Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina indică o intensificare a presiunii militare ruse, cu 225 de confruntări într-o singură zi, pe fondul unui volum ridicat de lovituri aeriene și de artilerie, potrivit Kyiv Post, care citează raportarea Statului Major General ucrainean pentru intervalul de 24 de ore încheiat vineri, la ora 22:00.
În actualizarea operațională publicată pe Telegram, Statul Major afirmă că forțele ruse au executat 57 de lovituri aeriene cu 161 de bombe ghidate, au lansat 6.393 de drone de atac și au efectuat 2.194 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților. Luptele au fost raportate pe mai mult de o duzină de direcții, de la sectorul Kursk (nord) până la Prydniprovia (sud).
Cele mai grele confruntări au fost semnalate în est, în special în zonele Pokrovsk și Kostiantynivka:
Statul Major mai afirmă că forțele ucrainene au „distrus sau suprimat” 206 vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri în perioada raportată. În același interval, ar fi fost avariate două sisteme de artilerie, un vehicul militar și două sisteme de război electronic.
Raportarea subliniază și că luptele au continuat după închiderea perioadei de 24 de ore în mai multe sectoare, inclusiv Southern Slobozhanske, Sloviansk și Huliaipole.
Materialul plasează aceste date într-un context mai larg al atacurilor aeriene. Kyiv Post notează că, miercuri, președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat asupra unui atac masiv, iar la câteva ore Rusia a lansat un baraj nocturn asupra Kievului, care a forțat 52.500 de locuitori (inclusiv circa 4.500 de copii) să se adăpostească în metrou, cel mai ridicat nivel de utilizare a adăposturilor din timpul războiului.
Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, atacul a inclus 570 de „arme aeriene”: 496 de drone de atac și de diversiune (inclusiv modele Shahed, Gerbera, Italmas, Banderol și Parodiya) și 74 de rachete. Bilanțul indicat: 30 de civili uciși și 91 răniți, ceea ce l-a determinat pe Zelenski să declare vineri zi de doliu.
În replică, Ucraina ar fi lovit logistica militară rusă în Crimeea ocupată și a confirmat distrugerea a două poduri rutiere lovite anterior în regiunile ocupate Zaporijjea și Donețk. Separat, ar fi vizat facilități energetice din Belgorod, provocând întreruperi majore de curent și apă, în cadrul unei campanii mai ample împotriva infrastructurii petroliere și energetice a Rusiei, conform aceleiași relatări.
Recomandate
Loviturile cu drone asupra bazelor Saki și Gvardiiske riscă să adâncească criza energetică și de aprovizionare din Crimeea ocupată , într-un moment în care peninsula se confruntă deja cu întreruperi parțiale de curent și penurii de carburant, potrivit HotNews . Dronele ucrainene au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aeroporturile militare rusești din Crimeea, vizând aeronavele și infrastructura de drone de la bazele aeriene Saki și Gvardiiske. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că operațiunea face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodimir Zelenski , menită să intensifice presiunea asupra Rusiei. Ce ținte au fost lovite și ce pagube sunt raportate SBU afirmă că pe aeroportul Saki au fost lovite șapte hangare în care erau depozitate echipamente aeronautice, fiind a doua lovitură asupra acestei baze în aceeași săptămână. Tot SBU a raportat atacuri asupra a două hangare de la aerodromul Gvardiiske, unde ar fi fost depozitate drone Shahed și alte echipamente. Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post , în hangarele vizate se aflau avioane Suhoi Su-30SM, Suhoi Su-30 și Suhoi Su-24, iar „conform datelor preliminare” cel puțin șapte avioane ar fi fost distruse sau avariate. Aceste detalii sunt prezentate ca evaluări preliminare. De ce contează: presiune pe infrastructura critică din Crimeea Pe lângă componenta militară, atacurile sunt plasate de presa ucraineană într-un tablou mai larg al degradării infrastructurii critice din peninsulă. În zorii zilei de vineri, 3 iulie, canale locale de pe Telegram și grupul de monitorizare „Crimean Wind” au semnalat incendii la mai multe noduri ale rețelei electrice, pe baza imaginilor termice din satelit. Ukrainska Pravda a relatat, la rândul ei, că mai multe stații electrice ardeau în urma atacurilor din timpul nopții. Incendiile ar agrava criza energetică din Crimeea ocupată, după ce autoritățile de ocupație ruse au recunoscut la începutul săptămânii întreruperi parțiale de curent și au admis că anumite zone au rămas fără energie electrică. Context: „blocaj energetic” și restricții la carburant Materialul mai arată că, din mai, Kievul ar fi intensificat un „blocaj energetic” asupra Crimeei, lovind infrastructuri și camioane cisternă care aprovizionau peninsula. Crimeea a fost plasată în „situație de urgență” la nivel regional, măsură menită să ajute autoritățile să gestioneze consecințele atacurilor, care ar fi dus la penurii de carburant și electricitate. În acest context, autoritățile locale au interzis vânzarea de carburant către persoane fizice, pe fondul deficitului. Separat, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a declarat luna trecută că această campanie ar fi redus traficul pe autostrada Novorossiia — rută de aprovizionare militară către Crimeea — cu mai mult de două treimi în ultima lună, într-o declarație pentru Reuters. SBU susține că va continua să vizeze obiective militare rusești atât pe linia frontului, cât și „în adâncul teritoriului”, ceea ce indică menținerea presiunii asupra logisticii și infrastructurii din Crimeea în perioada următoare. [...]
Kievul încearcă să limiteze costurile diplomatice ale disputei istorice cu Varșovia , propunând un pachet de „măsuri anticriză” care vizează dezescaladarea tensiunilor într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie pentru Ucraina, inclusiv în parcursul european, potrivit HotNews . Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități militare. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit relatării, unii membri ai UPA au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor. Ce propune Ucraina: consultări diplomatice, istorici și lideri religioși Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, s-a întâlnit vineri, la Varșovia, cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski și a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte „un dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat setul de „măsuri anticriză”, care include: inițierea unor consultări între ministerele de externe; organizarea unei reuniuni a istoricilor; implicarea liderilor religioși ai celor două națiuni. Sibiga a mai afirmat că în ultimele 18 luni s-ar fi înregistrat „progrese semnificative” în depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Miza pentru Ucraina: relația cu un aliat și semnalul pentru UE Ministerul polonez de externe a cerut, la rândul său, „o dezescaladare a tensiunilor” și instituirea unor „mecanisme durabile” bazate pe o înțelegere reciprocă a istoriei. Pe fondul intenției autorităților ucrainene de a crea un panteon al „eroilor naționali” care ar include și lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie retragerea celei mai înalte distincții acordate lui Zelenski, Ordinul Vulturul Alb . În paralel, responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, potrivit AFP, citată de HotNews. [...]
Donald Tusk condiționează relansarea cooperării polono-ucrainene de gesturi concrete ale Kievului , pe fondul unei dispute istorice care riscă să erodeze coordonarea regională împotriva Rusiei, potrivit Politico . Premierul polonez a spus că refacerea încrederii „necesită bunăvoință din partea Kievului” și că nu va mai fi situația în care doar Varșovia „propune o atitudine bună”, într-un mesaj video publicat pe X. Tusk a susținut că politicienii ucraineni ar fi înțeles că „relațiile bune dintre noi sunt în interesul tuturor”. Tensiunile au escaladat după ce președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. Decizia a venit după ce Kievul a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) , ai cărei luptători au masacrat zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În replică, oficiali ucraineni și-au returnat distincțiile poloneze, iar Zelenski și-a trimis medalia înapoi la Varșovia. În același context, Zelenski a lipsit de la Ukraine Recovery Conference de la finalul lunii iunie, Ucraina fiind reprezentată de premierul Iulia Svîrîdenko. Diplomația de criză: încercări de detensionare la Varșovia Tonul lui Tusk este mai dur decât în intervențiile anterioare, în care a cerut ambelor părți să nu lase disputele istorice să submineze cooperarea împotriva Rusiei. Tot vineri, ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, pentru a reduce tensiunile. Sikorski criticase anterior retragerea ordinului ca reacție „nepotrivită”, întrucât „l-a umilit personal pe președintele Ucrainei”. Ce urmează: reconciliere „de durată”, dar cu miză strategică Tusk a afirmat că a primit semnale că Kievul ar înțelege că merită căutate „modalități de a avea o conversație onestă și despre trecut”. El a avertizat însă că reconcilierea va fi probabil „un proces lung”, insistând că relațiile bune polono-ucrainene rămân în interesul ambelor părți. [...]
Rusia își ajustează apărarea în Crimeea pe scenarii de debarcare ucraineană , inclusiv prin exerciții de comandament și „jocuri de război” care simulează o operațiune modernă cu drone și lovituri de precizie, potrivit Antena 3 . Miza practică este una operațională: Moscova tratează peninsula ca pe un punct vulnerabil la o posibilă încercare de recucerire și își pregătește din timp răspunsul. Informația pleacă de la o relatare a The Moscow Times, preluată de Antena 3, potrivit căreia Kremlinul ar lua în calcul scenariul unei debarcări ucrainene în Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014. În acest context, un expert militar rus, Viktor Murahovski (colonel în rezervă), spune că a participat la un exercițiu operativ de comandament și stat major, intitulat „ Deșteptarea Crimeei ”, dedicat unui posibil desant și măsurilor de respingere. „Partea «albastră» a acționat neconvențional, folosind pe scară largă cele mai noi mijloace de detectare și lovire. Partea «roșie» a fost nevoită să acționeze defensiv.” Exerciții și scenarii: de la hărți la război cu drone The Insider notează că Murahovski a publicat o hartă topografică a Crimeei și a apelor din jurul peninsulei, cu rute marcate dinspre Odesa și nord-vestul Mării Negre către Crimeea, plus poziții defensive în jurul Sevastopolului și în nordul și estul peninsulei, inclusiv zona Kerci și Strâmtoarea Kerci . Aceeași sursă susține că scenariul nu ar fi unul „clasic”, de tipul debarcărilor din Al Doilea Război Mondial, ci ar simula o operațiune contemporană, cu utilizarea pe scară largă a: dronelor, armelor de precizie cu rază lungă, ambarcațiunilor rapide. Contextul imediat: presiune pe logistică și „izolarea” peninsulei În paralel, Antena 3 arată că Ucraina a intensificat atacurile asupra logisticii militare din Crimeea. Sunt menționate lovituri din iunie asupra podurilor care leagă regiunea Herson de Crimeea și asupra podului feroviar peste Canalul Crimeei de Nord, iar pe 30 iunie armata ucraineană a anunțat lovirea unui pod rutier lângă localitatea Azovske (regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia) și a unui pod feroviar din localitatea Iciki, din Crimeea. Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a vorbit despre planuri de „izolare” a Crimeei și transformarea peninsulei „într-o insulă”. Totodată, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi, a invocat penurii de resurse și compromiterea sezonului turistic în peninsulă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iunie că o operațiune în Crimeea ar urmări să constrângă Rusia să accepte pacea și că ar fi „calculată cu precizie”. Ulterior, el a aprobat pentru SBU o operațiune de 40 de zile de presiune asupra Rusiei, fără detalii suplimentare. Ce urmează și ce rămâne incert Materialul nu oferă confirmări independente privind existența unor planuri concrete și imediate de debarcare, ci descrie pregătiri și scenarii discutate în spațiul public rusesc și ucrainean. Cert este că, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și logisticii, Rusia își configurează apărarea Crimeei și își exersează reacția la o posibilă operațiune de tip desant, într-un format adaptat războiului cu drone și lovituri la distanță. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
Houthii susțin că au alungat un avion militar saudit din spațiul aerian yemenit, pe fondul testelor de rachete și al unei escaladări de declarații care ridică riscul unor noi atacuri asupra infrastructurii din Arabia Saudită, potrivit The Jerusalem Post . Gruparea Houthi a transmis că a lansat rachete de apărare antiaeriană asupra unui avion de război saudit care ar fi intrat în spațiul aerian al Yemenului, în apropierea aeroportului internațional Sanaa . În declarația atribuită purtătorului de cuvânt Yahya Sarea, Houthis afirmă că aeronava ar fi încercat să împiedice aterizarea unui avion civil iranian care transporta peste 200 de yemeniți răniți, bolnavi sau blocați, iar în final ar fi fost „forțată” să părăsească zona. În același mesaj, Sarea a avertizat Arabia Saudită împotriva unor „incursiuni” viitoare și a amenințat cu lovirea aeroporturilor saudite și a altor „interese vitale”. Totodată, a cerut încetarea a ceea ce Houthis descriu drept o „blocadă saudită-americană” asupra Yemenului. Declarația laudă Iranul pentru organizarea zborului și susține că legătura aeriană dintre Sanaa și Teheran va continua. Reacția coaliției conduse de Arabia Saudită: avertisment cu „forță fără precedent” Coaliția condusă de Arabia Saudită a respins acuzațiile, afirmând că declarațiile Houthi ar încerca să „deturneze atenția” de la „încălcările” comise de grupare împotriva populației yemenite. Coaliția a avertizat că va răspunde ferm și cu „o forță fără precedent” la orice încercare de a viza regatul sau la încălcări ale suveranității Yemenului. Context: testele de rachete și riscul de extindere a conflictului Publicația notează, citând două persoane familiarizate cu situația, că gruparea Houthi sprijinită de Iran a derulat recent teste pentru a îmbunătăți raza și precizia rachetelor. În paralel, liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a afirmat în iunie că gruparea ar relua atacurile asupra Israelului dacă războiul Israel–Hamas s-ar intensifica. În Israel, ministrul apărării Israel Katz a avertizat Houthis împotriva oricărui atac și a spus că „socoteala” Israelului cu gruparea „rămâne deschisă”, amenințând cu eliminarea liderului dacă va fi identificat „în vizor”. Pentru mediul economic și operațional din regiune, combinația dintre amenințările la adresa aeroporturilor saudite și informațiile despre îmbunătățirea capabilităților de rachete crește riscul de perturbări ale transportului aerian și ale infrastructurii critice, chiar dacă afirmațiile privind incidentul aerian nu sunt confirmate independent în material. [...]
