Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea atacurilor cu drone lovește infrastructură și zone urbane de ambele părți, cu victime raportate în Ucraina și în Crimeea, pe fondul unor valuri aeriene descrise drept printre cele mai intense din ultimele luni, potrivit Agerpres.
În Ucraina, autoritățile au anunțat că noi bombardamente rusești au ucis cel puțin trei persoane duminică, la o zi după lovituri „deosebit de intense”. În regiunea Sumî, un atac cu drone a ucis doi bărbați la Bilopillia, la circa cinci kilometri de granița cu Rusia, potrivit șefului administrației militare locale, Oleg Grigorov. În regiunea Dnipropetrovsk, atacuri cu drone și rachete au ucis o persoană și au rănit alte patru, conform șefului administrației militare, Oleksandr Ganja.
Dnipro, capitala regiunii Dnipropetrovsk, a fost vizată sâmbătă de valuri de atacuri aeriene rusești timp de peste 20 de ore, soldate cu cel puțin opt morți. Primarul Boris Filatov a descris episodul drept „cel mai mare atac împotriva Dnipro”, oraș industrial aflat la aproximativ 100 de kilometri de linia frontului.
De cealaltă parte, autoritățile ruse de ocupație din Crimeea au raportat duminică o persoană ucisă și patru rănite în urma unor atacuri cu drone ucrainene în peninsula de la Marea Neagră. Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a spus că a fost unul dintre cele mai puternice atacuri de până acum și a precizat că 34 de blocuri de apartamente au fost avariate în mai multe zone ale orașului-port, care găzduiește o bază navală importantă.
Razvojaiev a mai declarat că Flota rusă a Mării Negre, împreună cu apărarea aeriană și unități mobile, au doborât 71 de „obiecte zburătoare”.
Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a peste 203 drone ucrainene în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără a oferi detalii despre pagube, notează materialul.
Separat, guvernatorul regiunii ruse Vologda, Gheorghi Filimonov, a afirmat că cinci persoane au fost rănite într-un atac cu drone asupra unei fabrici de îngrășăminte din Cerepoveț, la 500 de kilometri nord de Moscova. Potrivit acestuia, măsurătorile atmosferice nu au indicat depășirea limitelor de siguranță după avarierea unei conducte care transporta acid sulfuric.
Recomandate
Donald Trump a respins public ideea unui fond american de 300 de miliarde de dolari pentru Iran , spunând că SUA „nu investesc” și „nu au un fond”, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile, făcute în marja summitului G7 , vin pe fondul discuțiilor despre un memorandum de înțelegere (MoU) cu Teheranul și au rolul de a tăia speculațiile privind o eventuală finanțare masivă care ar schimba miza economică a acordului. Trump a afirmat că informația despre un fond de 300 de miliarde de dolari este „o poveste falsă” și a insistat că Washingtonul nu pune „nici 10 cenți”. El a adăugat că nu le-a cerut nici statelor din Golf să investească în Iran, subliniind că „oamenii pot decide să facă asta”, dar ar fi o decizie a lor. MoU cu Iranul: condiția nucleară și amenințarea revenirii la bombardamente În același context, Trump a prezentat MoU drept „un lucru grozav” în primul rând pentru că, susține el, ar garanta că Iranul „nu va avea niciodată o armă nucleară”. A avertizat că, dacă Iranul ar obține o astfel de armă, „se va dezlănțui iadul” asupra sa. Totodată, Trump a spus că MoU nu este final și că SUA ar putea relua o campanie de bombardamente dacă nu îi va „plăcea” cum se comportă Iranul, formulând explicit posibilitatea revenirii la lovituri militare. „Nu m-a interesat niciodată” schimbarea de regim și comparația cu acordul din 2015 Trump a declarat că nu a fost preocupat de schimbarea regimului de la Teheran, argumentând că „schimbările de regim” „nu funcționează”. El a descris interlocutorii actuali drept „raționali” și „mai puțin radicalizați” decât grupuri anterioare. În paralel, a comparat MoU-ul aflat în lucru cu acordul nuclear din 2015 (JCPOA), criticându-l pe fostul președinte Barack Obama și susținând că acesta ar fi oferit Iranului 1,7 miliarde de dolari „în numerar”. Componenta regională: Israel, Hezbollah și rolul Qatarului Trump a afirmat că înțelegerea ar supraviețui chiar dacă Israelul ar lovi în Liban, unde a indicat Hezbollah drept problemă recurentă. El a criticat modul în care Israelul ar acționa împotriva Hezbollah, spunând că nu ar trebui „dărâmat un bloc” de fiecare dată când este căutat „cineva”, din cauza victimelor colaterale. A mai spus că a discutat cu lideri israelieni despre lovituri asupra Beirutului și că „nu i-a plăcut” faptul că armata israeliană ar fi bombardat Beirutul cu câteva ore înainte de semnarea acordului. În același timp, Trump i-a mulțumit emirului Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, pentru sprijinul în negocierea înțelegerii. Reuters a contribuit la relatare, notează publicația. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Donald Trump a avertizat că SUA ar relua loviturile asupra Iranului dacă Teheranul nu „se comportă” , semnalând că acordul SUA–Iran de încetare a războiului rămâne fragil și condiționat, potrivit CNN . Într-o declarație făcută miercuri, 17 iunie 2026, în timpul unei întâlniri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi , Trump a spus că înțelegerea cu Iranul „nu este un acord final” și că Statele Unite vor relua atacurile dacă Iranul nu „se comportă”. „Dacă nu se comportă, ne întoarcem imediat la aruncatul bombelor chiar în mijlocul capului lor”, a spus Trump, referindu-se la Iran. De ce contează Mesajul introduce un element de incertitudine în jurul acordului prezentat ca fiind menit să oprească războiul: în locul unei înțelegeri definitive, președintele SUA descrie aranjamentul ca pe unul provizoriu, cu o condiționalitate explicită și cu amenințarea reluării loviturilor militare. În termeni practici, asta sugerează că riscul de escaladare rămâne ridicat, chiar și după semnarea unui acord de încetare a conflictului. Ce urmează În același context mediatic, Trump a indicat că ar putea face public textul acordului „în câteva zile”, într-un „cadru formal”, inclusiv prin citirea documentului în fața camerelor, potrivit materialelor video asociate publicate de CNN. [...]
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax . Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări. Georgia: angajamentul UE, legat de pași „concreți și verificabili” În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic. Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta. Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici. Turcia: aderarea rămâne blocată, cu avertisment privind deriva autoritară Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice. Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia. Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă. Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO. [...]
Așteptările de schimbare politică după război cresc în Ucraina , iar asta poate redesena calendarul deciziilor economice și al reconstrucției, pe fondul unei presiuni publice mai mari pentru reînnoirea instituțiilor, potrivit Mediafax . Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) , în perioada 7 mai – 3 iunie, arată că 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, procent în creștere față de acum trei ani (73%). Cea mai mare schimbare de percepție vizează funcția de președinte: dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați credeau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum ponderea a urcat la 67%. Presiune pentru reînnoirea instituțiilor, nu pentru alegeri în timpul războiului Pe lângă președinție, sondajul indică așteptări ridicate și pentru celelalte centre de putere: 83% dintre ucraineni se așteaptă la o schimbare a Parlamentului (față de 69% în urmă cu trei ani); 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit (față de 47% anterior). KIIS avertizează însă că aceste rezultate nu trebuie citite ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor. Directorul executiv al institutului, Anton Hrușetki, spune că majoritatea ucrainenilor îl consideră în continuare legitim pe Volodimir Zelenski și se opun alegerilor până la finalul războiului. „Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului.” Cum se împarte opinia în funcție de încrederea în Zelenski Datele sondajului detaliază și relația dintre nivelul de încredere în actualul președinte și dorința de schimbare după război: dintre cei care au încredere deplină în Zelenski, 33% cred că ar trebui înlocuit după război; în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul urcă la 68%; aproape toți respondenții care declară că nu au încredere în Zelenski consideră că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea conflictului. Metodologie Sondajul a fost realizat telefonic, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. KIIS indică o marjă maximă de eroare de 4,1%. [...]
Un proiect de acord SUA–Iran ar lega redeschiderea Strâmtorii Ormuz și înghețarea escaladării de un pachet financiar de cel puțin 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 mld. lei) și de relaxarea sancțiunilor , potrivit Mediafax , care citează o copie a documentului obținută de CNN. Textul nu a fost publicat oficial, iar CNN notează că rămâne neclar dacă este forma finală a documentului ce ar urma să fie semnat vineri, în Elveția. Documentul este structurat în 14 puncte și prevede încetarea imediată și „definitivă” a războiului „pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, plus angajamentul părților de a se abține de la acțiuni ostile și de la amenințarea cu forța. Miza economică: petrol, transport maritim și un fond de dezvoltare În proiect, SUA ar urma să permită Iranului să își vândă petrolul și produsele petrochimice, iar Departamentul Trezoreriei ar emite derogări (excepții) pentru exporturi și servicii conexe, inclusiv bancare, de asigurări și transport. În paralel, Iran ar urma să ia măsuri pentru reluarea traficului navelor comerciale între Golful Persic și Marea Omanului, în termen de 30 de zile, inclusiv prin neutralizarea minelor. Textul menționează și ridicarea blocadei navale de către SUA și restabilirea traficului „la capacitate maximă” în cel mult 30 de zile. Un element central este angajamentul SUA, împreună cu parteneri regionali, de a elabora un plan de reabilitare și dezvoltare economică pentru Iran, cu o finanțare de „cel puțin 300 de miliarde de dolari” (aprox. 1.380 mld. lei), iar mecanismul de implementare ar urma să fie formulat în 60 de zile. Sancțiuni și active înghețate: calendarul ridicării și deblocării Proiectul prevede că SUA s-ar angaja să pună capăt, pe un calendar ce urmează să fie convenit, „tuturor tipurilor de sancțiuni” care vizează Iranul, inclusiv cele legate de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Consiliului Guvernatorilor AIEA, precum și sancțiunilor unilaterale americane, „primare și secundare”. Separat, documentul include deblocarea fondurilor și activelor înghețate sau restricționate ale Iranului, „în funcție de progresul negocierilor”, cu utilizarea lor stabilită de banca centrală iraniană. Nuclear: angajament politic, dar fără detalii despre uraniul îmbogățit Iran „reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare”, iar părțile ar urma să trateze într-un acord final „soarta materialului îmbogățit” și celelalte chestiuni nucleare. În același timp, textul prezentat indică explicit că documentul nu precizează clar ce se va întâmpla cu uraniul îmbogățit al Iranului. Până la încheierea unui acord final, părțile ar urma să mențină „statu quo-ul”: Iranul în privința programului nuclear, iar SUA fără noi sancțiuni și fără consolidarea forțelor în regiune. Calendar și pașii următori Memorandumul de înțelegere ar urma să fie semnat vineri, în Elveția, declanșând o perioadă de 60 de zile pentru negocierea termenilor finali ai acordului, termen care poate fi prelungit de comun acord. Documentul mai prevede instituirea unui mecanism de supraveghere a implementării și faptul că acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU. [...]
