Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina spune că un singur atac aerian a însemnat 80 de milioane de euro doar în rachete, potrivit Digi24, care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski. Mesajul are o miză economică directă: apărarea antiaeriană consumă rapid resurse financiare și stocuri de muniție, într-un război care apasă pe bugetul public și pe capacitatea statului de a finanța alte cheltuieli.
Exemplul invocat de Zelenski este atacul din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, descris drept unul dintre cele mai puternice, pentru care Ucraina ar fi cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro „numai în rachete” destinate sistemelor de apărare aeriană. Costul este relevant nu doar ca ordin de mărime, ci și pentru că reflectă o cheltuială recurentă, asociată unui tip de amenințare (drone și rachete) care obligă la reacție imediată și, de regulă, scumpă.
„Atacul rus de astăzi ne-a costat, și acesta este doar costul rachetelor, aproximativ 80 de milioane de euro. Imaginați-vă, acesta este costul acestor rachete.”
În plan economic, declarațiile președintelui indică două constrângeri care se traduc în presiune bugetară: accesul la muniție și finanțarea achizițiilor. Zelenski afirmă că este foarte dificil „să găsim aceste rachete și să obținem banii pentru a le cumpăra” și caracterizează conflictul drept „un lux foarte costisitor”, care pentru Ucraina „înseamnă pierderi uriașe”. În termeni practici, asta sugerează o combinație între cheltuieli mari, neplanificabile cu precizie (dependente de intensitatea atacurilor) și dependență de livrări la timp.
Potrivit Ukrinform, citat de Digi24, în noaptea de 20 ianuarie unitățile ucrainene de apărare aeriană au lovit 342 de ținte, după ce Ucraina ar fi primit rachetele necesare cu o zi înainte. Datele prezentate conturează și mecanismul prin care atacurile aeriene se transformă în cost economic: pentru a proteja infrastructura și populația, Ucraina trebuie să consume rapid muniție sofisticată, cu preț ridicat și disponibilitate limitată.
În episodul menționat, țintele și mijloacele de atac enumerate au fost:
Pe termen scurt, consecința este o creștere a cheltuielilor operaționale pentru apărarea aeriană, cu efect de „aspirator” asupra resurselor publice și a stocurilor. Pe termen mai lung, mesajul lui Zelenski sugerează că menținerea capacității de apărare depinde de continuitatea finanțării și a livrărilor de rachete, într-un context în care intensitatea atacurilor poate varia de la o noapte la alta, iar costurile se acumulează rapid.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză aliați din Uniunea Europeană de „șantaj” după presiunile exercitate asupra Kievului pentru redeschiderea conductei petroliere Druzhba, care transportă țiței rusesc spre Europa Centrală. Potrivit informațiilor publicate de Reuters și relatate de mai multe publicații internaționale, disputa a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie pentru a-și menține funcționarea statului în timpul războiului cu Rusia. Conflictul diplomatic se concentrează asupra conductei Druzhba , o infrastructură construită în perioada sovietică ce traversează Ucraina și transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia , singurele state UE care mai folosesc această rută. Conducta este oprită din 27 ianuarie 2026 , după ce Kievul susține că un atac cu drone rusești a avariat grav instalațiile de pompare din vestul țării. Dispută între Kiev și unele state UE Budapesta și Bratislava au acuzat Ucraina că întârzie intenționat reparațiile pentru a exercita presiuni politice. Guvernul de la Kiev respinge aceste acuzații și afirmă că nu dorește să faciliteze exportul de petrol rusesc în timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei. Premierul Ungariei, Viktor Orbán , considerat unul dintre liderii europeni cu poziții apropiate de Kremlin, a folosit disputa pentru a bloca atât împrumutul european de 90 de miliarde de euro , cât și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Orbán a declarat că va utiliza „instrumente politice și financiare” pentru a forța redeschiderea conductei. Și premierul Slovaciei, Robert Fico , a avertizat că ar putea continua blocarea împrumutului chiar dacă situația politică din Ungaria se schimbă după alegerile programate în aprilie. Zelenski: nu vrea să repare conducta Președintele ucrainean a afirmat public că, în mod normal, nu ar repara infrastructura prin care Rusia exportă petrol către Europa. „Voi fi sincer: poziția mea este că nu aș repara această conductă”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă susținută la Kiev. El a recunoscut însă că reparațiile ar putea dura aproximativ șase săptămâni , dacă Ucraina ar decide să repornească transportul. Inspectori europeni și tensiuni diplomatice Comisia Europeană a propus trimiterea unei echipe de inspectori pentru a evalua pagubele și pentru a monitoriza lucrările de reparație. Kievul nu a acceptat încă această misiune. Tensiunile s-au amplificat după ce o delegație maghiară formată din patru persoane a ajuns la Kiev fără coordonare cu Bruxellesul sau autoritățile ucrainene. Oficialii ucraineni le-au refuzat accesul la instalațiile conductei și au tratat vizita drept una „turistică”. Ucraina are nevoie urgentă de bani Oficialii europeni estimează că Ucraina are suficiente fonduri externe pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După acest moment, accesul la împrumutul european devine esențial. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a promis că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”. Unele state nordice și baltice pregătesc deja un plan alternativ de împrumuturi bilaterale în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro , în cazul în care veto-ul Ungariei persistă. O fisură tot mai vizibilă în alianța europeană Disputa privind conducta Druzhba arată cât de fragil poate deveni consensul european atunci când interesele energetice se ciocnesc cu strategia politică și militară. Pentru Ucraina, redeschiderea conductei ar însemna facilitarea exporturilor energetice ale Rusiei, în timp ce pentru unele state UE este o problemă de securitate energetică și prețuri la combustibil. Conflictul scoate la iveală o realitate incomodă: chiar și într-un bloc politic unit formal împotriva Moscovei, dependența de energie și calculele electorale interne pot genera tensiuni care complică sprijinul acordat Kievului. [...]
Iranul ironizează oferta Ucrainei de a ajuta statele din Golf împotriva dronelor Shahed , calificând inițiativa drept „o glumă”. Însărcinatul cu afaceri al Iranului în Ucraina, Shahriar Amouzegar, a declarat că sprijinul anunțat de Kiev pentru aliații SUA din regiune ar fi mai degrabă simbolic decât unul real. Diplomatul iranian a făcut aceste declarații într-un interviu acordat agenției AFP, comentând decizia Ucrainei de a trimite specialiști în Orientul Mijlociu pentru a oferi consultanță în combaterea dronelor kamikaze de tip Shahed. Inițiativa a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski ca o oportunitate pentru Kiev de a valorifica experiența acumulată în timpul războiului cu Rusia. Autoritățile ucrainene susțin că după patru ani de conflict au dezvoltat tehnologii și tactici eficiente de neutralizare a dronelor Shahed , care sunt responsabile pentru o mare parte dintre pierderile de pe front. Potrivit unor experți citați de AFP, dronele sunt implicate în aproximativ 70% dintre pierderile militare din războiul din Ucraina. Pe fondul intensificării atacurilor cu drone în Orientul Mijlociu, mai multe state din regiune – inclusiv Arabia Saudită și alte monarhii din Golf – s-ar arăta interesate de tehnologiile ucrainene anti-dronă și de posibile contracte de cooperare cu industria militară a Kievului. În paralel, interes pentru aceste sisteme ar fi manifestat și alte state, inclusiv Israelul, în contextul creșterii utilizării dronelor de atac în conflictele recente. Inițiativa Ucrainei vine într-un moment în care Rusia produce local drone Shahed, după ce inițial le-a folosit în războiul din Ucraina prin cooperarea militară cu Iranul. [...]
Ucraina cere finanțare și tehnologie militară de la statele din Golf în schimbul expertizei sale în combaterea dronelor Shahed. Potrivit HotNews , președintele Volodimir Zelenski a declarat că Kievul a trimis echipe de specialiști în mai multe țări din Orientul Mijlociu pentru a le arăta cum pot contracara dronele kamikaze iraniene, iar Ucraina urmărește să obțină în schimb resurse esențiale pentru propria apărare. Liderul ucrainean a explicat că misiunile trimise în regiune sunt formate din zeci de experți care analizează sistemele de apărare și oferă recomandări tehnice pentru interceptarea dronelor. Ucraina a acumulat o experiență extinsă în acest domeniu după ani de atacuri aeriene cu drone Shahed lansate de Rusia, reușind să dezvolte metode eficiente de neutralizare, inclusiv folosirea dronelor mai mici, a sistemelor de bruiaj și a unor soluții defensive mai ieftine. În schimbul acestei expertize, Kievul urmărește două obiective principale : obținerea de sprijin financiar pentru susținerea efortului de război; acces la tehnologii militare și sisteme de apărare care să consolideze capacitatea Ucrainei de a respinge atacurile rusești. Echipe ucrainene au fost trimise deja în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită , iar specialiști au participat și la evaluări la o bază militară americană din Iordania . Zelenski a subliniat că aceste misiuni nu înseamnă implicarea Ucrainei în conflictele din Orientul Mijlociu, ci doar oferirea de consultanță defensivă. Potrivit președintelui ucrainean, peste zece state au cerut informații despre modul în care pot contracara dronele Shahed , ceea ce transformă experiența de pe frontul ucrainean într-un avantaj strategic pe care Kievul încearcă să îl valorifice diplomatic și militar. [...]
Zelenski afirmă că ofensiva de primăvară a Rusiei s-a blocat pe front , iar trupele ruse au trecut la tactici de infiltrare în grupuri mici. Potrivit Kyiv Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că armata rusă nu a reușit să obțină străpungeri majore pe linia frontului, în ciuda atacurilor continue și a planurilor de ofensivă lansate pentru această primăvară. Liderul de la Kiev a declarat că forțele ruse au întâmpinat dificultăți în utilizarea vehiculelor blindate pentru a avansa, deoarece apărarea ucraineană a distrus o parte importantă a echipamentelor. În aceste condiții, armata rusă ar fi schimbat tactica și ar folosi grupuri mici de infiltrare și atacuri repetate pe segmente limitate ale frontului. Potrivit lui Zelenski, ofensiva planificată de Moscova „s-a scufundat în această primăvară”, deoarece trupele ruse nu au reușit să spargă liniile defensive ucrainene. El a subliniat că armata ucraineană continuă să respingă atacurile și să distrugă echipamentele adversarului. Președintele ucrainean a mai afirmat că succesul defensiv al Kievului a determinat Rusia să își redistribuie trupele între diferite sectoare ale frontului , inclusiv din Donbas către sudul Ucrainei. Potrivit acestuia, Moscova ar fi reacționat astfel la temerile că armata ucraineană ar putea avansa în continuare în sud. Cu toate acestea, Kievul avertizează că Rusia nu a renunțat la planurile de ofensivă. Serviciile de informații ucrainene indică faptul că Moscova ar putea încerca noi atacuri în direcțiile Zaporijjea, Pokrovsk și Huliaipole , chiar dacă recentele operațiuni nu au avut succes. Zelenski a mai spus că hărți operative obținute de serviciile de informații arată planuri rusești de ocupare a unor teritorii ucrainene pe termen lung, ceea ce ar demonstra că Kremlinul nu intenționează să încheie războiul. În același timp, armata ucraineană susține că a recucerit aproximativ 400–435 km² de teritoriu în sudul țării , continuând operațiunile defensive și contraatacurile. [...]
Ucraina așteaptă stabilirea unei noi runde de negocieri cu Rusia , iar decizia depinde de Washington și Moscova. Potrivit The Washington Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit pentru reluarea discuțiilor trilaterale menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, însă locul și data întâlnirii nu au fost încă stabilite. În declarații făcute sâmbătă, liderul de la Kiev a precizat că Statele Unite au propus să găzduiască următoarea reuniune între delegațiile americană, ucraineană și rusă, însă Moscova a refuzat până acum să trimită reprezentanți. Din echipa americană de negociere fac parte emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner . Zelenski a subliniat că Ucraina nu blochează niciuna dintre inițiativele de dialog și așteaptă un răspuns din partea Washingtonului privind posibila schimbare a locului de desfășurare a întâlnirii sau confirmarea participării Rusiei. Situația diplomatică este complicată de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Discuțiile mediate de SUA au fost amânate, în contextul războiului izbucnit la 28 februarie 2026 după atacurile americano-israeliene asupra Iranului. Conflictul regional a atras atenția comunității internaționale și a redus concentrarea asupra războiului din Ucraina. În același timp, Zelenski a avertizat că extinderea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta direct capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești. Potrivit acestuia, există un risc „foarte ridicat” ca stocurile de sisteme de apărare antiaeriană să fie epuizate, deoarece aceleași resurse sunt solicitate și în alte zone de conflict. Liderul ucrainean a discutat deja cu președintele francez Emmanuel Macron posibilitatea folosirii sistemelor europene SAMP/T ca alternativă la bateriile americane Patriot. Pe lângă problema apărării, Zelenski a menționat și cooperarea militară cu Statele Unite în domeniul tehnologiilor de apărare. El a afirmat că Ucraina a propus anterior un acord evaluat la 35–50 de miliarde de dolari, care ar fi oferit Washingtonului acces la tehnologia dezvoltată de aproximativ 200 de companii ucrainene specializate în drone, inteligență artificială și război electronic. Deși oficiali militari americani și-au exprimat interesul, documentul nu a fost semnat până în prezent. În acest context, Kievul insistă asupra reluării negocierilor trilaterale, considerând că dialogul direct între Ucraina, Rusia și Statele Unite rămâne una dintre puținele căi pentru a reduce tensiunile și a găsi o eventuală soluție diplomatică la conflictul care durează de peste patru ani. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
