Știri
Știri din categoria Externe

Loviturile SUA–Israel au destabilizat conducerea militară a Iranului după moartea lui Ali Khamenei, iar mai multe unități ale armatei au rămas fără coordonare clară. Potrivit Rudaw, oficiali iranieni au recunoscut că o parte dintre forțele armate „au pierdut controlul” asupra unor unități care operează doar pe baza unor ordine generale emise anterior, după ce atacurile aeriene au eliminat numeroși lideri militari ai regimului.
Loviturile aeriene din 28 februarie 2026 au provocat moartea a cel puțin 40 de oficiali de rang înalt ai aparatului militar iranian. Printre aceștia se numără comandantul Gărzilor Revoluționare, Mohammad Pakpour, ministrul apărării Aziz Nasirzadeh și șeful Statului Major al armatei, Abdolrahim Mousavi, potrivit informațiilor citate de presa internațională și de agenții precum Associated Press. În același val de atacuri a fost ucis și liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, eveniment care a provocat un vid major de putere la vârful regimului de la Teheran.

Surse citate de Rudaw afirmă că mai mulți comandanți din vestul Iranului și-au părăsit bazele militare și s-au mutat în zone civile pentru a evita atacurile. În unele cazuri, unități militare ar fi fost relocate în clădiri precum:
Potrivit acelorași informații, bazele militare ar fi rămas ocupate în principal de soldați de rang inferior, fără o comandă clară.
În paralel, SUA și Israelul continuă operațiunile aeriene împotriva infrastructurii militare iraniene. În provincia Lorestan, o bază a Gărzilor Revoluționare și un sediu de informații din orașul Pol-e Dokhtar au fost lovite, iar exploziile au fost surprinse în imagini distribuite pe rețelele sociale.
Autoritățile iraniene au raportat 66 de încălcări ale spațiului aerian în regiune în ultimele cinci zile, iar proiectul de analiză militară Critical Threats Project a indicat distrugerea unei instalații la baza de rachete din Khorramabad.
Israelul susține că a atacat peste 400 de ținte militare în Iran, inclusiv un comandant important al regimului la Teheran. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar accepta doar „capitularea necondiționată” a Republicii Islamice.
Experți citați de firma de consultanță în securitate The Chertoff Group avertizează că eliminarea simultană a mai multor lideri militari a fragmentat lanțul de comandă al Iranului. În aceste condiții, autoritatea militară ar putea fi împărțită între instituții diferite, uneori cu interese concurente.
Pentru unitățile rămase pe teren, mai ales pentru conscrișii din provinciile vestice, situația este incertă: nu este clar cine mai emite ordinele într-un sistem militar care și-a pierdut o mare parte din conducere într-un interval foarte scurt.
Recomandate

Războiul dintre Iran, Israel și Statele Unite se intensifică , iar declarațiile președintelui american Donald Trump privind viitorul conducerii de la Teheran adaugă o nouă dimensiune politică conflictului. Potrivit Reuters , liderul american a afirmat că Washingtonul dorește să fie implicat în alegerea viitorului lider al Iranului, în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului continuă pe teritoriul iranian. Declarația lui Trump vine într-un moment de escaladare rapidă a conflictului, ajuns deja în a șasea zi. Avioane americane și israeliene au lovit mai multe obiective din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, unde martorii au relatat explozii puternice și evacuări ale populației din anumite cartiere. Declarațiile lui Donald Trump despre conducerea Iranului Într-un interviu acordat Reuters, Donald Trump a susținut că Statele Unite ar trebui să participe la procesul de stabilire a viitorului lider al Iranului , după eliminarea liderului suprem Ali Khamenei în primele ore ale campaniei aeriene. Trump a respins ideea ca Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, să devină succesorul acestuia. Potrivit președintelui american, noua conducere ar trebui să fie „benefică pentru poporul iranian și pentru stabilitatea țării”. Conflictul se extinde în regiune Răspunsul militar al Iranului a declanșat alerte aeriene și atacuri cu rachete și drone în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Printre efectele extinderii conflictului se numără: sirene de raid aerian activate în Israel, Dubai și Abu Dhabi; un incendiu la o rafinărie din Bahrain după un atac cu rachete; acuzații ale Azerbaidjanului privind lansarea de drone iraniene asupra teritoriului său. Autoritățile de la Baku au închis spațiul aerian din sudul țării pentru 12 ore, deși Iranul a negat că ar fi vizat Azerbaidjanul. Bilanțul victimelor și situația civililor Conflictul a provocat deja pierderi importante de vieți omenești. Conform Societății Semilunii Roșii Iraniene, cel puțin 1.230 de persoane au murit în Iran de la începutul atacurilor. Printre victime se numără: 175 de eleve și membri ai personalului unei școli din orașul Minab; zeci de civili din alte regiuni ale țării. În Liban, Ministerul Sănătății a raportat 77 de morți, iar mii de locuitori au părăsit sudul Beirutului după avertismentele armatei israeliene. O nouă etapă a operațiunilor militare Potrivit unor surse citate de Reuters, Israelul pregătește a doua fază a operațiunii militare , care ar urma să vizeze buncărele subterane unde Iranul își depozitează rachetele. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că rezultatele obținute până acum sunt „importante”, dar a avertizat că „mai este mult de lucru”. În același timp, conflictul produce efecte economice globale: transportul aerian în Orientul Mijlociu este perturbat, iar atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice afectează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat. [...]

Peste 80 de avioane israeliene au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului , vizând infrastructuri militare din Teheran și din centrul țării, într-una dintre cele mai ample operațiuni aeriene anunțate de Israel de la începutul conflictului regional din 28 februarie 2026. Potrivit Digi24 , armata israeliană a confirmat că raidurile au avut loc sâmbătă dimineață și au vizat obiective considerate esențiale pentru capacitatea militară a regimului de la Teheran. Într-un comunicat oficial, armata israeliană a precizat că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au atacat infrastructuri aparținând regimului iranian , inclusiv poziții asociate Gărzilor Revoluționare. Operațiunea face parte din campania militară lansată după escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Ce ținte au fost lovite Printre obiectivele vizate în timpul bombardamentelor s-au numărat mai multe instalații militare considerate strategice: o academie militară a Gărzilor Revoluționare iraniene , utilizată temporar ca instalație operațională un centru de comandament subteran un depozit de stocare a rachetelor platforme de lansare a rachetelor Armata israeliană susține că aceste obiective erau folosite pentru coordonarea și lansarea atacurilor asupra teritoriului israelian, motiv pentru care au fost considerate ținte militare legitime . Una dintre cele mai mari operațiuni aeriene ale Israelului Raidul se înscrie într-o serie de lovituri aeriene masive desfășurate de Israel în cadrul conflictului regional. La începutul campaniei militare, autoritățile israeliene anunțaseră că aproximativ 200 de avioane de vânătoare au participat la primele bombardamente asupra Iranului, operațiune descrisă drept cea mai amplă din istoria aviației militare israeliene . Noile atacuri au avut ca obiectiv principal reducerea capacității Iranului de a lansa rachete și drone către Israel , într-un context în care schimburile de lovituri dintre cele două state continuă să escaladeze. Conflictul izbucnit la finalul lunii februarie 2026 a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Orientul Mijlociu , cu atacuri aeriene, lovituri cu rachete și operațiuni cu drone desfășurate pe mai multe fronturi din regiune. [...]

Președintele Iranului Masoud Pezeshkian a discutat telefonic cu Vladimir Putin , într-un moment de tensiune maximă în Orientul Mijlociu, la scurt timp după informațiile potrivit cărora Rusia ar furniza Teheranului date pentru a lovi forțele americane din regiune. Informația a fost relatată de Mediafax . Potrivit Kremlinului, cei doi lideri au convenit să mențină contactul prin diferite canale diplomatice pe fondul conflictului militar în desfășurare dintre Iran, Statele Unite și Israel. În timpul convorbirii, Vladimir Putin a transmis condoleanțe pentru moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei și pentru victimele civile rezultate în urma atacurilor militare comune ale SUA și Israelului. Discuția vine după dezvăluiri privind sprijinul Rusiei Apelul telefonic are loc la câteva ore după ce The Washington Post a relatat, citând oficiali sub protecția anonimatului, că Rusia ar furniza Iranului informații de țintire menite să ajute armata iraniană să atace active militare americane din Orientul Mijlociu. Potrivit surselor citate, Moscova ar fi transmis încă de la începutul războiului date despre locațiile unor nave de război și aeronave americane , ceea ce ar reprezenta primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite se implică, chiar și indirect, în conflict. Rusia cere oprirea ostilităților În timpul convorbirii cu liderul iranian, Vladimir Putin a reiterat poziția oficială a Rusiei, solicitând încetarea ostilităților și revenirea la negocieri diplomatice pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu. La rândul său, președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a prezentat liderului de la Kremlin o evaluare a evoluției conflictului și a situației militare din ultimele zile. Războiul din regiune a izbucnit în urmă cu aproximativ o săptămână, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte din Iran. De atunci, conflictul s-a extins rapid, cu atacuri cu rachete și drone în mai multe state din Orientul Mijlociu și cu riscul implicării altor puteri regionale sau globale. Pe fondul escaladării militare, implicarea indirectă a Rusiei în sprijinul Iranului ar putea complica și mai mult situația geopolitică, amplificând tensiunile dintre Moscova și Washington. [...]

Peste 23.000 de zboruri au fost anulate la nivel global , potrivit Fortune , pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, cu efecte directe asupra unor noduri aeriene majore din Golf. În weekend, fragmente de rachete au căzut în zone din Dubai, inclusiv peste Palm Jumeirah, insula artificială în formă de palmier cunoscută pentru hoteluri de lux și restaurante. Autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui incendiu declanșat de aceste resturi, iar unele hoteluri au suferit pagube. Dincolo de incidentele punctuale, amploarea perturbărilor în transportul aerian a crescut rapid. Conform datelor platformei de analiză a zborurilor Cirium, citate de Fortune, de la prima lovitură de represalii a Iranului au fost anulate peste 23.000 de zboruri la nivel global , inclusiv în hub-uri precum Dubai, Abu Dhabi și Doha, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de călători în regiune. O parte dintre pasageri așteaptă zboruri de repatriere organizate de guverne, în timp ce alții caută soluții private, inclusiv curse charter către Europa din Dubai, pentru care unii ar fi dispuși să plătească peste 200.000 de dolari , potrivit relatării Fortune. În acest context, MSC Cruise a anunțat joi că va închiria cinci zboruri, fiecare cu aproximativ 1.000 de pasageri , pentru a-și repatria oaspeții de pe nava MSC Euribia, cu o capacitate de 6.300 de persoane , rămasă andocată în Dubai din cauza conflictului. Compania a comunicat anterior în cursul săptămânii că își anulează cele trei croaziere rămase programate să plece din Dubai în martie, precizând într-un comunicat: „Înțelegem că acest lucru va fi dezamăgitor, dar suntem siguri că oaspeții afectați vor înțelege această decizie”. Potrivit Fortune, perturbările se numără printre cele mai puternice văzute de industria globală a turismului și călătoriilor, evaluată la 11,7 trilioane de dolari de World Travel & Tourism Council. Henry Harteveldt, fondatorul consultanței Atmosphere Research Group, a comparat situația ca magnitudine doar cu perioada pandemiei, subliniind însă diferența de natură: acum este un conflict militar care a destabilizat călătoriile pe „șase continente populate”. Un element care amplifică șocul este extinderea geografică a atacurilor și a restricțiilor de spațiu aerian. Fortune notează că, spre deosebire de episoade anterioare de conflict concentrate în zone mai restrânse, contraatacurile Iranului ar fi vizat nu doar Israelul, ci și Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Oman, Iordania și Liban, între altele, generând nu doar restricții de zbor, ci și închideri ale unor porțiuni de spațiu aerian. Pe termen scurt, industria încearcă să repornească operațiunile în condiții limitate. Emirates a anunțat joi că va opera un program redus de peste 100 de zboruri „până la noi ordine”, iar Emiratele Arabe Unite au deschis un „coridor aerian sigur” pentru companii precum Emirates, Etihad Airways și FlyDubai, cu o capacitate de 48 de zboruri pe oră, fără ca ministrul economiei și turismului, Abdulla bin Touq Al Marri, să ofere detalii despre funcționarea acestuia. În evaluarea lui Harteveldt, miza imediată nu este doar reluarea zborurilor, ci refacerea încrederii publicului: potențialii turiști ar putea evita Golful și Orientul Mijlociu, chiar dacă conflictul ar rămâne limitat. În paralel, Fortune relatează că directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, vede o slăbire a turismului în Golful Persic pentru următorul an sau doi, dar spune că observă o creștere a rezervărilor pe rute scurte în Europa pentru perioada vacanței de Paște; el a apreciat, totodată, că impactul conflictului asupra tendințelor de rezervare din următoarele luni nu va fi unul fundamental. [...]

Israelul anunță o „nouă fază” a războiului împotriva Iranului , în timp ce președintele SUA Donald Trump spune că, „deocamdată”, nu ia în calcul trimiterea de trupe americane în Iran, relatează Euronews România . Conflictul a ajuns vineri, 6 martie 2026, în a șaptea zi și continuă să se extindă în regiune, inclusiv prin lovituri asupra unor grupări aliate Teheranului. Potrivit publicației, aliații Washingtonului din Golf, aflați sub atacuri repetate cu rachete și drone iraniene, încep să își pună problema stocurilor de interceptori necesari pentru apărarea antiaeriană. În paralel, sunt raportate interceptări în spațiul aerian al mai multor state din zonă. Israelul a transmis că intră într-o etapă nouă a operațiunilor, după ce susține că și-a consolidat superioritatea aeriană și a vizat rețeaua de rachete balistice a Iranului. Conform relatării, ostilitățile se resimt și în Liban, unde confruntările dintre Hezbollah și forțele israeliene se intensifică, armata israeliană primind ordin să avanseze în sudul Libanului pentru extinderea zonei de control până la frontieră. „După desfășurarea cu succes a fazei cu atacul surpriză, în cursul căreia ne-am stabilit superioritatea aeriană și am neutralizat rețeaua de rachete balistice, trecem acum la faza următoare a operațiunii”, a anunțat șeful Statului Major israelian într-o declarație televizată. De partea iraniană, Gardienii Revoluției au avertizat că Teheranul este pregătit pentru un război de durată și că ar urma să folosească „arme strategice noi” în etapele următoare, fără a oferi detalii. În același timp, sunt menționate noi atacuri cu rachete asupra Israelului, inclusiv lansări de rachete balistice Khayber către Tel Aviv, pe fondul intensificării schimburilor de foc. Pe linie diplomatică, Iranul transmite că nu dorește negocieri cu SUA. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, i-a transmis lui Trump, pe platforma X, că „planul A” a eșuat și că „planul B” va eșua , de asemenea, potrivit textului citat de Euronews România. În SUA, Donald Trump a declarat că nu ia în calcul trimiterea de trupe americane în Iran , pe care a descris-o drept „o pierdere de timp”, și a catalogat mesajele lui Araghchi drept „discuții inutile”. Totodată, televiziunea de stat iraniană a anunțat reunirea unui consiliu de conducere care a discutat organizarea ședinței Adunării Experților, organismul care va alege noul lider suprem al țării, în contextul escaladării conflictului. [...]

Donald Trump spune că vrea să decidă personal cine va conduce Iranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat Axios și relatat de Reuters. Mesajul, venit pe fondul războiului în desfășurare din Orientul Mijlociu, ridică miza politică a relației Washington–Teheran și poate alimenta noi tensiuni regionale, inclusiv în jurul dosarului nuclear și al regimului de sancțiuni. În interviu, Trump a susținut că Iranul „își pierde timpul” dacă încearcă să desemneze un succesor fără implicarea Statelor Unite. El a indicat că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat Ali Khamenei, este văzut de mulți drept succesor probabil, dar a transmis că nu ar accepta acest scenariu, notează Al Jazeera, citată în material. „Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy (Rodriguez) în Venezuela”, a declarat Trump. Poziționarea explicită a președintelui american în chestiunea succesiunii de la Teheran poate deveni un factor de escaladare diplomatică, pentru că mută disputa din zona negocierilor (nuclear, sancțiuni, securitate regională) în zona legitimării conducerii iraniene. În practică, o astfel de abordare riscă să întărească reflexul de confruntare al taberelor dure din Iran și să reducă spațiul pentru compromis, într-un moment în care conflictul militar deja apasă asupra deciziilor politice. Trump a mai spus că ar respinge orice nou lider iranian care ar continua politicile conducerii anterioare și a avertizat că un asemenea rezultat ar putea duce la reînnoirea conflictului cu Statele Unite „în cinci ani”. Afirmația introduce o perspectivă de instabilitate prelungită, cu efecte potențiale asupra piețelor de energie și asupra riscului geopolitic perceput în regiune. În același timp, Reuters consemnează că Mojtaba Khamenei ar fi supraviețuit atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, în care ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, potrivit unor surse iraniene. El este descris ca un cleric de rang mediu, cu legături strânse cu Garda Revoluționară, și ca o figură influentă în establishmentul clerical iranian, considerată posibil succesor. Iranul nu a anunțat încă un nou lider, iar contextul militar rămâne tensionat. Digi24 amintește că războiul din Orientul Mijlociu se află în a șasea zi, Israelul continuând ofensiva în Teheran, în timp ce Casa Albă a transmis că prezența trupelor terestre în Iran „nu face parte din planul acestei operaţiuni în acest moment”. Pentru aliații SUA și pentru actorii regionali, declarațiile lui Trump adaugă un nou strat de incertitudine: dacă Washingtonul condiționează de facto orice detensionare de un rezultat politic intern în Iran, negocierile privind programul nuclear și eventualele ajustări ale sancțiunilor pot deveni și mai greu de reluat. În paralel, o retorică de tip „alegere a liderului” poate fi folosită de Teheran ca argument de mobilizare internă și de justificare a unei linii mai dure, ceea ce ar crește riscul unor noi episoade de confruntare. [...]