Știri
Știri din categoria Externe
Ursula von der Leyen cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe și garanții de navigație, într-un semnal că un posibil acord SUA–Iran ar putea reduce riscurile pentru comerțul global cu petrol și gaze, potrivit Agerpres.
Președinta Comisiei Europene a transmis, într-o postare pe platforma X, că salută „progresele” în discuțiile privind un posibil acord de pace între Statele Unite și Iran și a indicat explicit mizele: detensionarea conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și „libertate deplină de navigație fără taxe”. În același mesaj, von der Leyen a reiterat că Iranului „nu trebuie să i se permită să dezvolte o armă nucleară”.
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior că Washingtonul și Teheranul au „negociat în mare măsură” un memorandum de înțelegere pentru un acord de pace care ar duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a insistat, tot pe platforma X, că Teheranul va continua să controleze Strâmtoarea Ormuz chiar și în cazul unui acord cu Statele Unite. Potrivit acestuia, strâmtoarea – descrisă ca fiind crucială pentru comerțul global cu petrol și gaze – va rămâne „sub administrație și suveranitate iraniană deplină”.
Mesajele divergente sugerează că, dincolo de ideea redeschiderii, rămâne sensibilă tema condițiilor de operare în zonă, inclusiv eventuale taxe și garanții privind libertatea de navigație.
Recomandate
Omanul și Iranul negociază redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz printr-un coridor temporar și deminare , într-un demers cu miză operațională directă pentru fluxurile maritime din Golf, potrivit Economica . Strâmtoarea rămâne blocată de Teheran și este în centrul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. El a adăugat că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe memorandumul de înțelegere semnat între Teheran și Washington în iunie , care „a eșuat între timp”, dar pe care Iranul continuă să îl considere reper. Ce include „cadrul etapizat” discutat la Teheran Al-Busaidi și omologul său iranian, Abbas Araghchi, au discutat la Teheran „despre un cadru etapizat”, conform unei declarații publicate de Muscat. Acesta ar urma să includă: „stabilirea unui coridor de navigație temporar comun prin Strâmtoarea Ormuz”; un acord pentru implementarea „unui proiect comun de deminare a strâmtorii”. În paralel, negocierile ar urma să continue pentru stabilirea unui coridor „permanent”, pentru definirea „gestionării viitoare a strâmtorii” și pentru un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigație și de securitate necesare”. Cele două țări au subliniat și importanța unor discuții comune cu celelalte state riverane Golfului Persic. Contextul de securitate: mesajul lui Trump despre mine Discuțiile au loc în condițiile în care președintele american Donald Trump a reafirmat pe Truth Social că, potrivit Marinei americane, „toate minele au fost îndepărtate și/sau distruse în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz”. „Iranul a fost informat că orice vas care plasează noi mine noi va fi distrus” În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau parametrii tehnici ai coridorului, rămâne de urmărit dacă părțile ajung la un acord aplicabil rapid și cum va fi organizată, în practică, componenta de deminare și furnizare a serviciilor de securitate pentru navigație. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Comisia Europeană transmite că ar analiza „cu interes” o cerere de aderare a Armeniei , un semnal cu potențial de a amplifica tensiunile economice și comerciale deja vizibile în relația Erevan–Moscova, potrivit Agerpres , care citează AFP. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a spus că interesul Armeniei de a se alătura UE este „o nouă expresie a atracției pe care o exercită UE asupra cetățenilor”, adăugând că, „prin urmare”, Bruxelles-ul îl examinează „cu interes”. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat luni că Armenia ar putea depune în curând o cerere oficială de aderare la UE, fără să avanseze o dată. Miza economică: presiune pe comerțul Armeniei cu Rusia Dincolo de dimensiunea politică, apropierea de UE a tensionat relațiile cu Moscova, iar consecințele au început să fie resimțite economic. Conform materialului, Rusia a impus sancțiuni Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, pentru care Rusia este o piață „cheie”. Obstacolul de reglementare: incompatibilitatea invocată de Moscova Rusia privește „cu mare nemulțumire” ambițiile europene ale Armeniei, pe care o consideră în sfera sa de influență. Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind apartenența la UE, pe care o consideră incompatibilă cu rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică regională condusă de Rusia). Pașinian a răspuns că un referendum ar avea sens doar după ce va fi posibilă „evaluarea fezabilității” aderării, iar pentru asta Armenia „trebuie mai întâi să își depună cererea de aderare la Uniunea Europeană”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. [...]
Canada introduce din 8 septembrie suprataxe de 15–50% pe importuri din SUA, plus un pachet de sprijin de 7,5 mld. dolari canadieni , într-o escaladare cu impact direct asupra costurilor din lanțurile de aprovizionare și asupra companiilor expuse comerțului bilateral, potrivit news.ro . Măsurile vizează o serie de produse americane, iar guvernul de la Ottawa spune că valoarea suprataxelor va fi „aproape la paritate” cu cea a tarifelor impuse de Washington asupra produselor canadiene începând de sâmbătă. Liniile generale ale răspunsului fuseseră anunțate anterior de premierul Mark Carney . Ce produse intră pe lista de suprataxe Conform informațiilor prezentate, suprataxele canadiene vor viza: oțelul; produsele lactate; echipamentele agricole; industria hârtiei; electronica; aparatele electrocasnice. Ministrul finanțelor, François-Philippe Champagne , a declarat că riposta va intra în vigoare la 8 septembrie, la ora 00:01. Pachetul de sprijin: 7,5 miliarde dolari canadieni Pentru sectoarele afectate de tarifele americane, guvernul canadian a anunțat un pachet total de 7,5 miliarde de dolari canadieni (4,6 miliarde de euro), destinat: susținerii lichidităților întreprinderilor; consolidării indemnizațiilor de șomaj; creării unui „Fond de diversificare pentru o Canada puternică”, pentru sprijinirea găsirii de noi piețe de export. De ce contează: dependența Canadei de piața americană Miza economică este ridicată, în condițiile în care Statele Unite sunt principalul partener comercial al Canadei, iar exporturile canadiene către SUA reprezintă 70% din total, potrivit aceleiași surse. În acest context, decizia premierului Mark Carney de a întrerupe negocierile comerciale cu Washingtonul, invocând condiții „nedrepte”, crește riscul de prelungire a tensiunilor și de scumpiri pe segmentele vizate de tarife de ambele părți. În paralel, Washingtonul aplică deja suprataxe punitive asupra unor produse canadiene, iar măsurile anunțate de Ottawa indică o etapă nouă de retaliere, cu efecte care se vor vedea în special în industriile dependente de comerțul transfrontalier. [...]
Spania cere bani de urgență de la UE pentru gestionarea crizei migranților din Ceuta , după ce aproximativ 70.000 de persoane au intrat în enclava nord-africană la finalul lunii iulie, iar autoritățile locale spun că răspunsul administrativ este prea lent, potrivit Al Jazeera . Comisia Europeană a transmis că „evaluează” solicitarea Spaniei și că rămâne „pe deplin angajată la toate nivelurile” pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, a declarat la Bruxelles că cererea formală a fost primită și că evaluarea se face „cu prioritate”, în vederea unei decizii rapide. Criza a escaladat după ce, la sfârșitul lui iulie, peste 70.000 de potențiali migranți, „împinși de sărăcie și de dezinformare”, s-au îndreptat spre Ceuta. Potrivit cifrelor oficiale citate, cel puțin 90 de persoane au murit de ambele părți ale frontierei, în timp ce organizații pentru drepturile omului au raportat un bilanț mai mare. Presiune operațională: repatrieri accelerate și un „comandament unic” Guvernul spaniol a luat măsuri pentru a accelera returnarea migranților rămași în Ceuta, iar majoritatea s-au întors deja în Maroc. Totuși, între 5% și 10% – adică între 3.500 și 7.000 de persoane – se află încă în enclavă, inclusiv copii neînsoțiți, care nu pot fi deportați. Autoritățile spaniole trebuie să îi identifice pe cei rămași pentru a stabili dacă au dreptul la protecție internațională sau, în caz contrar, pentru a începe procedurile de returnare. Procesul este criticat ca fiind prea lent de guvernul regional din Ceuta, controlat de Partidul Popular (PP). Pentru a grăbi reacția, cabinetul de la Madrid a aprobat crearea unui „comandament unic” pentru Ceuta, condus de ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres. Acesta a spus că prioritatea este „returnarea și repatrierea celui mai mare număr posibil de persoane, adulți și minori”, cu respectarea legii spaniole și a drepturilor omului. În paralel, guvernul va continua asistența umanitară pentru solicitanții de azil și pentru minorii neînsoțiți care nu pot fi returnați. De ce contează pentru UE: frontiera terestră cu Africa și regimul Schengen Ceuta și Melilla sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Ambele enclave funcționează într-un regim special în cadrul spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că persoanele care intră sunt supuse controalelor la frontieră înainte de a putea continua către Spania continentală. În acest context, cererea de finanțare de urgență testează capacitatea UE de a reacționa rapid când un stat membru invocă presiune imediată asupra unei frontiere externe. [...]
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
