Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde presiunea asupra logisticii și veniturilor energetice rusești, după ce a lovit peste noapte un petrolier în Marea Neagră, o trecere cu pontoane folosită pentru aprovizionare și o zonă de concentrare a trupelor ruse, potrivit Kyiv Post. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a prezentat operațiunea ca parte a eforturilor de a slăbi capabilitățile militare și economice care susțin războiul Moscovei.
Lovitura asupra petrolierului din Marea Neagră vizează direct lanțul de aprovizionare cu combustibili al Rusiei. Conform Statului Major ucrainean, nava transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil destinat Forțelor Armate ale Federației Ruse. Comunicatul nu a identificat petrolierul și nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor.
A doua țintă a fost o trecere cu pontoane în apropiere de Novoekonomichne, în regiunea Donețk, despre care Ucraina spune că era folosită pentru sprijin logistic, inclusiv transfer de personal și echipamente.
A treia lovitură a vizat o zonă în care erau concentrați militari ruși în Horlivka (tot în Donețk). Statul Major a precizat că nu au fost raportate victime și nu a indicat câți militari se aflau în acel punct.
În același context operațional, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi, a afirmat că, în precedentele 48 de ore, ofensiva cu drone a Ucrainei ar fi lovit 13 nave rusești și 13 obiective energetice în Crimeea ocupată.
Totodată, ar fi fost lovite încă 13 nave din așa-numita „flotă din umbră” (vase folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale), iar bilanțul unei operațiuni de 13 zile numite „Molochka” ar fi ajuns la 172 de nave lovite, inclusiv vrachiere, petroliere și macarale plutitoare.
Pe fondul acestor evoluții, președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat Rusia că își intensifică campania de lovire a rutei de export de cereale a Ucrainei prin Marea Neagră și a spus că niciun vas comercial nu a intrat în porturile ucrainene pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii maritime se intensifică.
Zelenski a avertizat că Rusia „va intensifica” atacurile și a susținut că Ucraina anticipase strategia, desemnând un responsabil pentru protecția și operarea rutei maritime de export.
Potrivit Lloyd’s List Intelligence, deteriorarea situației de securitate a împins în sus prețurile grâului, pe măsură ce armatorii reevaluează riscurile de operare în apele ucrainene. În același timp, publicația notează că Rusia a intensificat recent loviturile asupra facilităților de ulei de floarea-soarelui, terminalelor de cereale și navelor comerciale, vizând explicit transportul civil.
Un exemplu menționat este lovirea cu rachetă a navei cargo Golden Leo, deținută de o companie turcă, în timp ce părăsea Odesa cu cereale, atac în urma căruia au murit 10 persoane, luni, 20 iulie.
Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina (USPA) a raportat că, în primele două săptămâni din iulie, forțele ruse au atacat 23 de obiective de infrastructură portuară și 17 nave civile, provocând 11 decese, inclusiv în rândul lucrătorilor portuari și al marinarilor străini.
Recomandate
Zelenski susține că izolarea politică a lui Putin se adâncește , pe fondul pierderilor din Ucraina, al sancțiunilor și al atacurilor, ceea ce ar putea complica capacitatea Kremlinului de a menține cursul actual al războiului, potrivit Antena 3 . Președintele Ucrainei afirmă că Vladimir Putin este „din ce în ce mai învinuit” de consilierii săi pentru pierderile tot mai mari suferite de Rusia în Ucraina și că anturajul liderului de la Kremlin „își pierde răbdarea”. Într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski susține că aliații lui Putin își pierd încrederea în capacitatea acestuia de a continua conflictul, care durează de patru ani. În același mesaj, Zelenski leagă această „nouă atmosferă” de situația de pe front, de „sancțiunile noastre de lungă durată” și de „atacurile de rază medie”, care ar fi contribuit la o presiune crescută în jurul lui Putin. „Situația de pe front, împreună cu sancțiunile noastre de lungă durată și atacurile de rază medie, creează o nouă atmosferă în jurul lui Putin. O atmosferă extrem de toxică.” Zelenski mai afirmă că mesajul privind responsabilitatea lui Putin pentru pierderile Rusiei ar ajunge atât la Ucraina, cât și la partenerii săi, și că „societatea rusă începe să simtă acest lucru din ce în ce mai mult”. În final, liderul ucrainean cere „decizii care să aducă pacea”, fără a detalia ce măsuri concrete are în vedere. Discuții la Kiev despre apărarea antiaeriană și cooperarea cu SUA În videoclipul la care face referire postarea, Zelenski spune că ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a fost la Kiev, împreună cu comandantul misiunii speciale NATO de asistență în domeniul securității și pregătirii pentru Ucraina, generalul-locotenent Bazart. Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat în principal rachetele Patriot , necesare pentru apărarea populației, în contextul în care ar exista un „deficit de rachete antibalistice” în ultimele luni. Tot în același context, Zelenski afirmă că a discutat și cu reprezentanții VITA despre „licențe” și „rachete” și a cerut accelerarea sprijinului. De asemenea, el menționează un acord privind dronele cu SUA, aflat în analiză la nivelul echipelor, pe care îl descrie drept o posibilă „nouă etapă” a cooperării cu America. [...]
Ucraina cere intervenția ONU pentru protejarea rutelor maritime și a exporturilor de cereale , după ce acuză Rusia de o campanie de atacuri asupra navelor comerciale civile din Marea Neagră, potrivit Mediafax . Ministerul ucrainean de Externe susține că, în ultimele zile, cel puțin trei cargouri au fost lovite, iar membri ai echipajelor au fost uciși și răniți. Unghiul principal invocat de Kiev este impactul economic și alimentar: ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , afirmă că Moscova încearcă să blocheze exporturile ucrainene de cereale și să destabilizeze piețele alimentare internaționale. „Rusia ține securitatea alimentară globală ostatică”, a declarat oficialul ucrainean. Efecte operaționale: blocaj pe coridorul maritim în plin sezon de recoltă Sybiha spune că atacurile au început să se vadă direct în trafic: „astăzi, niciun vas nu a traversat coridorul maritim al Ucrainei din Marea Neagră ”, într-o perioadă pe care o descrie drept vârf al recoltei. Oficialul califică situația drept „un act deliberat de teroare economică și umanitară”. În același mesaj, el susține că efectele nu se limitează la Ucraina, ci se propagă în lanțul global de aprovizionare cu produse agricole. Miza de reglementare: reuniune de urgență a Consiliului de Securitate, pe 27 iulie În acest context, Ucraina a cerut convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată pentru 27 iulie. Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, obiectivul este mobilizarea comunității internaționale pentru condamnarea atacurilor asupra navelor civile și pentru a cere Rusiei să înceteze acțiunile care afectează libertatea de navigație în Marea Neagră. Kievul solicită statelor membre ale ONU să ceară Moscovei „încetarea imediată a atacurilor asupra libertății de navigație”, argumentând că securitatea rutelor maritime este esențială pentru comerțul internațional și pentru aprovizionarea cu alimente a statelor dependente de importurile de cereale. [...]
Kremlinul își menține obiectivele maximale în Ucraina, deși armata rusă nu obține câștiguri operaționale semnificative , iar în paralel pare să pregătească terenul pentru o posibilă mobilizare și pentru gestionarea unor eventuale tensiuni interne, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 22 iulie 2026. Analiza notează că Moscova continuă să insiste pe „capitularea completă” a Ucrainei, în timp ce pe front nu se conturează progrese care să schimbe substanțial situația operațională. În același timp, ISW apreciază că autoritățile ruse „setează condițiile” pentru o eventuală mobilizare și se pregătesc pentru posibilitatea unor tulburări civile generate de un astfel de pas. Un alt element urmărit de ISW este dimensiunea economică: Vladimir Putin ar încerca să minimizeze problemele economice ale Rusiei, în contextul unei crize de penurie de combustibil și al unui declin economic mai larg, conform evaluării. Evoluții militare și logistice menționate de ISW Pe teren, raportul consemnează o serie de evenimente punctuale: Ucraina a lovit, în noaptea de 21 spre 22 iulie, încă două facilități logistice ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia (comparat în material cu o versiune locală a Amazon). Rusia a lansat asupra Ucrainei, în aceeași noapte, o rachetă balistică Iskander-M , trei rachete de croazieră Kh-59/69 și 216 drone . Forțele ruse ar fi avansat recent în direcția Kostyantynivka, potrivit aceleiași evaluări. Schimbare la vârful Statului Major ucrainean Separat de evaluarea privind Rusia, ISW notează și o decizie de la Kiev: președintele Volodîmîr Zelenski l-a numit pe generalul-maior Ihor Skybiuk, adjunct al șefului Statului Major General, în funcția de șef al Statului Major General, pe 22 iulie, înlocuindu-l pe generalul-maior Andrii Hnatov. Raportul citat nu oferă detalii suplimentare despre motivele schimbării sau despre implicațiile operaționale imediate. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Administrația Trump reintroduce tarife de 10% și 12,5% pentru importuri din 60 de economii, inclusiv UE , într-o mișcare care poate crește costurile pentru companiile expuse comerțului transatlantic și riscă să tensioneze relațiile comerciale, potrivit Mediafax . Noile taxe intră în vigoare vineri și înlocuiesc tariful global temporar de 10% introdus după ce Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele „reciproce”. Măsurile vor intra în vigoare la ora 07:01 (ora indicată în material) exact când expiră tariful global temporar de 10%, aplicat timp de 150 de zile. Acesta fusese introdus după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, în februarie, tarifele reciproce de 10%-50% impuse anterior în baza legislației privind situațiile de urgență națională. Baza legală: Secțiunea 301 și acuzații legate de munca forțată Casa Albă susține că noul pachet nu este doar o prelungire a tarifelor expirate, chiar dacă nivelurile și acoperirea sunt similare. De această dată, administrația invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 , care permite sancționarea practicilor comerciale considerate neloiale. Potrivit Biroului Reprezentantului pentru Comerț al SUA (USTR), decizia vine după 60 de investigații deschise la ordinul lui Donald Trump pe 12 martie 2026, privind modul în care diferite economii interzic și aplică interdicțiile la import pentru bunuri produse prin muncă forțată. Procesul a inclus două serii de audieri publice, consultări cu peste 45 de guverne și analiza a peste 3.700 de comentarii de la companii, organizații și alte părți interesate. Ambasadorul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a argumentat măsura prin necesitatea eliminării muncii forțate din lanțurile globale de aprovizionare: „Statele Unite au o interdicție privind importurile realizate prin muncă forțată de aproape un secol și o aplică riguros. A venit timpul ca și partenerii noștri comerciali să facă același lucru.” Ce produse sunt exceptate și cum se aplică în UE Noile tarife nu se aplică tuturor bunurilor. Sunt exceptate: petrolul și gazele naturale; îngrășămintele; anumite produse alimentare; produse deja vizate de tarife din motive de securitate națională, precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul. De asemenea, mărfurile care respectă regulile Acordului comercial SUA–Mexic–Canada (USMCA) vor fi scutite, pe fondul integrării ridicate a lanțurilor de aprovizionare din America de Nord. Administrația americană va aplica tarife diferențiate: 10% pentru statele considerate că au adoptat o legislație adecvată împotriva muncii forțate și 12,5% pentru cele evaluate drept insuficient de stricte. India este dată ca exemplu de țară încadrată la tariful de 10% după modificări legislative recente. În cazul Uniunii Europene, tarifele nu se aplică uniform: unele bunuri vor fi taxate cu 10%, altele cu 12,5% (din care se scade tariful aplicabil conform regulii „națiunii celei mai favorizate”), iar o serie de produse vor avea excepții pentru a evita perturbări economice sau pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente în SUA. [...]
Atacurile ucrainene cu drone în interiorul Rusiei încep să producă efecte economice vizibile , iar Kremlinul ar pregăti inclusiv măsuri de tip „economie de război” – de la extinderea bazei de recrutare până la pași administrativi asociați mobilizării și legii marțiale, potrivit Antena 3 , care citează o analiză ISW preluată de Moscow Times. Pregătiri pentru mobilizare: schimbări legislative și administrative Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că autoritățile ruse „creează cadrul juridic și organizatoric” pentru o posibilă nouă mobilizare și pentru introducerea legii marțiale, inclusiv în perspectiva unor „tulburări în masă”. În acest context, Duma de Stat a adoptat o lege care permite unor persoane cu condamnări încă neradiate – inclusiv pentru trafic de droguri și participare la grupări de criminalitate organizată – să semneze contracte cu Ministerul Apărării în timpul unei mobilizări oficiale. Ministrul adjunct al apărării, Viktor Goremikin, a declarat că măsura ar extinde numărul persoanelor eligibile și ar simplifica recrutarea pentru războiul din Ucraina. Separat, Rosgvardia ar fi pregătit modificări ale normelor de protecție civilă, cu măsuri pentru apărarea populației în timpul mobilizării, al legii marțiale și al războiului, inclusiv prin extinderea atribuțiilor privind evacuarea militarilor. ISW notează că mobilizarea rămâne „extrem de nepopulară” în societatea rusă și că decizia finală depinde de Vladimir Putin și de evaluarea situației de pe front și a climatului politic intern. Tot ISW precizează că, deocamdată, nu se poate spune dacă Putin va decide o nouă mobilizare în viitorul apropiat și nici ce formă ar putea lua. Lovituri în logistică și comerț: cazul Wildberries Pe fondul atacurilor ucrainene cu drone, sunt descrise lovituri asupra infrastructurii logistice a Wildberries (platformă de comerț online prezentată drept echivalentul rusesc al Amazon). Potrivit materialului, drone ucrainene au lovit centre de distribuție din Elektrostal (regiunea Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov), iar un al doilea val a vizat depozite logistice din regiunile Krasnodar și Stavropol. Presa de stat din regiunea Voronej ar fi relatat și închiderea unui depozit în noaptea de miercuri spre joi, după un atac cu dronă. Ucraina a recunoscut atacurile asupra depozitelor Wildberries și a susținut că acestea sunt ținte militare legitime, pe motiv că ar aproviziona trupele ruse. Regimul rus neagă această acuzație, însă Kremlinul a admis existența pagubelor economice. Întrebat despre posibile măsuri de sprijin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că „situația este într-adevăr dificilă”, invocând pierderi atât pentru companie, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Atacurile ar fi provocat și victime: autoritățile regionale au raportat șapte morți la Kotovsk și unul la Elektrostal, iar în sudul Rusiei „cel puțin o persoană” ar fi fost ucisă, potrivit guvernatorului regiunii Krasnodar. Estimări de costuri: sute de milioane pentru refacere, miliarde pentru comercianți Impactul economic total „nu este încă limpede”, însă sunt citate estimări preliminare din presa rusă: Forbes (ediția rusă) ar fi indicat că Wildberries ar fi pierdut până la 9% din spațiile de depozitare, iar refacerea capacității ar putea costa până la 33 de miliarde de ruble (421 de milioane de dolari, aprox. 1,9 miliarde lei). Pierderile comercianților care își țineau marfa în depozite ar putea ajunge la cel puțin 150 de miliarde de ruble (aprox. 1,9 miliarde de dolari, circa 8,7 miliarde lei). Kommersant ar fi estimat că atacurile au afectat în total aproximativ 10% din capacitatea logistică a companiei. În paralel, fondatoarea Wildberries, Tatiana Kim, a declarat într-un interviu pentru RBC că firma discută cu autoritățile ruse despre măsuri fiscale și alte forme de sprijin pentru comercianții afectați, inclusiv posibilitatea unor amânări la plata taxelor. De ce contează Dincolo de dimensiunea militară, materialul indică o presiune economică în creștere în interiorul Rusiei: loviturile asupra logisticii și rafinăriilor sunt prezentate ca parte a unei „campanii economice” a Ucrainei, cu efecte precum perturbarea lanțurilor de aprovizionare și cozi la benzinării. În același timp, ISW descrie pași care ar pregăti terenul pentru o mobilizare suplimentară – un scenariu cu implicații directe pentru piața muncii, consum și stabilitatea internă, dar care rămâne, deocamdată, la nivel de evaluare și ipoteză. [...]
