că părțile au semnat și au făcut schimb de 18 acorduri și memorandumuri, inclusiv un memorandum privind cooperarea pentru avansarea inițiativei chineze Global Security Initiative (GSI).
Xi Jinping a descris Coridorul Economic China–Myanmar drept un proiect „fanion” al cooperării din cadrul inițiativei Belt and Road și a cerut avansarea „în siguranță” a proiectelor-cheie, cu obiectivul de a sprijini economia Myanmarului și de a îmbunătăți condițiile de viață. Totodată, liderul chinez a spus că Beijingul este dispus să crească sprijinul pentru reconstrucția Myanmarului după cutremur, fără a detalia sume sau proiecte concrete.
Din perspectiva Myanmarului, Min Aung Hlaing a declarat, potrivit Xinhua, că țara sa vrea să aprofundeze cooperarea „pe toate planurile” cu China, să dezvolte coridorul economic și să ridice nivelul cooperării în comerț și investiții.
Datele prezentate de Ministerul chinez de Externe indică o intensificare a relației comerciale: în 2025, comerțul bilateral a ajuns la 19,4 miliarde dolari (aprox. 89 miliarde lei), în creștere cu 19,1% față de anul anterior. Exporturile Chinei către Myanmar au fost de 11,36 miliarde dolari (aprox. 52 miliarde lei), iar importurile de 8,04 miliarde dolari (aprox. 37 miliarde lei).
Un element practic al discuțiilor a vizat siguranța companiilor și a personalului chinez din Myanmar. Min Aung Hlaing a afirmat că autoritățile din Myanmar acordă „o mare importanță” acestui subiect și că vor depune eforturi pentru a asigura securitatea.
Pe agenda comună a intrat și cooperarea împotriva unor activități ilegale cu impact regional, menționate explicit în material: jocuri de noroc online, fraude prin telecomunicații și trafic de droguri. Cei doi lideri au legat acest capitol și de obiectivul mai larg de securizare a frontierei și de stabilitate în nordul Myanmarului.
Xi Jinping a reiterat, conform Xinhua, principiul neintervenției în treburile interne și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Myanmarului, afirmând totodată că Beijingul susține avansarea păcii și reconcilierii prin dialog între părțile din Myanmar.
În același timp, Min Aung Hlaing a spus că Myanmar va respecta „principiul unei singure Chine” și că susține cele patru inițiative globale promovate de Xi. Un profesor citat de Global Times a legat stabilitatea Myanmarului de interesele de securitate și dezvoltare ale Chinei în sud-vest, în timp ce un alt expert a argumentat că proiectele din coridorul economic ar putea deschide rute noi pentru transporturi energetice și comerț transfrontalier.
Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acordurilor semnate și avansarea proiectelor din coridorul economic, cu accent pe condiții de securitate pentru investiții și pe cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere. Materialul nu oferă însă un calendar sau o listă de proiecte concrete care să fie lansate imediat.
Recomandate
Posibila găzduire de către China a unui summit Trump–Putin–Xi riscă să o împingă într-o capcană diplomatică pe Ucraina , pentru că ar alimenta percepția unor negocieri „peste capul” Kievului și ar pune Beijingul sub presiune pe tema armelor nucleare, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times. Discuțiile ar urma să aibă loc în marja summitului APEC de la Shenzhen , programat la finalul lunii, însă nu este clar dacă reuniunea se va concretiza. China a confirmat că poartă discuții cu Rusia și Statele Unite despre o posibilă întâlnire trilaterală, idee lansată inițial de Kremlin. Pentru Beijing, miza este dublă: pe de o parte, un astfel de format ar consolida statutul Chinei ca actor global „indispensabil”; pe de altă parte, ar contrazice mesajul său public de respingere a „politicii marilor puteri” care decid soarta altora. Ucraina, punctul sensibil pentru Beijing Perspectiva unui summit a stârnit îngrijorări la Kiev, pe fondul temerii că Vladimir Putin ar putea încerca să negocieze cu Donald Trump încheierea războiului și viitorul Ucrainei fără participarea ucrainenilor. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier , aflat în vizită la Beijing, a relatat că Xi Jinping a respins explicit ideea că SUA, Rusia și China ar negocia soarta Ucrainei la Shenzhen: „I se citea iritarea pe chip. A întrebat chiar de unde provin astfel de zvonuri.” Steinmeier a mai spus că liderul chinez ar fi insistat că este „un conflict european” și că europenii trebuie să fie prezenți la masa negocierilor. Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat rezervele, invocând riscul unui „Ialta 2” – o trimitere la conferința din 1945, când marile puteri au luat decizii cu efecte asupra Chinei fără ca aceasta să fie prezentă. Presiunea pe controlul armelor nucleare Un alt motiv de disconfort pentru Beijing este agenda nucleară. Donald Trump a spus că ar vrea să folosească o eventuală întâlnire pentru discuții despre denuclearizare, într-un moment în care ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia a expirat în februarie, iar China își extinde rapid arsenalul. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, China ar avea aproximativ 620 de ogive nucleare, față de peste 5.000 în cazul fiecăreia dintre celelalte două puteri. Beijingul s-a opus în repetate rânduri impunerii unor limite asupra dezvoltării arsenalului său, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a evitat luna trecută un răspuns direct privind participarea la negocieri de dezarmare, susținând că responsabilitatea principală revine Washingtonului. În același timp, analiști chinezi citați în material sugerează că Beijingul ar putea accepta discuții mai înguste, de tip „reducerea riscurilor”, precum îmbunătățirea canalelor de comunicare în criză și menținerea controlului uman asupra deciziilor privind armele nucleare, inclusiv în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. De ce ar fi greu pentru China să spună „nu” Deși are rezerve, Beijingul ar putea avea dificultăți să refuze o solicitare venită simultan din partea lui Trump și Putin, spune Ryan Hass (Brookings Institution), fost oficial american, citat în analiză. Acesta afirmă că partea chineză ar vrea să valorifice oportunitatea unei reuniuni istorice, dar ezită să-și asume responsabilitatea pentru un eveniment cu rezultat incert: „De obicei, Xi evită să-și asume responsabilitatea pentru evenimente diplomatice de mare amploare, cu rezultate incerte.” În fundal, rămâne și presiunea occidentală asupra Chinei privind influența pe care o are asupra Moscovei, în condițiile în care Rusia a devenit „extrem de dependentă” de Beijing diplomatic și economic. În 2024, NATO a acuzat China că este un „factor decisiv” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și i-a cerut să oprească livrările de componente și tehnologii cu utilizare militară. Pentru Beijing, linia de apărare este că nu a provocat conflictul și nu l-a susținut militar, iar rolul său – dacă Ucraina ajunge pe agendă – ar fi mai degrabă unul limitat, de „facilitator” și „gazdă”, nu de parte care impune soluții. [...]
Donald Trump pregătește remanieri în Cabinet după eșecul republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului , semnalând o posibilă schimbare de direcție în administrație într-un moment de presiune politică internă, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus, într-un interviu acordat CBS News (care urmează să fie difuzat duminică, în emisiunea „60 Minutes”), că intenționează să facă „câteva” schimbări și a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă va concedia persoane. Trump a evitat însă să indice nume. „Îmi iubesc Cabinetul. Cred că membrii săi sunt buni, dar probabil voi face câteva schimbări. Nu vreau să spun despre cine este vorba.” Prima schimbare anunțată: șefia de cabinet În aceeași zi, Trump a anunțat că o înlocuiește pe Susie Wiles cu Stephen Miller, descris ca un susținător loial și cunoscut pentru poziții radicale, care a fost anterior consilier principal și a coordonat agenda lui Trump în domeniul imigrației. Digi24 notează că, ulterior, Trump le-a spus jurnaliștilor că plecarea șefei de cabinet „nu are legătură cu alegerile”. „Pur și simplu a venit momentul. Uneori faci schimbări.” Mesaj de continuitate la Apărare, în ciuda criticilor interne Întrebat dacă mai are încredere în secretarul Apărării, Pete Hegseth — pe care unii republicani îl consideră responsabil pentru rezultatele slabe ale partidului — Trump a răspuns că are încredere în el. „Da. Uitați, am câștigat două războaie”. De ce contează Semnalul de remaniere, venit imediat după înfrângerea electorală a Partidului Republican, indică o recalibrare a echipei de la vârful administrației și o încercare de a gestiona consecințele politice ale rezultatului. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă Trump va anunța și alte schimbări în Cabinet și ce portofolii vor fi vizate. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]
Ucraina vrea să prelungească accesul la Starshield pentru a evita noi blocaje operaționale , după ce limitări de viteză impuse luna trecută au afectat direct misiuni cu drone, potrivit Digi24 . Contractul cu guvernul SUA pentru utilizarea Starshield – versiunea militară a rețelei Starlink a lui Elon Musk – ar urma să expire la jumătatea anului 2027, iar Kievul cere începerea din timp a negocierilor pentru noile condiții. Denys Sienik , ambasadorul adjunct al Ucrainei la Washington, a spus că Ucraina consideră „momentul potrivit” pentru discuții, tocmai pentru că renegocierea poate dura. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui mic dejun organizat de Defense Writers Group, iar informațiile despre poziția Kievului sunt relatate de Kyiv Post. De ce contează: continuitatea comunicațiilor militare și controlul dronelor Limitările de viteză apărute luna trecută au avut impact operațional imediat, afectând atât operațiunile cu drone, cât și pe cele de combatere a dronelor. Sienik a afirmat că Ucraina nu a primit o explicație „satisfăcătoare” pentru restricții – nici de la Casa Albă, nici de la Pentagon, nici de la SpaceX – și că „nimeni nu a oferit răspunsuri”. Totuși, oficialul ucrainean a susținut că problema a fost între timp rezolvată, iar armata și-a putut relua activitatea, subliniind că Kievul nu își dorește repetarea unui astfel de episod. Ce urmează: negocieri cu Pentagonul și discuția despre finanțare Sienik a indicat că Ucraina se pregătește să înceapă negocierile cu Washingtonul, mai precis cu lideri din Pentagon, și a legat explicit continuarea utilizării de trei elemente: semnarea contractului, negocierea termenilor și existența finanțării. „Sper că contractul va fi semnat, că termenii de referință vor fi negociați, că vom avea finanțare și că vom putea să ne apărăm.” Context: de la Starlink la Starshield, după 2022 Ucraina a început să folosească oficial Starlink la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, pe fondul unui atac cibernetic major asupra rețelei KA-SAT ViaSat. În decembrie 2024, armata ucraineană a început transferul comunicațiilor și al controlului dronelor către Starshield. Potrivit Atlantic News, SUA au acceptat utilizarea versiunii criptate militar deoarece ar oferi Pentagonului un control operațional mai mare asupra modului în care sistemul este folosit în Ucraina, ceea ce ar fi sprijinit atacuri cu drone cu rază lungă și întărirea apărării aeriene. Întrebarea rămasă: de ce au apărut restricțiile Revista TIME și alte surse au relatat că pe 14 octombrie forțele ucrainene au raportat pierderea parțială a accesului și restricții de viteză impuse fără avertisment, care au îngreunat operațiunile. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier pe tehnologie militară al președintelui Volodimir Zelenski, a spus că restricțiile au dus la „eșecul” unor misiuni în desfășurare și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”. În spațiul public au apărut speculații privind cauza – defecțiune tehnică sau o decizie la nivelul guvernului SUA ori al lui Elon Musk – însă, din informațiile prezentate, nu există o explicație confirmată. Într-un interviu la „Piers Morgan Uncensored”, Zelenski a sugerat o posibilă motivație politică, apoi a spus că speră să fi fost o „greșeală” generată de „o problemă tehnică majoră” la SpaceX. [...]
O eventuală reluare a dialogului SUA–Coreea de Nord ar putea tensiona alianțele din Asia , dacă administrația Trump ar accepta concesii care să ocolească obiectivul denuclearizării, cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate regionale, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Eșecul suferit de Donald Trump în alegerile intermediare din SUA ar putea să-l împingă să caute un „succes” de politică externă în ultimii doi ani de mandat, iar Asia este văzută de analiști drept zona în care ar avea mai multă marjă de manevră, în condițiile în care dosarele Ucraina și Iran nu au produs încă progrese semnificative. De ce contează: riscul de fractură între Washington, Seul și Tokyo Miza, potrivit analiștilor citați, este că o relansare a negocierilor cu Phenianul ar putea veni cu presiuni pentru concesii americane care să irite aliații regionali. Coreea de Sud și Japonia se opun oricărei înțelegeri care ar lăsa deoparte denuclearizarea, iar oficiali din cele două țări se tem că ar putea fi „excluși” dacă Washingtonul ar negocia direct cu Kim Jong Un, cu un acord tacit al Beijingului și al Moscovei. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha Womans din Seul, avertizează că un summit care ar evita tema denuclearizării ar submina descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) și ar alimenta tensiuni politice între SUA, Coreea de Sud și Japonia. Context: de ce Phenianul are mai puține motive să răspundă Trump s-a întâlnit de trei ori cu Kim în primul mandat, însă summitul din 2019 s-a încheiat fără acord, pe fondul divergențelor privind programul nuclear nord-coreean și ridicarea sancțiunilor. Între timp, potrivit materialului, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și de rachete , iar relațiile sale cu Rusia și China sunt descrise ca fiind la cel mai bun nivel din ultimii ani, ceea ce reduce stimulentele pentru negocieri. Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a transmis că dialogul rămâne o cale către pace, dar că Phenianul nu vede acum necesitatea negocierilor și a denunțat „politica ostilă” a Washingtonului. În același timp, Kim Jong Un a indicat anterior că ar fi dispus la discuții dacă SUA ar renunța la cererea ca Nordul să abandoneze armele nucleare — o linie roșie pentru Seul și Tokyo. Semnalul care ar schimba jocul: acceptarea statutului nuclear al Coreei de Nord Trump a descris Coreea de Nord drept o putere nucleară, statut pe care aliații din regiune și din Occident refuză să-l recunoască. Profesorul Kazuhiro Maeshima, de la Universitatea Sophia din Japonia, spune că dacă discuțiile ar duce la acceptarea de către Washington a acestui statut, „contextul de securitate din Asia s-ar schimba radical”, numind scenariul „o situație gravă”. În paralel, materialul notează că arsenalul nord-coreean este acum mai avansat decât în perioada 2018–2019, incluzând mai multe arme și rachete, vehicule hipersonice planante, o flotă în creștere de nave de război și submarine moderne, precum și capacități îmbunătățite privind dronele. Ce urmează și ce limite există Chiar dacă Trump ar reuși să-l readucă pe Kim la masa negocierilor, analiștii citați sugerează că ar putea fi nevoie de oferte mai mari decât o relaxare parțială a sancțiunilor. În plus, orice concesii ar putea întâmpina obstacole interne, inclusiv din partea unui Congres controlat de democrați, și ar fi afectate de orizontul limitat al mandatului. Stephen Biegun, fost secretar de stat adjunct care a condus negocierile cu Coreea de Nord în primul mandat Trump, apreciază că Phenianul are în prezent puține avantaje și chiar posibile dezavantaje dintr-o astfel de întâlnire. [...]
Ucraina cere ca Europa să fie parte directă a negocierilor de pace , pe fondul pregătirilor pentru discuțiile trilaterale Rusia–SUA programate în Abu Dhabi, iar mesajul vizează evitarea unor aranjamente de securitate decise fără actorii europeni, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a făcut declarațiile vineri, 6 noiembrie, la Varșovia, într-o conferință de presă alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, după o reuniune ministerială a Consiliului Statelor de la Marea Baltică (CBSS). Contextul imediat este refuzul anterior al Moscovei de a include reprezentanți europeni în discuțiile de săptămâna viitoare din Abu Dhabi. „Nu pot exista decizii despre Ucraina fără Ucraina și nu pot exista decizii despre securitatea Europei fără Europa.” Sybiha a spus că Europa trebuie să fie parte a procesului de pace „atât înainte, cât și după” întâlnirea din Abu Dhabi, programată pentru 10–11 noiembrie, la care ar urma să participe Rusia și SUA. Ce mize declară Kievul înainte de Abu Dhabi Ucraina tratează întâlnirea ca pe un moment cu implicații directe pentru arhitectura de securitate regională și și-a formulat public prioritățile, potrivit lui Sybiha: garanții de securitate; dezescaladare în Marea Neagră ; un armistițiu în domeniul energiei; returnarea copiilor ucraineni răpiți; schimburi de prizonieri. Pierderile Rusiei și limita verificării independente Sybiha și Kallas au invocat pierderi rusești „grele”, estimând pentru luna octombrie „peste 54.000” de soldați ruși uciși sau răniți grav. Kallas a susținut că Rusia nu poate menține pe termen nedefinit un asemenea nivel de pierderi. Publicația notează însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Dimensiunea operațională: Polonia, hub logistic și cooperare pe drone Înaintea reuniunii CBSS, Sybiha a avut discuții bilaterale cu Sikorski, inclusiv pentru coordonarea pozițiilor înainte de discuțiile trilaterale. În declarațiile citate, Sybiha a descris Polonia drept un aliat de încredere și un hub logistic-cheie pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor au fost și nevoile de apărare ale Ucrainei – în special apărarea antiaeriană și antirachetă – în perspectiva intensificării campaniei rusești pe timpul iernii, precum și extinderea cooperării bilaterale privind dronele, în condițiile în care Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Relația Kiev–Varșovia: încercare de normalizare după tensiunile din 2026 Materialul amintește că relațiile diplomatice dintre Ucraina și Polonia s-au deteriorat semnificativ în acest an, după disputa legată de denumirea unei unități militare ucrainene și reacțiile ulterioare, inclusiv retragerea unor distincții și returnarea decorațiilor. Cele două părți au reluat dialogul, iar lucrările comune de exhumare în Volînia au fost reluate în această vară. Vineri, cei doi miniștri au convenit să continue demersurile pentru normalizarea relațiilor, Sybiha mulțumindu-i lui Sikorski pentru coordonare „într-un moment oportun”. [...]
