Știri
Știri din categoria Externe

UE a deschis noi capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, un pas care mută discuția spre piața internă și competitivitate, adică zone cu efect direct asupra regulilor de funcționare economică și a accesului la piața unică, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis pe X că „viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră” și că cele două țări vor fi însoțite „la fiecare pas” pe drumul aderării. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, tot pe X, „un nou pas important” spre UE.
După această etapă, negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care avansează în paralel – urmează să se concentreze pe două grupuri de capitole: „piața internă” și „competitivitate și creștere incluzivă”. Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos, reformele din zona pieței interne ar urma să aibă efecte economice concrete pentru Ucraina, prin facilitarea comerțului și a creșterii companiilor ucrainene în Europa.
În arhitectura procesului de aderare, negocierile sunt organizate în 35 de capitole, grupate în șase tematici, de la drepturi fundamentale și piața internă până la agricultură și relații externe. Pentru finalizarea aderării este necesară o decizie unanimă a celor 27 de state membre.
Deschiderea noilor capitole vine după adoptarea, de către parlamentarii ucraineni, a unei legislații pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, măsură prezentată ca eliminând un obstacol important în calea aderării.
În context, statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a generat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022.
Marta Kos a afirmat că, „din punct de vedere tehnic”, ar fi posibil ca negocierile să fie finalizate în primul sau al doilea trimestru din 2028. Pentru Republica Moldova, comisarul a legat avansul reformelor de accesul la finanțare europeană, menționând că la o reuniune recentă a Consiliului s-a discutat despre „fonduri” descrise drept cele mai mari pentru Chișinău și că reformele ar putea aduce finanțări suplimentare.
Separat, UE a anunțat și progrese în discuțiile cu Albania, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere.
Recomandate

Ucraina cere sancționarea Rosatom , ceea ce poate bloca proiecte și contracte nucleare în Europa , pe fondul riscurilor de securitate invocate la centrala Zaporojie, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a cerut comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, pe care o acuză de implicare directă în ocuparea centralei nucleare Zaporojie. În mesajul publicat duminică pe platforma X, oficialul a susținut că Rusia pune în pericol securitatea nucleară a Europei și că instalația trebuie returnată Ucrainei. Riscul operațional invocat: întreruperi repetate ale alimentării externe Sîbiha afirmă că centrala Zaporojie a rămas fără alimentare externă cu energie electrică pentru a 16-a oară de la începutul anului. În acest context, centrala a fost nevoită să folosească generatoarele diesel de urgență, necesare pentru energia folosită la răcirea reactoarelor, iar rezervele de combustibil ar fi suficiente „doar pentru două săptămâni de funcționare limitată”, potrivit ministrului. „Aceeași țară care ocupă ilegal centrala continuă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei, punând în pericol grav securitatea nucleară europeană”, a declarat Sîbiha. Miza de reglementare: sancțiuni împotriva Rosatom Șeful diplomației ucrainene susține că „reacția internațională trebuie să fie pe măsura pericolului” și cere sancționarea Rosatom, companie care, în viziunea Kievului, nu ar trebui să își poată continua activitatea internațională în condițiile implicării în administrarea unei centrale ocupate. „Sancțiunile împotriva Rosatom ar fi trebuit impuse de mult timp. O companie implicată direct în ocuparea ilegală a unei centrale nucleare nu poate continua să își desfășoare activitatea internațională ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat ministrul. Ce spune AIEA despre incidentul de duminică seară Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară, aproape de ora 21.00, că alimentarea cu energie electrică a centralei a fost restabilită, după ce instalația pierduse legătura cu linia Ferosplavna-1, de 330.000 de volți, ultima prin care primea curent din rețea. Conform AIEA, a fost a 27-a întrerupere a alimentării externe cu energie electrică de la începutul războiului, în februarie 2022. Centrala are șase reactoare oprite, însă combustibilul nuclear necesită în continuare răcire, ceea ce face alimentarea cu energie electrică „vitală”, chiar dacă instalația nu mai produce electricitate. Context: controlul asupra Zaporojie și rolul Rosatom Centrala Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a fost atacată și ocupată de trupele ruse pe 4 martie 2022. Până în octombrie 2022, personalul tehnic ucrainean a continuat să opereze centrala sub control militar rus, iar ulterior Moscova a decis trecerea instalației în administrarea Rosatom. Ucraina nu recunoaște controlul Rusiei asupra centralei și cere returnarea acesteia. AIEA menține o echipă de experți la Zaporojie din septembrie 2022, pentru monitorizarea situației. [...]

Ucraina își construiește acces „suveran” la sateliți, după riscurile dependenței de Starlink , într-un efort cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și a capacității de avertizare timpurie, potrivit Digi24 . Miza este reducerea vulnerabilităților create de întreruperi sau restricții de acces la servicii comerciale și de escaladarea confruntării în spațiu, inclusiv prin bruiaj și manevre agresive între sateliți. În material este descris un episod care ilustrează extinderea războiului către infrastructura spațială: un atac ucrainean asupra Centrului Spațial și de Rachete Progress din Samara, producătorul rachetelor Soyuz-2, relatat de The Guardian (citat de Digi24). Ținta ar fi avut legătură cu rachetele care ar transporta noul sistem de sateliți rus Rassvet, dezvoltat pentru a înlocui Starlink, din care Rusia ar fi fost exclusă la începutul anului. De ce contează: comunicațiile și informațiile din satelit devin infrastructură critică de război Pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor și senzorilor, accesul la sateliți care susțin comunicațiile și identificarea țintelor este prezentat ca tot mai important. În același timp, capacitatea de a perturba operațiunile inamice „în spațiu” capătă greutate, iar conflictul se mută dincolo de frontul terestru. Digi24 notează că Rusia ar fi folosit și rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii, un sistem care se lansează în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase ghidabile independent. În acest context, Kievul își intensifică eforturile de diversificare a accesului la sisteme spațiale, pentru a nu depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces ar fi fost restricționat „în mod controversat” în ultimele săptămâni. Ce face Ucraina: satelit propriu și teste de interceptare în spațiul apropiat Un pas concret menționat este lansarea cu succes a Obria Nano , descris ca primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații a Ucrainei, realizată împreună cu compania daneză GomSpace . Potrivit informațiilor citate, rețeaua ar urma să includă aproximativ 245 de sateliți. Separat, Ucraina ar fi efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată și, potrivit unui oficial citat, ar lucra la posibilitatea de a trece la producția în serie a unor sisteme „exoatmosferice” (capabile să opereze dincolo de atmosfera densă, în spațiul apropiat) pentru a intercepta lansări. Context: militarizarea spațiului și reguli depășite Materialul plasează evoluțiile într-un cadru mai larg, în care tratatele de guvernanță spațială sunt descrise de experți ca „neclare, depășite și greu de aplicat”. Sunt menționate tactici atribuite Rusiei, precum bruiajul semnalelor, „orbirea” sateliților cu laser și folosirea unor sateliți spion „inspectori” în apropierea activelor spațiale străine. Totodată, este amintit un incident în care satelitul rus Kosmos 2612 ar fi fost observat efectuând manevre agresive către un satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, experții descriind gestul drept hărțuire deliberată. Ce urmează: presiune pentru alternative la servicii comerciale În analiza citată de Digi24, dependența de operatori comerciali este văzută ca un risc, mai ales după episoadele de limitare a serviciilor și după pauze în partajarea informațiilor obținute prin satelit. Consecința indicată este accelerarea căutării de alternative: Ucraina își dezvoltă o prezență „suverană” în spațiu, iar tendința este descrisă ca mai largă, inclusiv în Europa, pe fondul competiției strategice și al utilizării spațiului în conflicte active. [...]

Vizita Ursulei von der Leyen la București aduce România pe agenda UE pentru Marea Neagră , într-un moment în care regiunea rămâne un dosar sensibil de securitate și cooperare europeană, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene vine luni în România, în cadrul unui turneu la Marea Neagră. Palatul Cotroceni a anunțat că Ursula von der Leyen va fi primită de președintele Nicușor Dan, urmând să aibă discuții și apoi declarații de presă. În aceeași zi, șefa Comisiei Europene se va întâlni și cu premierul Luca Niculescu, conform agendei anunțate de Bruxelles. Programul întâlnirii de la Cotroceni Conform programului comunicat de Administrația Prezidențială, întâlnirea de la Palatul Cotroceni este programată luni, la ora 15:30. Agenda include: convorbiri tête-à-tête (întâlnire între cei doi, fără delegații); convorbiri oficiale (în format extins); declarații de presă comune, în jurul orei 17:00. Context: turneu la Marea Neagră Vizita în România face parte dintr-un turneu regional la Marea Neagră. În cadrul aceluiași demers, Ursula von der Leyen va vizita și Bulgaria, unde urmează să se întâlnească cu premierul Rumen Radev. Din informațiile publicate, nu sunt precizate temele concrete ale discuțiilor și nici eventuale decizii sau anunțuri care ar urma să rezulte în urma întrevederilor. [...]

Rusia avertizează că ar trata trupe străine în Ucraina drept „ținte legitime” , într-un mesaj care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută scenarii de implicare militară, potrivit Antena 3 . Declarațiile îi aparțin Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , care a legat subiectul de planurile unei „Coaliții de Voință” privind exerciții militare înaintea reluării consultărilor despre războiul din Ucraina. Zaharova a susținut că programarea exercițiilor „chiar înainte” de reluarea consultărilor de la Abu Dhabi între Rusia, SUA și Ucraina ar confirma, în viziunea Moscovei, că „europenii nu au loc la masa negocierilor”. În același timp, ea a acuzat Occidentul că nu ar ține cont de „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei și că ar alimenta „spirala escaladării”. Mesajul Moscovei: fără contingente militare străine în Ucraina Oficialul rus a afirmat că „Londra și Parisul” ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a obține „un punct de sprijin” într-o confruntare prelungită cu Rusia și pentru a încerca să provoace o „înfrângere militară” a acesteia. În acest context, Zaharova a reiterat că desfășurarea de contingente militare străine în Ucraina ar fi „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă ar avea loc sub umbrela „Coaliției Voluntarilor” sau a „oricărei alte asocieri”. Ea a calificat un astfel de pas drept echivalentul unei „intervenții militare” și al creării deliberate de „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Avertismentul privind „ținte legitime” și riscul de escaladare Potrivit declarațiilor citate, în aceste condiții „forțele Armate Ruse” ar considera „orice formațiuni militare din Ucraina drept ținte legitime”, „cu toate riscurile și consecințele” aferente. Zaharova a mai spus că responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni celor care „continuă să inițieze aventuri militare iresponsabile împotriva Rusiei”, insistând că planurile de a provoca o „înfrângere strategică” a Rusiei ar fi „sortite eșecului”. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre componența „Coaliției de Voință” sau despre parametrii exercițiilor militare menționate, dincolo de legătura făcută de partea rusă cu reluarea consultărilor de la Abu Dhabi. [...]

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut tragerea la răspundere a autorului atacului armat din Cracovia , într-un mesaj de solidaritate cu Polonia după un incident pe care premierul polonez Donald Tusk l-a catalogat drept „terorism”, potrivit Kyiv Post . Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a spus că „nu poate exista nicio justificare” pentru atac, exprimându-și încrederea că făptașul va fi adus în fața justiției conform legii poloneze. Liderul ucrainean a adăugat că siguranța civilă este „un drept inviolabil” și a urat însănătoșire rapidă răniților. Ce s-a întâmplat în Cracovia Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Mare (Main Market Square) din centrul istoric al Cracoviei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat a deschis focul asupra mulțimii, omorând șase persoane și rănind alte 15. Incidentul s-ar fi produs în jurul orei 15:00 (ora locală), când un vehicul a intrat cu viteză în zona pietonală, iar un atacator mascat a coborât și a tras cu o armă cu țeavă lungă, determinând oamenii să se adăpostească în cafenele, restaurante și în intrările clădirilor din apropiere. Reacția autorităților poloneze și date despre suspect Premierul Donald Tusk a declarat, într-un briefing de seară la Varșovia, că este vorba despre un act fără precedent de terorism în Polonia. „Până acum în Polonia nu am văzut astfel de acte brutale de terorism, pentru că exact așa trebuie numit acest atac brutal asupra vieții umane din Cracovia.” Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decretat două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Rafał Leszkiewicz. Suspectul reținut are cetățenie poloneză. Katarzyna Cislo, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Poliției Voievodatului Malopolska din Cracovia, a afirmat că acesta purta uniformă militară și avea echipament tactic, iar arma ar fi fost „probabil” o pușcă semiautomată de tip AR-15. Poliția ar fi găsit în vehicul și alte arme, muniție, un rucsac militar, buzunare tactice și o baionetă. Ministerul ucrainean de Externe a comunicat că, potrivit datelor disponibile, nu au existat cetățeni ucraineni uciși sau răniți în atac. [...]

Guvernul francez crește salariul minim cu 1,6% de la 1 decembrie, într-o încercare de a tempera tensiunile sociale , iar majorarea netă pe fluturaș este de 23,65 euro (aprox. 118 lei), potrivit Antena 3 . Măsura vine după săptămâni de proteste legate de costul vieții și înaintea unor noi mobilizări anunțate de sindicate și studenți. Majorarea de 1,6% ar duce salariul minim (SMIC – salariul minim interprofesional) la aproximativ 1.502 euro (aprox. 7.510 lei), de la 1.477,93 euro (aprox. 7.390 lei). Executivul de la Paris a decis, totodată, să devanseze creșterea care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, aplicând-o de la 1 decembrie. Argumentul economic al guvernului: fără efect negativ pe piața muncii Anunțul a fost făcut de premierul Sébastien Lecornu după o întâlnire de două ore cu sindicatele, convocată în contextul grevei generale din 29 octombrie . Ministrul Muncii, Jean-Pierre Farandou, a spus că guvernul „devansează” creșterea și o ridică la 1,6%. Premierul a susținut că majorarea a fost „documentată” astfel încât să nu devină o sursă de pierdere a locurilor de muncă, iar guvernul o prezintă drept una dintre cele mai mari creșteri din ultimii 20 de ani. Relaxare fiscală condiționată pentru companii Odată cu creșterea salariului minim, guvernul a dat asigurări că va relaxa fiscalitatea pentru companii, cu condiția ca acestea să acorde creșteri salariale în negocierile din lunile următoare privind contractele colective de muncă. În paralel, presa franceză citată în material notează că sindicatele reclamă menținerea, în anumite ramuri, a unor salarii minime sub nivelul SMIC. Sindicatele: „firimituri”, protestele continuă Reprezentanții sindicali au calificat creșterea drept insuficientă. Lidera CGT, Sophie Binet, a declarat: „Sunt firimituri. Nu am venit aici să cerem milă, ci vrem recunoașterea muncii noastre, pe care muncitorii o solicită la manifestații.” Ea a mai spus că, în termeni efectivi, creșterea ar fi „de doar cinci euro” pentru salariați, restul fiind legat de o majorare deja prevăzută pentru începutul anului: „Asta înseamnă un kilogram de roșii.” Binet a anunțat că mobilizarea va continua, CGT urmând să se alăture apelului la greva generală a funcționarilor programată pentru 17 noiembrie, precum și unei zile de protest convocată de studenți pentru marți și pentru sâmbetele următoare. Și reprezentanții CFDT și FO au transmis că majorarea este insuficientă. [...]