Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile noului lider de la Budapesta sugerează o frână în planul UE de a elimina energia rusească până în 2027, după ce Peter Magyar a indicat că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de petrol și gaze, inclusiv din Rusia, potrivit Antena 3. Mesajul vine la prima conferință de presă a lui Magyar după câștigarea alegerilor din 12 aprilie și intră în tensiune cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor din Rusia până în 2035, notează Euronews, citat de publicație.
Magyar, prezentat drept viitor premier, a spus că guvernul va procura țiței și gaze „în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, argumentând că „nimeni nu poate schimba geografia” și că Rusia și Ungaria „vor rămâne aici”. În același context, el a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să „ridice sancțiunile” asupra energiei rusești, invocând presiunea prețurilor: „nimeni nu vrea să plătească prea mult” pentru aprovizionare.
Comentariile apar într-un moment în care UE se pregătește să elimine treptat energia rusească până la finalul lui 2027, iar poziția Budapestei poate deveni un nou punct de fricțiune în interiorul blocului comunitar. Antena 3 arată că liderii UE salutasera plecarea de la putere a lui Viktor Orban, care criticase tranziția energetică și linia dură față de importurile din Rusia, însă declarațiile lui Magyar ridică semne de întrebare privind direcția reală a politicii energetice a Ungariei.
Ungaria rămâne una dintre cele mai dependente țări din UE de energia rusească, cu aproximativ 90% din aprovizionare, potrivit articolului. Situația s-a complicat după avarierea conductei Drujba în ianuarie, pe fondul unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, susține Kievul.
Cu fluxurile Drujba ajunse la zero în februarie și martie, Ungaria a fost nevoită să apeleze la rezerve strategice și să reducă producția rafinăriei, a declarat pentru Euronews Victoria Grabenwöger, analist senior la Kpler, citată de Antena 3.
Pentru a acoperi deficitul, MOL – descrisă ca singura rafinărie din Ungaria – a crescut importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, livrate prin conducta Adria. Conform datelor Kpler citate, importurile prin Croația au ajuns la aproximativ 100.000 de barili pe zi în martie, inclusiv țiței din Libia și Norvegia.
Înlocuirea petrolului rusesc cu furnizori alternativi reduce semnificativ avantajul financiar al Ungariei, susțin analiștii citați: chiar dacă volumele pot fi asigurate prin Croația, costurile mai mari ale inputurilor comprimă marjele. În acest context, poziționarea lui Magyar – „cel mai ieftin petrol disponibil” – indică o prioritate pentru cost, chiar dacă asta menține dependența de Rusia și complică alinierea la politica energetică a UE.
Recomandate
Noul lider maghiar Peter Magyar leagă politica energetică de securitate și competitivitate , susținând că Ungaria va continua să caute soluții de import – inclusiv din Rusia – dar promite diversificarea surselor, potrivit Digi24 . În prima sa conferință de presă după câștigarea alegerilor, Magyar a spus că „Ungaria nu poate schimba geografia” și că Rusia „va fi acolo”, motiv pentru care Budapesta trebuie să găsească o soluție pentru aprovizionarea cu energie. În același timp, el a indicat că va încerca să diversifice sursele și a argumentat că Ungaria vrea să cumpere petrol „la prețuri mici, în condiții de siguranță”. Vulnerabilități pe lanțul de aprovizionare: Drujba și riscuri externe Magyar a invocat explicit conducta Drujba și „ceea ce s-a întâmplat acolo” ca element care arată că aprovizionarea energetică a Ungariei poate fi amenințată. În aceeași logică, a menționat și evoluțiile din Teheran, în Iran, ca risc pentru securitatea energetică, concluzionând că Ungaria va trebui „să se diversifice”. Sancțiunile și costul materiilor prime: miza competitivității Într-o observație citată de The Guardian , liderul Tisza și-a exprimat speranța că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia curând, iar apoi Europa „va ridica sancțiunile”, argumentând că nu este în interesul Europei să cumpere materii prime la prețuri mai mari, pentru că acest lucru „ne distruge competitivitatea”. El a spus că înțelege „problemele morale sau principiile”, dar a avertizat asupra riscului de a „ne trage singuri un glonț în picior”. Rusia, „risc de securitate”, dar cu nuanțe Întrebat despre Rusia, Magyar a descris Moscova drept „un risc de securitate” pentru Europa, făcând distincție între conducerea rusă și populația rusă. El a mai spus că Europa, atât ca ansamblu, cât și prin statele membre, „trebuie să se pregătească” și să fie gata să se apere. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau măsuri concrete de diversificare, dincolo de poziționarea politică exprimată în conferința de presă. [...]
Acuzațiile privind distrugerea unor documente despre sancțiunile UE împotriva Rusiei ridică un risc de continuitate și transparență în politica externă a Ungariei , într-un moment în care Budapesta trece printr-o schimbare majoră de putere, potrivit Antena 3 . Peter Magyar, prezentat drept câștigătorul detașat al alegerilor de duminică, susține că ministrul de Externe în exercițiu, Péter Szijjártó , ar fi fost la minister și ar fi „distrus documente” legate de sancțiuni. Magyar a relatat că, în timpul unei conferințe de presă, a primit un mesaj pe o foaie de hârtie, după care a spus că a fost informat despre presupusa distrugere de documente. Acuzația este atribuită de Antena 3 publicației The Guardian . „Distrug documente, iar asta nu-i va ajuta - asta doar pentru a vă oferi un context despre situaţia din Ungaria” Ce spune Magyar că ar urma să facă noua putere Liderul opoziției afirmă că, în mod normal, un prim-ministru care preia mandatul primește un briefing de securitate națională de la liderul care pleacă, însă el nu se așteaptă să primească unul. În același timp, susține că există documente legale necunoscute publicului maghiar – inclusiv privind obligații internaționale și împrumuturi externe – și că va încerca să le identifice. Magyar spune că viitorul său guvern ar încerca să facă publice documentele „ori de câte ori este posibil” și dacă nu sunt încălcate clauze de confidențialitate. „Va trebui să punem mâna pe toate documentele care nu au fost distruse” Contextul politic: absențe și tăcere după înfrângerea lui Orbán Antena 3 notează că Viktor Orbán și aliații săi nu au mai apărut în public și nu au mai postat pe rețelele sociale după ce premierul a recunoscut o înfrângere electorală „dureroasă”. Szijjártó ar fi dispărut din spațiul public chiar mai devreme și nu a apărut pe scenă când Orbán și-a recunoscut înfrângerea. În material se arată că partidul de opoziție Tisza a câștigat o majoritate constituțională (două treimi din locuri) în Parlament. Bloomberg este citat cu informația că paginile de Facebook ale lui Orbán și ale lui Szijjártó, „de obicei pline de activitate”, au amuțit, iar Ministerul de Externe nu a răspuns unei solicitări de punct de vedere. Miza pentru UE: energie, sancțiuni și relația cu Rusia În articol se mai menționează că Szijjártó a devenit un simbol al relației strânse dintre regimul Orbán și Kremlin, inclusiv prin convorbiri telefonice cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în care l-ar fi informat despre discuțiile din reuniunile ministeriale ale UE. Totodată, Antena 3 relatează că, în decembrie, Szijjártó a semnat la Moscova un acord de extindere a relațiilor Rusia–Ungaria, care ar oferi companiilor ruse acces la proiecte din Ungaria în energie electrică și hidrogen și ar prevedea cooperare în petrol, gaze și combustibil nuclear. Contextul indicat este decizia UE de a interzice complet gazul din Rusia până în 2027 și solicitarea către Ungaria de a opri cât mai curând achizițiile de petrol. În acest cadru, acuzațiile privind distrugerea de documente – dacă s-ar confirma – ar complica verificarea angajamentelor și a deciziilor luate de administrația care pleacă, inclusiv pe dosare cu impact direct asupra politicilor energetice și a poziționării Ungariei în UE. [...]
Peter Magyar semnalizează o resetare pragmatică a relației cu Washingtonul fără gesturi personale către Trump , mizând pe canale instituționale și pe cooperarea regională, potrivit news.ro . Câștigătorul alegerilor legislative din Ungaria a spus că Statele Unite rămân „un partener foarte important” și că Budapesta trebuie să mențină relații bune cu Washingtonul, însă a precizat că el personal nu îl va suna pe Donald Trump. Contextul este unul politic: Trump l-a susținut puternic pe adversarul său, Viktor Orbán . În același timp, Magyar a transmis că viitoarea sa administrație va fi disponibilă pentru discuții „dacă Casa Albă va dori să ia legătura” cu noul guvern, indicând că dialogul ar urma să fie gestionat la nivel instituțional, nu prin inițiative personale. Priorități externe: Polonia, apoi cooperarea regională Întrebat despre Polonia, Magyar a afirmat că are o „relație specială” cu guvernul polonez și că intenționează ca Varșovia să fie prima destinație externă, o vizită pe care speră să o facă la începutul lunii mai. El a glumit că ar dori să se întâlnească și cu președintele conservator al Poloniei, Karol Nawrocki, deși acesta nu l-a felicitat pentru victorie și „a părut să susțină” realegerea lui Orbán. Magyar a fost întrebat și despre doi foști miniștri polonezi care se sustrag justiției poloneze refugiindu-se la Budapesta; i-a sfătuit în glumă „să nu cumpere prea mult mobilier de la Ikea” și să nu se simtă prea confortabil în capitală. În final, liderul maghiar a subliniat importanța cooperării regionale, inclusiv cu Austria și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. [...]
China semnalează continuitate în cooperarea cu Ungaria, un test pentru investițiile chineze din UE , după schimbarea de guvern de la Budapesta, potrivit Economica . Beijingul spune că este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, citat de Agerpres. Oficialul a afirmat că China „acordă o mare importanță dezvoltării relațiilor cu Ungaria” și că Beijingul este dispus să colaboreze cu noul guvern pe baza „respectului reciproc, egalității și beneficiului reciproc”. Schimbarea politică de la Budapesta și miza economică Victoria partidului Tisza, condus de Peter Magyar , pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban , care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Orban. În acest context, miza pentru mediul de afaceri este dacă noua conducere va păstra direcția de cooperare care a adus investiții chineze importante în: automobile electrice; baterii; infrastructură. Relația Ungaria–China, între Bruxelles și Beijing Ungaria a avut, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești. Totodată, țara s-a prezentat ca o punte de legătură între China și piața UE, notează EFE. Deocamdată, declarațiile Beijingului indică o intenție de continuitate și de menținere a canalelor politice și economice, însă articolul nu oferă detalii despre eventuale angajamente concrete ale noului guvern ungar privind proiectele sau investițiile în derulare. [...]
Noul lider al Ungariei promite reluarea fondurilor UE și aderarea la Parchetul European , într-o schimbare de direcție cu potențial direct asupra bugetului și relației Budapestei cu Bruxelles-ul, potrivit Libertatea . Péter Magyar , liderul partidului Tisza și viitor prim-ministru, a susținut prima conferință de presă internațională după victoria formațiunii în alegeri, prezentând priorități de guvernare și o repoziționare în UE și NATO. Conform publicației maghiare HVG , Tisza a câștigat alegerile de duminică cu două treimi din voturi. Magyar a cerut convocarea rapidă a sesiunii inaugurale a Adunării Naționale și a indicat că noul guvern ar urma să fie format până în luna mai. Miza imediată: bugetul și fondurile europene blocate Magyar a spus că este necesară o revizuire urgentă a bugetului, despre care a afirmat că „s-a prăbușit de două ori în 2025”. În paralel, a anunțat reluarea discuțiilor cu președintele Comisiei Europene pentru recuperarea fondurilor UE blocate, pe care le-a descris drept una dintre sarcinile majore ale viitorului executiv. În același pachet de măsuri, liderul Tisza a promis accelerarea predării administrației și recuperarea „documentelor și codurilor necesare pentru funcționarea statului”. În contextul tranziției, Magyar a susținut că fostul ministru de Externe, Péter Szijjártó, „ar fi fost implicat” în distrugerea unor documente sensibile și a avertizat că există tratate internaționale și decizii guvernamentale secrete despre care noua echipă nu ar ști. Anticorupție și schimbări instituționale: Parchetul European și limitarea mandatelor Primul pas al guvernului Tisza va fi, potrivit lui Magyar, combaterea corupției. Printre măsurile enumerate: aderarea la Parchetul European (structură UE care investighează fraude cu bani europeni); înființarea unui birou de recuperare a activelor; modificarea Legii fundamentale, inclusiv limitarea mandatelor prim-ministrului la două termene consecutive. „Tisa nu va fi perfectă. Suntem oameni, vom face greșeli, iar dacă se întâmplă asta, va exista responsabilitate”, a afirmat Magyar. Politica externă: „guvernul păcii” și o relație mai cooperantă cu UE Pe plan extern, Magyar a reafirmat angajamentul față de UE și NATO și a spus că Ungaria va participa „constructiv” la compromisurile europene, fără retorica anti-Bruxelles asociată guvernării Orbán. El a respins și afirmațiile din campanie atribuite lui Viktor Orbán, potrivit cărora un nou guvern ar implica cetățenii în conflictul din Ucraina, catalogându-le drept nefondate. „Nimeni în Ungaria nu vrea război, Tisa va fi guvernul păcii, spre deosebire de Viktor Orbán, căruia nu-i pasă de problemele maghiarilor”, a spus el. „Orbán a jucat un joc de șah în cinci dimensiuni, iar aceasta a fost probabil pierderea lui”, a adăugat Magyar. Magyar a mai susținut că alegerile au avut o prezență record și a descris situația țării drept una „în dificultate”, argumentând că urgența formării guvernului ține și de presiunea asupra funcționării statului. [...]
Peter Magyar pune deblocarea a circa 20 mld. euro din fondurile UE în centrul agendei noului guvern ungar , potrivit Stirile Pro TV . Liderul formațiunii Tisza, prezentat drept câștigător al alegerilor parlamentare din Ungaria, leagă explicit această prioritate de repoziționarea țării ca partener „mândru” în UE și NATO, într-un mesaj care vizează atât Bruxelles-ul , cât și Moscova și Beijingul. Magyar a afirmat că una dintre „sarcinile esențiale” ale viitorului guvern va fi deblocarea „celor aproximativ 20 de miliarde de euro” de la bugetul UE. În logica sa, miza este dublă: recuperarea accesului la bani europeni și reconstruirea unei relații funcționale cu instituțiile comunitare, prin „compromisuri” în interiorul unui sistem pe care îl descrie ca „complicat” și „birocratic”. Mesaj extern: UE și NATO, dar „cooperare pragmatică” cu Rusia și China În același timp, Magyar a mulțumit Rusiei și Chinei pentru acceptarea rezultatului scrutinului din 12 aprilie și a vorbit despre disponibilitatea pentru „o cooperare pragmatică”. Declarația vine pe fondul unei poziționări publice pro-UE și pro-NATO, în care a insistat că Ungaria este „mândră” de apartenența la cele două structuri și că „nu trebuie să fie niciodată un război între fondatorii Europei”. „Notez că Kremlinul s-a exprimat, la fel și Beijingul. Le mulțumesc că au acceptat cu respect decizia poporului ungar și că sunt deschise pentru o cooperare pragmatică.” Cum își descrie Magyar modelul de guvernare Liderul Tisza a susținut că premierul nu ar trebui să fie „regele”, ci un „căpitan” care coordonează o echipă și se bazează pe miniștri, parlament și pe „relațiile directe cu oamenii”. El a spus că deciziile ar urma să fie luate „împreună cu oamenii”, invocând inclusiv posibilitatea unor consultări de tip referendum, în condițiile în care „guvernul anterior a făcut imposibilă convocarea unui referendum”, conform declarațiilor citate. În plan european, Magyar a invocat experiența sa de „8-9 ani” ca diplomat la Bruxelles, la Reprezentanța Permanentă a Ungariei, și a afirmat că țara este „pregătită să creeze compromisuri” în UE. [...]
