Uniunea Europeană avertizează că retorica pro-„epurare etnică” poate bloca parcursul european al Serbiei, după declarațiile ministrului sârb al administrației, Snezana Paunovic, potrivit Agerpres. Reacția Bruxelles-ului pune presiune politică suplimentară pe Belgrad într-un dosar deja sensibil, cel al relației cu Kosovo, și readuce în prim-plan condiționalitatea legată de valori în relația UE–Serbia.

Paunovic a declarat la postul de televiziune Kurir, la sfârșitul săptămânii trecute, că dacă ar fi fost la putere în timpul conflictului din anii 1990 „ar fi făcut o epurare etnică” a Kosovo în 1998. Ea a adăugat că s-ar fi asigurat că „oricine nu se simte pe deplin cetățean (...) pleacă și se întoarce în patria sa”.

Reacția UE: „Nu își are locul în Europa”

Întrebată despre aceste afirmații, purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper, a spus că o astfel de retorică „nu își are locul în Europa”.

„O retorică care justifică și pledează pentru epurarea etnică nu își are locul în Europa.”

Hipper a mai afirmat că astfel de declarații contravin „valorilor demnității umane, reconcilierii și responsabilității”.

Contextul Kosovo și sensibilitatea politică

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Serbia și Kosovo. De la sfârșitul războiului din Kosovo, în care „circa 13.000 de persoane au murit, mai ales civili albanezi”, Belgradul a refuzat să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008.

Kosovo a făcut parte din Serbia până în 2008 și are o populație majoritar albaneză, cu o minoritate sârbă în nordul teritoriului.

Reacții în Kosovo

Afirmațiile ministrului sârb au stârnit indignare și la Priștina. Ministrul muncii din Kosovo, Andin Hoti, le-a catalogat drept „o dovadă că Serbia nu este încă liberă de ideologia de genocid a lui Milosevic”.

În același context, Agerpres amintește că Slobodan Milosevic a fost acuzat de crime împotriva umanității, genocid și crime de război, dar a murit înainte de finalizarea procesului la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.