Știri
Știri din categoria Externe
China și Myanmar își ancorează cooperarea economică în proiecte de infrastructură și securitate, pe fondul unei accelerări a schimburilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times, care relatează despre discuțiile de la Beijing dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Myanmarului, Min Aung Hlaing.
Întâlnirea a avut loc la Marea Sală a Poporului, în contextul vizitei de stat a liderului din Myanmar în China (15–19 iunie), prima deplasare în această țară de când a preluat funcția de președinte în aprilie. Vizita vine la o săptămână după aniversarea a 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state.
După discuții, cei doi șefi de stat au asistat la semnarea unor documente de cooperare, inclusiv în domenii precum transporturile și proiecte legate de nivelul de trai. Postul public din Myanmar MITV a relatat că părțile au semnat și au făcut schimb de 18 acorduri și memorandumuri, inclusiv un memorandum privind cooperarea pentru avansarea inițiativei chineze Global Security Initiative (GSI).
Xi Jinping a descris Coridorul Economic China–Myanmar drept un proiect „fanion” al cooperării din cadrul inițiativei Belt and Road și a cerut avansarea „în siguranță” a proiectelor-cheie, cu obiectivul de a sprijini economia Myanmarului și de a îmbunătăți condițiile de viață. Totodată, liderul chinez a spus că Beijingul este dispus să crească sprijinul pentru reconstrucția Myanmarului după cutremur, fără a detalia sume sau proiecte concrete.
Din perspectiva Myanmarului, Min Aung Hlaing a declarat, potrivit Xinhua, că țara sa vrea să aprofundeze cooperarea „pe toate planurile” cu China, să dezvolte coridorul economic și să ridice nivelul cooperării în comerț și investiții.
Datele prezentate de Ministerul chinez de Externe indică o intensificare a relației comerciale: în 2025, comerțul bilateral a ajuns la 19,4 miliarde dolari (aprox. 89 miliarde lei), în creștere cu 19,1% față de anul anterior. Exporturile Chinei către Myanmar au fost de 11,36 miliarde dolari (aprox. 52 miliarde lei), iar importurile de 8,04 miliarde dolari (aprox. 37 miliarde lei).
Un element practic al discuțiilor a vizat siguranța companiilor și a personalului chinez din Myanmar. Min Aung Hlaing a afirmat că autoritățile din Myanmar acordă „o mare importanță” acestui subiect și că vor depune eforturi pentru a asigura securitatea.
Pe agenda comună a intrat și cooperarea împotriva unor activități ilegale cu impact regional, menționate explicit în material: jocuri de noroc online, fraude prin telecomunicații și trafic de droguri. Cei doi lideri au legat acest capitol și de obiectivul mai larg de securizare a frontierei și de stabilitate în nordul Myanmarului.
Xi Jinping a reiterat, conform Xinhua, principiul neintervenției în treburile interne și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Myanmarului, afirmând totodată că Beijingul susține avansarea păcii și reconcilierii prin dialog între părțile din Myanmar.
În același timp, Min Aung Hlaing a spus că Myanmar va respecta „principiul unei singure Chine” și că susține cele patru inițiative globale promovate de Xi. Un profesor citat de Global Times a legat stabilitatea Myanmarului de interesele de securitate și dezvoltare ale Chinei în sud-vest, în timp ce un alt expert a argumentat că proiectele din coridorul economic ar putea deschide rute noi pentru transporturi energetice și comerț transfrontalier.
Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acordurilor semnate și avansarea proiectelor din coridorul economic, cu accent pe condiții de securitate pentru investiții și pe cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere. Materialul nu oferă însă un calendar sau o listă de proiecte concrete care să fie lansate imediat.
Recomandate
Deficitul comercial UE–China a urcat la un record de 31,9 miliarde de euro în aprilie , iar Bruxellesul pregătește o discuție despre măsuri care să limiteze dependența industrială de importurile chineze, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat și o analiză The Guardian . Uniunea Europeană cumpără din China cu aproximativ 1 miliard de euro pe zi mai mult decât exportă către piața chineză, pe fondul creșterii importurilor și al presiunii asupra industriei europene. Subiectul ajunge pe agenda unei reuniuni a liderilor europeni programate pentru joi, unde vor fi evaluate opțiuni de reducere a dezechilibrului. De ce contează: risc de dependență pe lanțuri industriale Pe lângă nivelul record al deficitului, îngrijorarea centrală este că importurile masive pot transforma avantajul de cost pe termen scurt într-o vulnerabilitate strategică pentru producția europeană. În material sunt menționate două zone sensibile: prezența tot mai mare a automobilelor electrice chinezești pe piața UE, provenite dintr-o industrie descrisă ca puternic subvenționată; utilizarea pe scară largă a componentelor chinezești în fabricile din Uniunea Europeană. Alexander Julius, președintele Eurometal (organizație a cumpărătorilor de produse siderurgice), avertizează că o dependență mai mare ar putea permite Chinei să influențeze disponibilitatea componentelor, cantitățile și prețurile, cu efecte potențiale inclusiv asupra industriei de apărare. Ce ar putea urma: cote, mai degrabă decât tarife noi Potrivit informațiilor apărute la Bruxelles, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, însă introducerea unor noi tarife vamale este considerată „puțin probabilă”, din cauza dificultăților politice de a obține sprijinul statelor membre. În schimb, analiștii văd mai realistă introducerea unor cote (limite cantitative) pentru importurile de produse chimice și automobile hibride din China. Contextul invocat: importurile de hibride chinezești au crescut puternic după 2024, când UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice, dar nu și pentru cele hibride. Semnal de piață: deficitul ar putea crește și în lunile următoare Rafael Jimenez Buendía, cercetător principal la Mercator Institute for China Studies, spune că datele pentru mai și iunie ar putea indica o creștere suplimentară a deficitului, invocând transporturi deja înregistrate de autoritățile vamale chineze, dar care nu ar fi încă reflectate în statisticile vamale ale UE. Potrivit acestuia, statisticile pentru mai și iunie urmează să fie publicate în iulie și august. În paralel, agenția de presă de stat chineză Xinhua a susținut săptămâna trecută că aproximativ jumătate din exporturile Chinei către UE ar fi componente care reduc semnificativ costurile de producție ale fabricilor europene. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
Reza Pahlavi avertizează că un memorandum SUA–Iran ar consolida regimul de la Teheran , susținând că orice înțelegere cu Republica Islamică va eșua și va avea consecințe pentru comunitatea internațională, potrivit The Jerusalem Post . Într-o postare de marți pe X (fostul Twitter), Pahlavi a calificat viitorul Memorandum de Înțelegere (MOU) drept „greșit din punct de vedere moral și eronat strategic”, argumentând că un astfel de demers ar „împuternici” un regim care continuă să reprime și să execute opozanți politici. El a legat explicit ideea de acord de execuțiile recente ale unor protestatari, prezentându-le ca efect al „încheierii unei înțelegeri” cu autoritățile de la Teheran. Pahlavi a mai afirmat că „a face o înțelegere” cu regimul este greșit și strategic contraproductiv, invocând represiunea împotriva protestelor și susținând că Republica Islamică poartă de 47 de ani „un război” împotriva propriului popor. În aceeași intervenție, el a spus că regimul „nu a făcut niciodată pace” cu propriii cetățeni și, în consecință, „nu va face cu adevărat pace” nici cu restul lumii. Mesajul politic: acordurile care mențin regimul „nu vor avea sprijin intern” În continuarea poziției sale, Pahlavi a transmis că „orice acord care păstrează acest regim sau rămășițele lui va eșua”, deoarece „poporul iranian nu îl va susține”. El a adăugat că, indiferent de sprijinul internațional, iranienii „se vor elibera singuri de tiranie”, iar regimul „va eșua”. Demersuri la Londra: discuții cu comisia de politică externă a Camerei Comunelor Tot marți, Pahlavi s-a întâlnit la Londra cu deputata Emily Thornberry (Labour), președinta Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor, și cu alți membri ai comisiei, pentru a discuta situația internă din Iran, „represiunea” și necesitatea ca „poporul Iranului” să fie plasat în centrul politicii Regatului Unit față de Teheran. În cadrul întâlnirii, el a reluat caracterizarea memorandumului drept „greșit moral” și „eronat strategic”. [...]
Portugalia intră la Mondial cu o miză sportivă și de imagine legată de rolul lui Cristiano Ronaldo , iar decizia privind folosirea atacantului de 41 de ani – titular sau rezervă – poate influența startul din Grupa K, în meciul cu RD Congo, potrivit Al Jazeera . Partida Portugalia – Republica Democrată Congo este programată la Houston Stadium (Houston, Texas, SUA), miercuri, de la ora 20:00 în România (12:00 local, 17:00 GMT), în cadrul Cupei Mondiale 2026, Grupa K. De ce contează: Portugalia își calibrează debutul în funcție de „elefantul din cameră” Selecționerul Roberto Martinez are lotul valid din punct de vedere medical, însă subiectul central rămâne Ronaldo. Publicația notează că atacantul nu a mai marcat din acțiune în ultimele două turnee finale majore și că „puterile lui pe teren sunt în scădere”, după ce a ratat ocazii importante și în amicalul câștigat cu Nigeria. Ronaldo este așteptat să bifeze selecția cu numărul 229, dar rămâne întrebarea dacă va începe meciul ca titular sau va intra pe parcurs. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât, la Mondialul din 2022, a fost lăsat pe bancă în partida cu Elveția – primul meci la un turneu major în 14 ani în care nu a fost titular – iar singurul său gol la acel turneu a venit din penalty. Context sportiv: o echipă considerată candidată, dar cu o rană istorică Portugalia încearcă să depășească „60 de ani de durere” la Cupa Mondială: cea mai bună performanță rămâne locul trei din 1966, iar o altă semifinală a mai prins doar în 2006. În Qatar 2022, a fost eliminată în sferturi de Maroc, după ce trecuse de grupe și câștigase cu 6–1 contra Elveției în optimi. Al Jazeera amintește că Portugalia are trofee în această „epocă de aur” – Euro 2016 și Liga Națiunilor (câștigată anul trecut la lovituri de departajare cu Spania) – însă Cupa Mondială este marele titlu care îi lipsește. Adversarul: RD Congo revine după 52 de ani, cu pregătiri afectate de Ebola RD Congo s-a calificat la primul Mondial după 52 de ani (ultima participare, ca Zair), după un 1–0 cu Jamaica în barajul intercontinental din martie, jucat în Mexic. Pregătirile au fost însă afectate de un focar de Ebola, iar debutul contra Portugaliei este descris ca o misiune dificilă. Echipa antrenată de Sebastien Desabre are, totuși, jucători cu experiență în Premier League, inclusiv Aaron Wan-Bissaka (West Ham) și Axel Tuanzebe (Burnley), plus Arthur Masuaku (Sunderland). În atac sunt menționați Yoane Wissa (Newcastle United) și Cedric Bakambu (Real Betis). Formatul grupei și date-cheie ale meciului În Grupa K sunt Portugalia, RD Congo, Columbia și Uzbekistan. Echipele joacă fiecare cu fiecare o singură dată, iar la faza eliminatorie merg primele două din fiecare grupă, plus cele mai bune opt locuri trei. Mondialul introduce în 2026 „șaisprezecimile” (optimi de finală extinse), adică o rundă de 32 de echipe. Este primul meci direct dintre Portugalia și RD Congo. Al Jazeera notează că o surpriză a congolezilor ar fi „una dintre cele mai mari” din istoria competiției. Echipe probabile și favorită Portugalia este favorită, fiind pe locul 5 în clasamentul FIFA, conform sursei. În același timp, Opta acordă RD Congo „aproape o șansă din patru” să producă surpriza la Houston. Echipe probabile (conform Al Jazeera): Portugalia : D Costa; Cancelo, Dias, Inacio, Mendes; J Neves, Fernandes, Vitinha; Bernardo, Ronaldo, Neto. RD Congo : Mpasi; Wan-Bissaka, Kapuadi, Tuanzebe, Mbemba, Masuaku; Moutoussamy, Sadiki, Mukau; Wissa, Bakambu. [...]
Germania condiționează orice implicare militară în Strâmtoarea Ormuz de un mandat și de acordul tuturor părților , ceea ce poate întârzia sau limita o eventuală misiune de securizare a uneia dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), potrivit News . Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a declarat la postul public german că o navă de depistare a minelor a marinei germane, „Fulda”, este prepoziționată în Marea Mediterană. Totuși, el a avertizat că Berlinul nu va angaja nava și nu va cere Bundestagului mandatul necesar decât după îndeplinirea unor condiții. Condițiile Berlinului pentru o eventuală misiune Wadephul a enumerat cerințele pentru o operațiune de deminare în Strâmtoarea Ormuz: să fie „dorită”; să fie „pașnică”; să se desfășoare „fără lupte”; să aibă „acordul tuturor părților”. De ce contează Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o cale de tranzit strategică pentru comerțul mondial cu petrol și GNL. Prin condiționarea participării de un mandat parlamentar și de un consens între părți, Germania transmite că nu ia în calcul o implicare într-un scenariu cu confruntări, ceea ce poate influența atât calendarul, cât și forma unei eventuale misiuni internaționale de securizare. [...]
Turcia avertizează că un eventual sabotaj ar putea deraia acordul SUA–Iran înainte de semnare , într-un moment în care miza economică imediată este redeschiderea Strâmtorii Ormuz și normalizarea fluxurilor de energie și comerț. Potrivit G4Media , ministrul turc de externe Hakan Fidan a cerut la Moscova evitarea „încercărilor de sabotaj” și a „discursurilor” care ar putea „otrăvi atmosfera de pace” până la semnătura finală. Fidan a făcut declarațiile după întâlnirea cu omologul rus Serghei Lavrov și a susținut că „atitudinea Israelului în regiune” depășește cadrul unor dispute între câteva state, fiind „o problemă a întregii lumi”. În viziunea sa, un efort diplomatic coordonat la nivel global ar limita capacitatea Israelului de a influența negativ procesul. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și securitatea energetică Șeful diplomației turce a insistat asupra importanței menținerii deschise a Strâmtorii Ormuz pentru „trecerea sigură, liberă și neîntreruptă a tuturor navelor”, ca înainte de război, argumentând că acest lucru este „de o importanță vitală” nu doar pentru stabilitatea regională, ci și pentru securitatea energetică mondială și comerțul internațional. Ce se știe despre acord și calendar În același context, Fidan a salutat voința politică a liderilor din Iran și SUA de a ajunge la un acord și a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului, precum și sprijinul oferit de Qatar și Arabia Saudită inițiativelor diplomatice. Pakistanul, prezentat ca mediator între Washington și Teheran, a anunțat că cele două părți ar urma să semneze vineri, 19 iunie, în Elveția, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților, însă „detaliile concrete ale acordului sunt încă necunoscute”, potrivit sursei citate. Planul de pace ar prevedea deschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și încheierea blocadei maritime din partea SUA. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat acordul dintre Washington și Teheran, pe care l-a numit „o dezvoltare importantă” pentru pacea și stabilitatea din Orientul Mijlociu. [...]
