Știri
Știri din categoria Externe
Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica.
Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters, printr-o poziție tranșantă:
„Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”.
Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului.
Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka.
În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă.
Recomandate
Victimele civile din Ucraina au crescut cu 40% în șase luni , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu arme cu rază lungă și drone, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate cel puțin 1.270 de persoane ucise și peste 6.850 rănite, iar 96% dintre victime au fost consemnate în teritorii controlate de guvernul ucrainean. Türk a prezentat datele vineri, 3 iulie, în cadrul unui dialog la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în paralel cu raportul interimar al secretarului general privind drepturile omului în Crimeea. El a pus creșterea în principal pe seama extinderii utilizării de către Rusia a armelor cu rază lungă și a dronelor. Escaladarea atacurilor și efectele asupra infrastructurii civile Înaltul Comisar a indicat drept exemplu un atac „în primele ore ale zilei de joi”, în care au fost ucise cel puțin 30 de persoane și rănite cel puțin 99, descris ca unul dintre cele mai sângeroase asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Ca semnal al intensificării, Türk a menționat și atacul din 13-14 mai, când forțele ruse ar fi lansat peste 1.500 de drone și rachete în opt regiuni ucrainene și asupra Kievului, cu 27 de civili uciși și cel puțin 83 răniți. Separat, el a invocat și o lovitură ucraineană asupra unui complex educațional din Starobilsk (teritoriu ocupat de Rusia), pe 22 mai, în urma căreia ar fi murit 21 de civili. Dronele de proximitate și lovirea țintelor umanitare Potrivit lui Türk, atacurile cu drone cu rază scurtă în apropierea liniei frontului au dus la o creștere de 57% a victimelor civile față de anul anterior, cu aproximativ 380 de persoane ucise și peste 2.000 rănite. El a mai spus că dronele au lovit vehicule și facilități umanitare marcate vizibil în zone controlate de guvernul ucrainean și că civilii din regiunea Herson ocupată rămân blocați între atacuri cu drone și mine, confruntându-se cu penurii alimentare și acces limitat la servicii medicale. În același context, a fost menționat un atac asupra unui depozit umanitar al Crucii Roșii din Kiev, care ar fi distrus 320.000 de articole de ajutor evaluate la peste 79 milioane hrivne (aprox. 7,3 milioane lei), inclusiv generatoare, defibrilatoare și un vehicul de livrare. Acuzații privind încălcări ale dreptului internațional și tratamentul prizonierilor Türk a declarat că biroul său a verificat execuția a cel puțin 20 de militari ucraineni capturați de către forțele ruse, din jumătatea lunii noiembrie 2025 până în prezentul raportării. Pe baza interviurilor cu 129 de prizonieri ucraineni eliberați, el a afirmat că „practic toți” au descris tortură sau alte rele tratamente în captivitate, inclusiv violență sexuală. Pe 26 iunie, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte returnând câte 160 de prizonieri de război, unii deținuți din 2022. Türk a mai susținut că Rusia a vizat sistematic infrastructura energetică a Ucrainei între octombrie 2025 și martie 2026, în ceea ce el a numit cea mai rece iarnă din ultimii 15 ani, întrerupând electricitatea, încălzirea și alimentarea cu apă pentru sute de mii de oameni, uneori săptămâni la rând, la temperaturi sub minus 20°C. El a apreciat că amploarea atacurilor indică o intenție de a dezactiva întreaga rețea energetică a Ucrainei, nu de a lovi ținte militare punctuale, calificând acest lucru drept „incompatibil cu dreptul internațional umanitar”. Date despre victime în Rusia, fără verificare independentă Autoritățile ruse au declarat că, în aceeași perioadă de șase luni, 205 civili au fost uciși și 1.302 răniți în 27 de regiuni ale Federației Ruse. Türk a precizat însă că biroul său nu a putut verifica independent aceste cifre și a cerut din nou acces pentru verificare. Context: ocupație, represiune și transferuri forțate În declarațiile sale, Türk a mai spus că autoritățile de ocupație ar continua să forțeze rezidenții să jure loialitate Rusiei, să recruteze oameni în forțele armate ruse și să efectueze transferuri și deportări forțate. El a menționat și măsuri represive: mandate de arestare sau amenzi pentru peste 160 de persoane pentru exprimarea unor opinii anti-război sau pro-ucrainene și riscul de confiscare pentru aproape 40.000 de proprietăți rezidențiale, la nivelul lunii decembrie 2025. Totodată, Türk a afirmat că Rusia ar fi transferat forțat mii de copii ucraineni; potrivit Yale’s Humanitarian Research Lab (HRL), peste 35.000 de copii ucraineni au fost identificați ca fiind transferați către cel puțin 210 facilități din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate. În final, el a cerut reluarea negocierilor pentru „o pace durabilă, întemeiată pe drepturile omului” și în conformitate cu dreptul internațional. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
Un atac cu drone asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg riscă să afecteze operațiuni-cheie de export de combustibil ale Rusiei , într-un moment în care Ucraina își extinde loviturile la distanță mare. Informațiile apar în relatarea Antena 3 , care citează Kyiv Independent și imagini distribuite pe rețelele sociale. Potrivit Kyiv Independent, atacul a avut loc sâmbătă dimineața și a vizat un terminal petrolier din oraș. În postări online au apărut fotografii și videoclipuri însoțite de descrieri despre flăcări și nori negri de fum în zona portuară, iar imaginile au fost redistribuite și de influencerul american Mario Nawfal, pe platforma X. Exploziile ar fi fost auzite în jurul orei locale 6:30, după ce localnici au raportat zgomotul unor drone ucrainene cu rază lungă de acțiune care ar fi survolat regiunea. În relatări anterioare, oficiali ruși au susținut că „zeci de drone” au fost doborâte în regiunea Leningrad peste noapte. De ce contează: o infrastructură majoră pentru combustibili Terminalul petrolier din Sankt Petersburg este descris ca una dintre cele mai mari instalații de depozitare și export de combustibil din Rusia. Conform datelor oficiale citate, acesta: primește și expediază produse petroliere pe cale fluvială, feroviară și rutieră; raportează un tranzit de 12,5 milioane de tone pe an . Amploarea pagubelor nu era clară imediat, iar Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica pe loc relatările privind atacul. Armata ucraineană nu comentase informația până la momentul publicării. Context: Sankt Petersburg, țintă rară, dar tot mai expusă Sankt Petersburg se află la aproximativ 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rareori ținta atacurilor pe parcursul războiului, pe fondul concentrării mijloacelor defensive în zonă. Totuși, în ultimele luni, dronele ucrainene ar fi reușit să străpungă mai eficient apărarea antiaeriană rusă, inclusiv în acest oraș și la Moscova. Atacul de sâmbătă vine la o lună după un alt atac cu drone asupra Sankt Petersburgului, despre care sursa citată notează că ar fi urmărit să submineze participarea lui Vladimir Putin la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg și să răspundă unui raid rus anterior asupra Kievului. [...]
UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă , un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post . Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie. De ce contează: capitol „accesibil” acum, blocaje la capitolele cu miză economică Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate. În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute. Context politic: Ungaria a frânat procesul, semnale de schimbare după alegeri Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán , a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei. Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta. Moldova rămâne „legată” de Ucraina în calendarul de aderare Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări. [...]
Închiderea temporară a unor puncte feroviare Rusia–UE are, potrivit liderilor baltici, un impact mai degrabă economic decât unul de securitate , fiind interpretată ca un semn al presiunii europene asupra economiei ruse, relatează Agerpres . Măsura vizează frontiera cu Estonia și Letonia și a intrat în vigoare de la 1 iulie, afectând circulația pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri. Declarațiile au fost făcute la Berlin, unde premierul Estoniei, Kristen Michal , a apărut alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și de cancelarul german Friedrich Merz. Michal a spus că, „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”. Conexiuni cu utilitate limitată și „presiune psihologică” Premierul eston a susținut că punctele feroviare închise erau deja rute cu utilitate redusă. El a descris decizia Moscovei drept o încercare de „a exercita o presiune psihologică”, dar a adăugat că statele europene își vor menține presiunea asupra Rusiei. În același context, Michal a apreciat că obiectivul este „să întrerupă liniile de aprovizionare și să izoleze economic Rusia” și a afirmat că Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe. De ce Lituania nu este vizată: tranzitul spre Kaliningrad Președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre țările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară. Explicația, potrivit lui, ține de dependența Rusiei de tranzitul către exclava Kaliningrad, care se face prin teritoriul lituanian. Nauseda a arătat că există rute maritime alternative, însă acestea sunt limitate, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor. În consecință, el a calificat închiderea punctelor feroviare drept o decizie „de natură tehnică”, care nu ar trebui interpretată ca pregătire pentru o escaladare. Letonia: motiv economic, relevanță politică redusă Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal motive economice și o importanță politică limitată. El a indicat că linia închisă era cea cu cel mai mic volum de trafic și a avertizat împotriva „concluziilor exagerate” privind intențiile Rusiei. [...]
Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]
