Știri
Știri din categoria Externe
Majoritatea maghiarilor susțin UE și cer schimbări în relația cu Bruxelles-ul, potrivit Antena 3 CNN, care citează un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR), publicat cu doar câteva zile înaintea alegerilor din Ungaria, unde Viktor Orban riscă să piardă puterea după 16 ani. Datele indică un contrast clar între direcția politică actuală și așteptările electoratului: 77% dintre respondenți susțin apartenența la Uniunea Europeană, iar 68% își doresc cel puțin o schimbare în modul în care Budapesta colaborează cu Bruxelles-ul. În plus, 66% ar susține adoptarea monedei euro, iar aproximativ trei sferturi declară că au încredere în instituțiile europene.
Această tendință apare în contextul tensiunilor dintre guvernul Orban și UE, care au dus la suspendarea unor fonduri europene importante, pe fondul disputelor legate de statul de drept, migrație, drepturi civile și poziția față de Ucraina. Premierul ungar a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind sprijinul pentru Kiev și sancțiunile împotriva Rusiei, consolidând o linie politică diferită de cea a majorității statelor membre.
Sondajul arată că dorința de schimbare este puternică inclusiv în rândul electoratului partidului de guvernământ Fidesz: 45% dintre susținătorii acestuia ar dori o „resetare” a relațiilor cu UE. Totuși, majoritatea lor continuă să sprijine rămânerea în Uniune (65%) și manifestă încredere în Bruxelles (64%), în timp ce 43% susțin adoptarea euro. În tabăra opoziției, susținătorii partidului Tisza, condus de Peter Magyar, exprimă în proporție de 91% dorința de schimbare, formațiunea fiind creditată cu un avans semnificativ în sondaje.
În ceea ce privește motivația votului, temele interne domină clar agenda alegătorilor. Pentru susținătorii Tisza, principala preocupare este schimbarea (40%), urmată de corupție și calitatea guvernării (31%). De cealaltă parte, votanții Fidesz indică drept priorități securitatea energetică (22%) și costul vieții (20%), alături de nevoia de stabilitate.
Pe plan extern, diferențele rămân semnificative, în special în raport cu Ucraina și Rusia. Electoratul Fidesz respinge covârșitor sprijinul financiar suplimentar pentru Kiev (85%) și aderarea Ucrainei la UE (83%), în timp ce susținătorii Tisza sunt împărțiți pe aceste subiecte. În privința Rusiei, doar 6% dintre votanții Fidesz o consideră adversar, comparativ cu 40% dintre cei ai opoziției. Autorii studiului concluzionează că o eventuală schimbare de guvern ar putea aduce o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul, însă fără o reorientare radicală, mai ales în dosarul ucrainean.
Indicatori-cheie ai sondajului:
Recomandate
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, într-un gest cu încărcătură politică înaintea alegerilor legislative din Ungaria, care au loc duminică, relatează Agerpres . Președintele ucrainean speră ca scrutinul să ducă la înlăturarea de la putere a premierului Viktor Orban, cu care Kievul are relații tensionate. „Aici, în Transcarpatia, a avut loc o întâlnire cu comunitatea noastră ucraineano-ungară. Este important ca toate comunitățile din Ucraina să primească atenție și respect”, a scris Zelenski pe Telegram, potrivit AFP. Zelenski a mulțumit minorității maghiare pentru „ajutorul său în apărarea” Ucrainei în războiul cu Rusia și a salutat sprijinul acordat persoanelor strămutate și companiilor relocate din cauza conflictului. Pe fond, tensiunile dintre Budapesta și Kiev au mai multe cauze, potrivit materialului: refuzul lui Orban de a susține Ucraina în război și în procesul de aderare la Uniunea Europeană; aprovizionarea Ungariei cu petrol rusesc; disputele privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia. Budapesta susține că etnici maghiari mobilizați în Ucraina au murit pe front și afirmă că Rusia a predat direct Ungariei militari ucraineni proveniți din minoritatea maghiară, luați prizonieri. În paralel, în urmă cu o lună, Zelenski a declarat că ar putea trimite armata ucraineană „după Orban” dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, blocat prin veto de premierul ungar, pe fondul unei dispute legate de secțiunea ucraineană a conductei petroliere Drujba. A doua zi după acea declarație, autoritățile ungare au oprit două vehicule blindate de transport de valori și au găsit numerar de 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro, plus 9 kilograme de aur. Șapte ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți și eliberați ulterior, însă valorile confiscate nu au fost predate Ucrainei. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat că acestea ar putea avea legătură cu „mafia de război ucraineană” sau ar fi fost destinate „cuiva în Ungaria”, cu trimitere la contextul electoral. În Ungaria, Viktor Orban, aflat de 16 ani la putere, se confruntă la alegerile legislative din 12 aprilie cu Peter Magyar, fost aliat devenit opozant. Magyar a fondat partidul Tisza, care se descrie drept pro-european de centru-dreapta și care, potrivit Agerpres, este susținut de Bruxelles; formațiunea s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare, cu aproape 30% din voturi. Sondaje publicate în ultimele zile indică o scădere puternică pentru Fidesz și o posibilă preluare a puterii de către Tisza, cu o majoritate confortabilă. [...]
AfD ar putea prelua puterea în Saxonia-Anhalt în această toamnă , potrivit unui reportaj The New York Times despre planurile partidului în estul Germaniei. Sondajele citate indică posibilitatea ca Alternativa pentru Germania (AfD) să obțină în septembrie majoritatea absolută a locurilor în parlamentul landului Saxonia-Anhalt, un scenariu fără precedent în Germania postbelică pentru un partid de extremă dreaptă la nivel de guvernare regională. Miza depășește politica locală: AfD este al doilea partid la nivel federal, iar o victorie în Saxonia-Anhalt ar oferi o imagine concretă asupra direcției pe care formațiunea ar încerca să o imprime, inclusiv prin măsuri de „remodelare” culturală și demografică. Articolul notează că o parte dintre obiectivele prezentate de liderii AfD depășesc competențele unui guvern regional, însă altele sunt formulate ca politici aplicabile la nivel de land. Conform reportajului, programul AfD pentru Saxonia-Anhalt include măsuri dure în domeniul migrației, precum deportarea refugiaților sau mutarea lor în centre colective, dar și propuneri cu impact social și instituțional: reduceri fiscale pentru familiile numeroase, creșe și grădinițe gratuite, retragerea finanțării pentru posturile publice de televiziune și radio, interzicerea steagurilor curcubeu LGBTQ+ în școli și mai multe ore de limbă rusă în curriculum. Liderul local Ulrich Siegmund, candidatul AfD la funcția de guvernator al landului, a declarat pentru jurnaliștii americani că vrea să „redea” cetățenilor „Germania lor cea bună și sigură de odinioară”, prezentând proiectul ca unul orientat spre familii și copii. În paralel, criticii partidului invocă riscuri privind drepturile omului și constituționalitatea unor măsuri, pe fondul faptului că AfD a fost supus unei investigații oficiale a serviciilor de informații germane pentru extremism, iar unii lideri au fost acuzați că au minimalizat Holocaustul sau au folosit sloganuri asociate nazismului. Contextul regional explică o parte din tracțiunea politică: Saxonia-Anhalt are circa 2,2 milioane de locuitori, o populație îmbătrânită și una dintre cele mai mici ponderi ale migranților din Germania (unul din 13 locuitori are origini imigrante, față de doi din cinci la Berlin). Totuși, landul este printre cele mai sărace, iar rata șomajului din 2025 a fost de 8,3%, cu aproximativ două puncte procentuale peste media națională, potrivit datelor citate în articol. Un politolog de la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg, Marcel Lewandowsky, explică faptul că tema migrației rămâne un factor politic puternic „în ciuda vizibilității scăzute a migranților” în zonă. Programul AfD dedică migrației 43 de puncte, unele considerate dificil sau imposibil de aplicat la nivel regional, deoarece ar intra în conflict cu legislația federală (de exemplu, eliminarea dreptului la azil). Alte propuneri sunt prezentate ca fiind mai ușor de implementat, dar controversate, inclusiv transformarea unui centru de primire a migranților într-un centru de detenție pentru deportări și separarea copiilor solicitanților de azil în școli rezervate exclusiv refugiaților. Pe zona economică și demografică, AfD susține că Germania are nevoie de forță de muncă, dar promovează stimulente pentru creșterea natalității în rândul „familiilor tradiționale”. În articol este menționat un exemplu de sprijin financiar: o familie cu trei copii ar urma să primească o alocație de aproximativ 9.200 de dolari. În privința relației cu Rusia, partidul cere „normalizarea” relațiilor și ridicarea sancțiunilor, deși astfel de decizii țin de nivelul federal, nu de guvernarea unui land, iar în plan educațional propune extinderea predării limbii ruse. [...]
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
China se opune planului SUA de a interzice laboratoarele chinezești la testarea dispozitivelor pentru piața americană , potrivit Global Times . Reacția vine după ce Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a SUA a susținut că va vota în cursul acestei luni o propunere care ar bloca toate laboratoarele chineze de la testarea dispozitivelor electronice destinate utilizării în Statele Unite. Declarația a fost făcută joi, la o conferință de presă obișnuită, de Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe al Chinei, ca răspuns la o întrebare despre inițiativa FCC. Măsura ar afecta un segment tehnic, dar important, al lanțului de conformitate: testarea și certificarea dispozitivelor înainte de accesul pe piață. „China se opune ferm practicii SUA de a extinde excesiv conceptul de securitate națională.” Mao Ning a susținut că o asemenea abordare ar avea efecte economice directe asupra schimburilor comerciale dintre companii chineze și americane, cu impact inclusiv asupra firmelor și consumatorilor din SUA. „O astfel de abordare perturbă grav schimburile economice și comerciale normale dintre întreprinderile chineze și americane și nu servește intereselor niciunei părți, inclusiv companiilor și consumatorilor americani.” Potrivit declarației, Beijingul consideră inițiativa drept o utilizare extensivă a argumentului de securitate națională în domeniul tehnologic și comercial. În același context, Mao a afirmat că China „va continua să își apere ferm drepturile și interesele legitime”. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al votului FCC, conținutul complet al propunerii sau eventuale excepții, însă tema indică o nouă zonă de fricțiune în relația economică sino-americană, de data aceasta în jurul infrastructurii de testare și validare pentru dispozitive electronice destinate pieței din SUA. [...]
Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN . Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață. Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres. Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare. Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații. Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol. [...]
Marco Rubio a mulțumit României pentru sprijinul acordat SUA în securitatea din Orientul Mijlociu , potrivit Mediafax , care citează un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Discuția a avut loc joi, 9 aprilie, într-o convorbire telefonică între secretarul de stat american și ministrul român de Externe, Oana Țoiu. În comunicatul menționat, Rubio a apreciat reacția României și a descris-o drept un partener de încredere al Statelor Unite, în contextul operațiunilor americane legate de securitatea din Orientul Mijlociu. Oficialul american a apreciat reacția „rapidă și decisivă” a României, subliniind rolul acesteia ca partener de încredere al Statelor Unite. Cei doi oficiali au discutat și despre extinderea cooperării bilaterale în domenii considerate strategice, inclusiv apărare, energie, tehnologii emergente și resurse minerale critice, conform informațiilor transmise. Pe agenda convorbirii au fost menționate și proiecte energetice majore, precum exploatarea gazelor offshore, precum și dezvoltarea sectorului nuclear civil, prezentate ca elemente importante pentru consolidarea securității energetice regionale. [...]
