Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță, potrivit Știrile ProTV, care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță.
Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”.
În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO, că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic.
„În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”.
Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție.
În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei.
Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei.
Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ:
În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa.
Recomandate
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
UE înăsprește accesul la protecția temporară pentru bărbații ucraineni de vârstă militară , o schimbare de reglementare care mută o parte din presiunea administrativă de la „admiterea simplificată” către verificări și, în unele cazuri, către procedura de azil, potrivit Agerpres . Măsura a fost aprobată de țările UE la cererea Kievului și urmărește să excludă de la schema de protecție temporară persoanele care ar încerca să evite serviciul militar în contextul războiului Ucrainei împotriva Rusiei. Ce se schimbă, concret, în regulile de intrare Conform acordului, bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani vor putea beneficia de protecția temporară a UE doar dacă: și-au îndeplinit serviciul militar; sau au fost scutiți oficial. Schimbarea se aplică însă doar bărbaților care sosesc în Uniunea Europeană pentru prima dată. Implicația de reglementare: mai multă verificare, mai puțină „admitere automată” Până acum, refugiații de război din Ucraina au fost admiși în UE în baza Directivei privind protecția temporară, ceea ce a însemnat că cererile nu erau evaluate de la caz la caz. Acest mecanism a făcut obținerea protecției considerabil mai ușoară pentru ucraineni comparativ cu refugiații din alte țări. În viitor, bărbații care fug din Ucraina vor trebui să dovedească îndeplinirea obligațiilor militare prin: un pașaport cu ștampila de ieșire emisă de autoritățile ucrainene; sau un document care confirmă scutirea ori îndeplinirea obligațiilor de serviciu militar. Azilul rămâne posibil, dar cu șanse mai mici Noile reguli nu elimină dreptul de a solicita azil. Totuși, solicitarea de azil înseamnă, potrivit informațiilor citate, perspective „mult mai mici” de a obține protecție și un permis de ședere, comparativ cu protecția temporară. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Ucraina își rafinează campania de drone cu rază lungă împotriva infrastructurii energetice ruse, trecând de la lovituri „în masă” la atacuri tehnice asupra componentelor greu de înlocuit, pe fondul sprijinului de informații din SUA și Franța pentru planificarea rutelor și a țintelor , potrivit Kyiv Post , care citează o analiză Financial Times . Schimbarea de tactică urmărește să țină instalațiile rusești oprite mai mult timp și să crească costul fiecărei lovituri pentru Moscova. Planificatori militari ucraineni, operatori de drone și specialiști din energie au declarat pentru Financial Times că obiectivul nu mai este doar incendierea rafinăriilor sau distrugerea rezervoarelor, ci scoaterea din funcțiune a unor „noduri” critice ale sistemului. Informațiile SUA și Franței: rute, apărare antiaeriană, selecția țintelor Oficiali ucraineni au spus că informațiile furnizate de Statele Unite și Franța au ajutat la cartografierea dispunerii apărării antiaeriene ruse și la identificarea unor rute care permit dronelor să o evite pentru a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus. Andriy Zagorodnyuk, fost ministru al apărării și președinte al Center for Defense Strategies, a afirmat că sprijinul de informații american și francez a îmbunătățit selecția țintelor, ajutând echipele ucrainene „să învețe unde să lovească”. El a mai spus că planificatorii ucraineni au construit o hartă detaliată a rețelei energetice a Rusiei pentru a identifica punctele unde o perturbare poate opri segmente mai mari ale sistemului și pentru a viza echipamentele cel mai greu de înlocuit. În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut în ianuarie că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, înlocuind Washingtonul, fără să detalieze afirmația, notează materialul. De la „a lovi rafinării” la a bloca funcționarea: rolul inginerilor și al analizelor tehnice Doi operatori de drone implicați în lovituri în adâncime au declarat pentru Financial Times că selecția țintelor este ghidată de analize tehnice detaliate, care iau în calcul logistica, traiectoriile de zbor și prioritățile operaționale. Înainte de misiuni, unitățile primesc informări de la ingineri energeticieni și experți din industrie despre componentele indispensabile funcționării rafinăriilor și despre cele care ar necesita cel mai mult timp pentru a fi înlocuite. Un element de avantaj operațional pentru Ucraina, potrivit sursei, este faptul că Rusia și Ucraina au moștenit sisteme energetice similare, proiectate în perioada sovietică, ceea ce oferă inginerilor ucraineni o înțelegere detaliată a proceselor industriale, a configurațiilor de echipamente și a vulnerabilităților din facilitățile rusești. Lovituri repetate înainte de reparații și extinderea campaniei Potrivit operatorilor de drone și unei analize Financial Times bazate pe imagini satelitare, unitățile ucrainene au început să lovească repetat aceleași echipamente critice înainte ca reparațiile să fie finalizate, pentru a împiedica reluarea funcționării. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la finalul săptămânii trecute, că a cerut noului comandant-șef numit și ministrului apărării interimar să extindă campania de lovituri în adâncime. Yevhen Khmara, ministrul apărării desemnat, a spus că a lucrat cu noul comandant Mykhailo Drapatyi la planuri pentru a „muta războiul pe teritoriul agresorului cât mai mult posibil”. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a încadrat atacurile asupra rafinăriilor într-o campanie mai largă de slăbire a rețelelor care susțin efortul de război al Rusiei – de la exporturile de petrol care finanțează armata până la rutele logistice. El a mai spus că operațiunile depind și de eliminarea sistematică a apărării antiaeriene, radarului și mijloacelor de război electronic pentru a deschide „coridoare” de zbor pentru drone, adăugând că teritoriul european al Rusiei și zonele ocupate din Ucraina sunt acum în raza de acțiune. [...]
Polonia investighează o posibilă încălcare a spațiului aerian NATO după ce un obiect care „pare să fie o rachetă rusească” a căzut pe un câmp din estul țării , iar autoritățile au ridicat avioane de luptă și au activat mijloace de apărare antiaeriană, potrivit Știrile Pro TV . Premierul polonez Donald Tusk a spus, într-o reuniune de urgență, că „deocamdată, totul indică” o rachetă de fabricație rusă și că autoritățile nu vor anticipa concluziile până la finalizarea examinării. El a precizat că ancheta trebuie să stabilească „100%” tipul rachetei, cine a lansat-o și dacă craterul a fost provocat de explozia încărcăturii sau de impactul în sine. Ce au găsit autoritățile la fața locului Poliția poloneză a anunțat că a primit joi dimineață o sesizare privind o explozie puternică în apropierea satului Tarnawa-Kolonia , la aproximativ 75 de kilometri de granița cu Ucraina. La fața locului, ofițerii au descoperit un crater într-un câmp, la circa 2 kilometri de cele mai apropiate clădiri, și fragmente împrăștiate ale unui obiect neidentificat. Cauza exploziei rămâne neclară, iar craterul ar avea aproximativ 10 metri lățime, potrivit TVP World, citat în material. Ucraina: ar fi fost o rachetă de croazieră Kh-101 Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat pe platforma X că, în cursul nopții, o rachetă rusească de croazieră Kh-101 ar fi intrat în Polonia în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, „violând spațiul aerian al NATO”. În articol se menționează că Ucraina susține aceeași evaluare ca partea poloneză, însă investigația de la fața locului este în desfășurare. Reacția operațională a Poloniei în timpul atacurilor În contextul bombardamentelor asupra Ucrainei, forțele armate poloneze au transmis că au ridicat avioane de luptă și au activat un avion de avertizare timpurie, precum și sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar, pentru protejarea spațiului aerian. Atacul aerian asupra Ucrainei din noaptea de miercuri spre joi s-a soldat cu cel puțin opt morți și peste zece răniți, potrivit autorităților ucrainene. Materialul mai notează, citând dpa, că alte două persoane au murit la Kiev și în regiunea Poltava, iar la Liov au fost raportate persoane rănite și pagube în zone rezidențiale. [...]
