Știri
Știri din categoria Externe
Europa riscă o nouă rundă de scumpiri la energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar efectele s-ar putea întinde pe luni sau chiar ani, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Mediafax.
Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Strasbourg, von der Leyen a spus că au trecut „exact două luni” de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și că, după săptămâni de violențe, se conturează o acalmie. Ea a adăugat că UE își dorește ca încetarea focului „din Iran și din Liban” să se mențină, cu obiectivul final de a reveni la pace și stabilitate prin mijloace diplomatice.
Șefa Comisiei Europene a legat riscurile pentru Europa de tensiunile din piața energiei și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul comercial global. În materialul citat, blocajul este pus în legătură cu conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte.
Creșterea prețurilor la petrol și gaze alimentează temeri privind penurii de produse considerate esențiale, inclusiv combustibil pentru aviație și îngrășăminte, potrivit aceleiași surse.
Von der Leyen a avertizat că impactul conflictului poate fi de durată:
„Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile.”
Ea a spus că energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European și a descris situația drept „a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani”. Concluzia prezentată de președinta Comisiei: Europa nu își poate permite să depindă „excesiv” de energia importată.
În discurs, von der Leyen a indicat și un impact financiar direct: în „doar 60 de zile” de conflict, „factura” UE pentru importurile de combustibili fosili ar fi crescut cu „peste 27 de miliarde de euro” (aprox. 135 miliarde lei), „fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară”.
În acest context, ea a susținut că direcția de urmat este reducerea dependenței de combustibili fosili importați și stimularea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”.
Recomandate
Sancțiunile UE „dor” economia Rusiei, iar Kremlinul răspunde prin restricții tot mai dure asupra internetului , a susținut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Agerpres . Mesajul ei leagă direct presiunea economică a sancțiunilor de o înăsprire a controlului informațional în Rusia, cu efecte inclusiv asupra serviciilor digitale folosite de populație. În intervenția din plen, von der Leyen a afirmat că sancțiunile europene au „un efect usturător” asupra economiei ruse, invocând creșterea inflației și a dobânzilor. În acest context, ea a spus că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. Restricții de internet și mesagerie, pe fondul presiunii economice Șefa Comisiei Europene a acuzat Kremlinul că reacționează „în modul obișnuit”, prin limitarea accesului la internet și a libertății de comunicare, ceea ce ar crea senzația unei „cortine de fier digitale”. Agerpres notează că, de luni de zile, serviciile de internet mobil sunt dezactivate în mai multe regiuni rusești, măsuri pe care autoritățile le justifică prin „motive de securitate”, în contextul ofensivei din Ucraina. În paralel, sunt menționate și restricții care afectează utilizarea aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, descrise ca fiind greu de folosit în ultimele luni fără VPN (rețea privată virtuală, instrument care poate ocoli blocaje). La jumătatea lunii aprilie, Moscova ar fi restrâns utilizarea VPN-urilor, iar mai multe site-uri – inclusiv bancare, de streaming video și motoare de căutare – ar bloca accesul dacă detectează folosirea unui VPN. Totodată, autoritățile ruse promovează aplicația Max, despre care materialul precizează că nu criptează integral datele, ceea ce alimentează îngrijorări privind protecția vieții private. Context: sprijin financiar și militar al UE pentru Ucraina În același discurs, von der Leyen a spus că UE și-a respectat angajamentul privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 45 de miliarde ar urma să fie plătite în acest trimestru. Potrivit declarațiilor ei, o treime din sumă este destinată nevoilor bugetare, iar două treimi apărării, primul pachet de apărare urmând să includă drone „din Ucraina pentru Ucraina”, în valoare de circa 6 miliarde de euro. [...]
Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]
China avertizează că ar putea lovi companii europene în China dacă UE transformă în obligație eliminarea furnizorilor „cu risc ridicat” din rețele, măsură care ar putea scoate Huawei și ZTE din infrastructura critică, potrivit The Next Web . Miza depășește telecomunicațiile: Beijingul a transmis Comisiei Europene că, în cazul în care noul cadru va fi aplicat într-un mod considerat „discriminatoriu”, ar putea activa instrumente legale interne care permit restricții comerciale, investigații asupra entităților străine și interdicții reciproce pentru firme europene pe piața chineză. Ce a transmis Beijingul și pe ce se bazează amenințarea Ministerul Comerțului din China a depus la Comisia Europeană un document de 30 de pagini (trimis pe 17 aprilie), confirmat public ulterior de un purtător de cuvânt la un briefing din 24 aprilie. Documentul invocă explicit două baze legale: Legea comerțului exterior și regulamentele Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor de aprovizionare, care ar permite măsuri de retorsiune. Obiecția centrală vizează folosirea unor criterii de „risc non-tehnic” în proiectul european, pe care China le descrie drept instrument politic, susceptibil să excludă companii în funcție de țara de origine, nu de caracteristici de securitate demonstrate. Ce propune noul Act european de securitate cibernetică Revizuirea Actului UE privind securitatea cibernetică, anunțată de Comisia Europeană pe 20 ianuarie, ar schimba abordarea UE de la recomandări la obligații. În prezent, „trusa de instrumente 5G” (5G toolbox) din 2020 recomanda evitarea furnizorilor cu risc ridicat, însă aplicarea a fost neuniformă: 13 din 27 de state membre luaseră măsuri până la momentul anunțului, iar economii mari, inclusiv Germania, au avansat mai lent. Conform proiectului descris în articol, noua lege ar introduce: obligativitatea ca statele membre să elimine din rețele echipamentele furnizorilor desemnați „cu risc ridicat”, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare; un mecanism prin care Comisia ar putea desemna o țară drept „amenințare de securitate cibernetică”, ceea ce ar extinde excluderile dincolo de telecomunicații către 18 sectoare critice (inclusiv energie, transport și tehnologia informației). Deși Huawei și ZTE nu sunt menționate nominal, articolul arată că intenția este considerată evidentă, în contextul ponderii furnizorilor chinezi în infrastructura 5G europeană, estimată de Strand Consult la 33%–40%. O eliminare completă ar însemna, potrivit aceleiași surse, cea mai mare înlocuire forțată de infrastructură telecom din istoria Europei. De ce contează economic: riscul de retorsiune și precedentul nordic The Next Web indică un precedent care susține credibilitatea amenințării: după ce Suedia a interzis furnizorii chinezi din 5G în 2020, veniturile Ericsson în China au scăzut cu 46% în anul următor. În cazul Nokia, veniturile din China ar fi coborât de la aproximativ 2,5 miliarde euro în 2018 la circa 913 milioane euro anul trecut, iar un executiv al companiei a indicat public că ponderea combinată a celor doi furnizori nordici pe piața chineză ar fi ajuns la 3%. În documentul transmis Comisiei, China susține că proiectul UE ar încălca principii ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum nediscriminarea și proporționalitatea, și avertizează că o eventuală desemnare a Chinei ca „țară de îngrijorare” ar putea afecta lanțuri industriale mai largi (inclusiv energie curată, auto și industrie). Totodată, Beijingul indică expunerea unor companii europene în China, menționând, între altele, producători auto germani cu exporturi anuale de 90 miliarde euro, dar și firme olandeze din semiconductori, precum și companii franceze din lux și aerospațial, care ar putea fi vizate de restricții de acces pe piață. Ce urmează: negociere politică, termene neclare și implementare dificilă Actul trebuie încă negociat cu guvernele UE și Parlamentul European înainte să devină lege, iar articolul precizează că nu există un calendar confirmat pentru acest proces. Chiar și fără presiunea Chinei, implementarea ar fi complicată: articolul amintește că Marea Britanie a impus eliminarea Huawei din 5G până la final de 2027, însă BT a ratat termenul din 2023 pentru rețeaua de bază, iar în Germania există termene diferențiate pentru componente ale rețelei. În acest context, un termen de trei ani la nivelul întregii UE este descris ca ambițios, cu incertitudini privind conformarea. Pentru UE, dosarul devine un test de politică industrială și de securitate: o eventuală accelerare a eliminării furnizorilor chinezi ar putea deschide oportunități comerciale pentru furnizorii europeni, dar crește riscul unor măsuri de retorsiune pe piața chineză, în special pentru statele cu expunere economică ridicată. [...]
Un nou șoc petrolier riscă să împingă până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în 2026 , pe fondul scumpirii energiei și al efectelor în lanț asupra alimentelor, potrivit unui raport al Băncii Mondiale prezentat de Antena 3 . Raportul leagă riscul de foamete de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi produs „cel mai mare șoc petrolier din istorie”. Banca Mondială estimează că deteriorarea infrastructurii energetice din regiune a scos de pe piață zece milioane de barili de petrol pe zi, alimentând o creștere a prețurilor la energie cu potențial de a reaprinde inflația globală, cu impact disproporționat asupra populației cu venituri mici. Efectul în lanț: energie mai scumpă, apoi alimente, apoi dobânzi Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie mecanismul prin care conflictul se transmite în economie: mai întâi prin energie, apoi prin alimente și, în final, prin inflație, care poate forța creșterea ratelor dobânzilor și scumpirea datoriei. „Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin inflație mai mare, ceea ce va duce la creșterea ratelor dobânzilor și va face datoria și mai scumpă.” Banca Mondială avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește „brusc”, inclusiv din cauza perturbării aprovizionării cu îngrășăminte, pe fondul închiderii efective a strâmtorii Ormuz (rută maritimă esențială între Iran și Oman pentru fluxurile globale). În același context, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra unei posibile raționalizări a alimentelor, pe fondul problemelor de aprovizionare cu îngrășăminte, potrivit informațiilor citate în articol. Prognoze: petrol, energie, îngrășăminte și inflație în țările sărace În scenariul prezentat, Banca Mondială estimează: prețul petrolului Brent la o medie de 86 de dolari pe baril în acest an, față de 69 de dolari anul trecut; o creștere a prețurilor la energie cu 24% în acest an, cea mai mare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022; o creștere a prețurilor îngrășămintelor cu 31% în 2026, pe fondul unei scumpiri cu 60% a ureei; inflație medie de 5,1% în cele mai sărace țări în acest an, cu un punct procentual peste nivelul anticipat înainte de izbucnirea războiului din Iran; pentru 2026, inflația ar urma să fie 3,6% (față de 4% prognozat în ianuarie). Pe piața petrolului, articolul notează că prețurile au urcat din nou peste 110 dolari pe baril, în creștere cu peste 50% față de nivelul de dinaintea conflictului, pe fondul lipsei de progrese către o pace durabilă între Statele Unite și Iran. Măsuri de raționalizare și riscul pentru economiile îndatorate Banca Mondială indică faptul că cele mai expuse sunt țările din Asia de Sud și Asia de Sud-Est, din cauza dependenței de produse de bază din Orientul Mijlociu și a efectelor blocajului din strâmtoarea Ormuz. Sunt menționate măsuri de raționalizare a energiei, precum restricții privind utilizarea aerului condiționat în Thailanda, sărbători legale miercurea în Sri Lanka și apelul autorităților din Vietnam către populație să folosească bicicleta sau transportul public. În paralel, date economice recente ar începe să arate impactul asupra costului vieții și în economiile bogate, alimentând speculații că băncile centrale ar putea majora dobânzile pentru a tempera scumpirile. O astfel de evoluție ar agrava presiunea asupra statelor mai sărace, prin creșterea costurilor de finanțare și scumpirea serviciului datoriei. În plan umanitar, articolul citează și un raport al ONU potrivit căruia numărul persoanelor aflate în cele mai grave stadii ale foamei acute a crescut de la 155.000 la 1,4 milioane între 2016 și 2024, în timp ce finanțarea umanitară pentru crizele alimentare a revenit la nivelul de acum aproape un deceniu. [...]
Agențiile de informații din SUA evaluează scenarii de retragere și dezescaladare cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , care ține sus costurile energiei la nivel global , potrivit Reuters . Miza analizei este cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război vechi de două luni, devenit o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă. Comunitatea de informații lucrează la această evaluare la cererea unor oficiali de rang înalt din administrație, pentru a înțelege implicațiile unei eventuale reduceri a implicării militare americane. Surse citate de Reuters spun că unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi importante pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate mai târziu în acest an. De ce contează pentru economie: Ormuz rămâne parțial blocată, iar energia se scumpește La 20 de zile după ce Trump a declarat o încetare a focului, eforturile diplomatice nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, rută „vitală economic”, pe care Iranul a închis-o prin atacarea navelor și amplasarea de mine, potrivit aceleiași surse. Blocarea transporturilor care duc aproximativ 20% din țițeiul mondial a împins în sus costurile energiei la nivel global și prețurile la pompă în SUA. Reuters notează că această capacitate de a perturba comerțul oferă Iranului o pârghie puternică în raport cu SUA și aliații săi. În acest context, o eventuală decizie de reducere a prezenței militare americane, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, „ar duce în cele din urmă” la scăderea prețurilor la benzină — însă, până acum, cele două părți par departe de un acord. Ce scenarii analizează SUA și ce semnale transmite Iranul Potrivit unei evaluări realizate de agențiile americane în zilele de după campania inițială de bombardamente din februarie, dacă Trump ar declara victoria iar SUA și-ar reduce forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul ca pe o victorie a sa, a spus una dintre surse. În schimb, dacă Trump ar declara că SUA au câștigat, dar ar menține o prezență militară consistentă, Teheranul ar vedea acest lucru mai degrabă ca pe o tactică de negociere, fără ca asta să însemne neapărat finalul războiului, potrivit aceleiași surse. Reuters precizează că nu este clar când va fi finalizată analiza actuală. Presiune politică internă și opțiuni militare încă deschise Războiul este „covârșitor” nepopular în rândul americanilor: doar 26% dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută au spus că operațiunea militară a meritat costurile, iar 25% au declarat că a făcut SUA mai sigure. În același timp, deși nu a fost luată o decizie, Trump ar putea relua ușor operațiunile militare, iar o dezescaladare rapidă ar putea reduce presiunea politică asupra președintelui, dar ar putea lăsa în urmă un Iran „încurajat”, care ar putea reconstrui în timp programele nucleare și de rachete și ar putea amenința aliații SUA din regiune, potrivit surselor Reuters. CIA a transmis, prin directoarea biroului de comunicare Liz Lyons, că agenția „nu este familiarizată” cu evaluarea relatată, după publicarea materialului, și a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre activitatea curentă privind Iranul. Biroul Directorului Informațiilor Naționale a refuzat să comenteze, iar Casa Albă a spus că SUA continuă discuțiile cu iranienii și că nu vor fi „grăbite” să încheie un acord prost. „Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a fost clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. Separat, Reuters relatează că Trump a anulat în weekend o deplasare a emisarului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, motivând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce trebuie să facă este să sune”. [...]
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
