Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina afirmă că Rusia a pierdut peste 6.000 de soldați în patru zile, fără să reușească să străpungă linia frontului, potrivit G4Media, care citează agenția dpa, preluată de Agerpres.
Declarația îi aparține comandantului-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, care a transmis pe Facebook că, „în patru zile, inamicul a pierdut peste 6.090 de soldați căzuți sau răniți”. El a mai susținut că pierderile rusești din ultima săptămână ar fi depășit 8.700 de morți și răniți grav.
În același mesaj, Sîrskîi a spus că forțele ruse nu au reușit să „spargă frontul”. Informațiile prezentate de partea ucraineană nu au putut fi verificate independent, notează sursa citată.
Pe teren, observatori au semnalat o intensificare a activității unităților ruse de-a lungul liniei de contact în ultimele zile, pe fondul îmbunătățirii vremii și al încheierii perioadei noroioase, ceea ce ar fi permis creșterea ritmului atacurilor. În paralel, au apărut online înregistrări video cu convoaie militare distruse, despre care se afirmă că ar fi fost oprite de drone.
De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat ocuparea a încă două localități din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse „își îmbunătățesc constant pozițiile” în estul Ucrainei.
Recomandate
Seria de termene ratate pentru cucerirea Donețk ului și penuria de benzină din Rusia indică un cost intern tot mai vizibil al războiului , în condițiile în care Moscova ar fi amânat de mai multe ori obiectivul, iar presiunea se vede inclusiv în cozi la benzinării, potrivit HotNews , care citează un mesaj video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski susține că, de la începutul războiului pe scară largă, conducerii ruse i-ar fi fost stabilite „nu mai puțin de 15 termene limită” pentru cucerirea regiunii ucrainene Donețk, parte a Donbasului. În mesajul său, liderul de la Kiev spune că „conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas” și că s-ar fi „lăsat pradă acestei iluzii” de 15 ori. „Conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas. Aceștia s-au lăsat pradă acestei iluzii – că vor cuceri integral Donbasul – deja de 15 ori.” Termenele invocate de Zelenski: 2022–2025 și „amânarea” din acest an În detaliu, Zelenski enumeră mai multe date-limită care ar fi fost fixate și apoi ratate: 2022 : 31 martie, 9 mai, 1 iunie, 15 septembrie, 31 decembrie; 2023 : 1 martie, apoi 31 decembrie; 2024 : încă două termene (fără a le nominaliza în material); 2025 : 1 septembrie, 1 decembrie și 25 decembrie, despre care afirmă că ar fi fost folosite inclusiv în încercarea de a-l convinge pe președintele SUA, Donald Trump, că Ucraina „ar urma să cadă”. Pentru acest an , Zelenski afirmă că Rusia ar fi mutat din nou termenul pentru cucerirea Donețkului: inițial 31 martie, apoi 1 septembrie, iar acum 31 decembrie. În această logică, el susține că, dacă Rusia nu oprește războiul, va fi nevoită să amâne din nou. Legătura cu economia internă: cozi la benzinării și „țara-benzinărie” fără carburanți Un element central al mesajului este mutarea discuției de la front la efectele interne din Rusia. Zelenski leagă atacurile ucrainene de lungă distanță de „presiunea crescândă” din interiorul Rusiei, inclusiv de penuria de benzină semnalată în mai multe regiuni , potrivit Kyiv Post . El insistă asupra contrastului dintre statutul Rusiei de exportator major de energie și dificultățile de aprovizionare pe plan intern, descriind situația drept o consecință directă a războiului. „Aceasta este o consecință directă a războiului. Una dintre consecințele sale. Și un exemplu al modului în care Ucraina răspunde. Cu precizie. Nu ca niște teroriști.” [...]
Vladimir Putin își ajustează mesajul public pentru a masca presiunea economică internă a războiului , în timp ce încearcă să proiecteze ideea unei victorii „inevitabile” în Ucraina, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicată de Kyiv Post . Analiza notează că liderul de la Kremlin construiește „o realitate controlată” în care minimizează costurile economice tot mai vizibile ale conflictului și amplifică, în schimb, narațiunea succesului militar. În acest cadru, Putin ar fi acceptat că summitul SUA–Rusia din Alaska (august 2025) nu a produs acorduri diplomatice „tangibile sau aplicabile”, dar continuă să își mențină public obiectivele inițiale ale războiului. Mesajul Kremlinului: „victorie inevitabilă”, negocieri respinse Potrivit evaluării, Putin a respins implicit două propuneri recente de încetare a focului venite din partea Ucrainei, ceea ce, în lectura ISW, indică lipsa disponibilității pentru negocieri „cu bună-credință”. În paralel, oficialii ruși ar continua să semnalizeze consecvent că nu renunță la țintele inițiale ale invaziei. Un element central al acestei strategii de comunicare este supraevaluarea progreselor de pe front. ISW susține că Putin face „afirmații mult exagerate” despre avansuri rusești care nu corespund realităților din teren, inclusiv pentru a sugera că poziția Rusiei ar fi cel puțin la fel de bună ca la momentul summitului din Alaska. De ce contează: presiunea internă și războiul la distanță lungă În evaluarea citată, această narațiune ar urmări să acopere „tensiunea internă în creștere” pe care Rusia o resimte ca urmare a campaniei ucrainene de lovituri la distanță lungă. Totodată, Kremlinul ar promova bloggeri militari („milbloggeri”) cooptați și loiali, care pot susține public această versiune „controlată” a realității. Situația operațională din ultimele 24 de ore ISW mai consemnează că forțele ruse au lansat peste noapte 108 drone asupra Ucrainei. În același timp, analiza precizează că pe 29 iunie nu au existat avansuri confirmate nici din partea Rusiei, nici din partea Ucrainei. [...]
Iranul trimite o delegație tehnică la Doha pentru a discuta aplicarea unui acord care vizează exporturile de petrol și deblocarea unor fonduri iraniene Potrivit Agerpres ,, într-un demers care poate influența direct fluxurile comerciale și accesul Teheranului la lichidități, potrivit Agerpres . Delegația, descrisă drept una „de experți”, urmează să ajungă „mai târziu în cursul săptămânii” în capitala Qatarului, pentru discuții despre punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere încheiat pe 17 iunie cu Statele Unite. Documentul include două teme cu miză economică: exporturile de petrol și fondurile blocate aparținând Iranului. Qatarul are rol de mediator în discuțiile dintre cele două părți, alături de Pakistan, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei , citate de AFP. Mesaje contradictorii despre nivelul contactelor În aceeași zi, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că autoritățile iraniene au „solicitat o întâlnire” care ar urma să aibă loc marți la Doha. În schimb, Baghaei a susținut că Iranul nu va negocia cu partea americană „în următoarele zile”, „la niciun nivel”. Divergența de mesaj lasă neclar dacă discuțiile de la Doha vor rămâne strict tehnice, în jurul implementării memorandumului, sau dacă vor exista și contacte politice directe între cele două părți. [...]
Polonia ridică un potențial veto politic în calea aderării Ucrainei la UE , condiționând sprijinul de renunțarea la simboluri naționale asociate cu OUN și UPA, inclusiv Stepan Bandera, potrivit Antena 3 . Vicepremierul Poloniei și ministru al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat că Ucraina va întâmpina „obstacole serioase” în procesul de integrare europeană dacă păstrează aceste repere ca simboluri naționale. El a făcut afirmațiile într-o emisiune difuzată de Polsat News, într-un context în care tema memoriei istorice a reaprins tensiunile dintre Varșovia și Kiev. „În UE nu putem pune pe piedestal persoane care subminează cooperarea europeană. Cu Bandera, Ucraina nu va intra în Uniunea Europeană.” De ce contează: extinderea UE poate fi blocată de un stat membru Mesajul Varșoviei are o miză de reglementare și decizie politică la nivel european: extinderea Uniunii Europene depinde de acordul statelor membre, iar Polonia transmite că își va folosi dreptul de vot în funcție de modul în care Ucraina gestionează subiecte sensibile legate de „memoria istorică”. Kosiniak-Kamysz a insistat că Polonia „va lua propria decizie” privind extinderea și că „nimeni nu îi va dicta” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. În același timp, el a fost de acord cu sugestia moderatorului că la Kiev ar exista forțe politice care, în realitate, nu își doresc aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Contextul escaladării: decorații retrase și reacții în lanț Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile s-au amplificat în ultimele săptămâni. În seara de 19 iunie, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să îl retragă pe Volodimir Zelenski de pe lista celor decorați cu Ordinul Vulturului Alb , după ce o unitate militară ucraineană a fost numită după „Eroii Armatei Insurgente Ucrainene”. Nawrocki a afirmat că Polonia nu va permite aderarea la UE a celor care nu înțeleg necesitatea renunțării la „cultul totalitarismului și al violenței”. Ulterior, mai mulți actuali și foști oficiali ucraineni au anunțat că își vor returna distincțiile primite din partea Poloniei. În paralel, Jarosław Kaczyński, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție, a spus că Polonia ar trebui să înceapă să blocheze noile runde de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE. Reacția de la Kiev: mesaj de suveranitate asupra „eroilor” Pe 28 iunie, de Ziua Constituției, Zelenski a anunțat că a transmis Radei Supreme un proiect de lege privind înființarea unui Panteon Național dedicat ucrainenilor remarcabili. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui să fim recunoscători sau ce eroi să onorăm.” În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori în negocierile UE-Ucraina, rămâne de văzut dacă disputa privind simbolurile istorice se va traduce într-o poziție formală a Poloniei la nivel european sau va rămâne, deocamdată, un instrument de presiune politică în relația bilaterală. [...]
Ucraina anunță că va intensifica răspunsul la atacurile asupra civililor, vizând slăbirea capacității Rusiei de a continua războiul , potrivit news.ro , care citează un mesaj al președintelui Volodimir Zelenski publicat pe Telegram. Zelenski a spus că Rusia a lansat „lovituri foarte cinice” asupra Zaporojie și Dnipro, acuzând că sunt vizate obiective civile și „însăși viața” prin atacuri cu drone FPV (drone de tip „first-person view”, ghidate în timp real de operator) și alte tipuri de drone. El a menționat lovituri asupra unui microbuz și în apropierea unui autobuz urban în Zaporojie, soldate cu victime și numeroși răniți. În Dnipro, președintele ucrainean a descris un atac „brutal și complet lipsit de sens” asupra unei întreprinderi cu producție civilă, afirmând că au existat morți și că „peste douăzeci și patru de persoane” au fost rănite. Zelenski a mai spus că au fost lovite și regiunile Herson, Harkov, Donețk și Sumî și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. În mesajul său, liderul de la Kiev a indicat direcția răspunsului ucrainean: „Desigur, vom răspunde destul de corect Rusiei la toate aceste lovituri. Și facem acest lucru astfel încât sistemul statului rus să sufere, în primul rând, și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.” Separat, Ukrinform a relatat că armata rusă a atacat Dnipro, iar în urma unui atac cu rachete „șase persoane au murit”, în timp ce „29 au fost rănite”, conform aceleiași surse citate de news.ro. [...]
Briefing-ul despre acordul SUA–Iran ajunge în Congres, cu o etapă publică și una clasificată. Potrivit The Jerusalem Post , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, vor informa Congresul luni seară despre acordul dintre Statele Unite și Iran. Cei doi oficiali vor susține briefing-ul în format virtual, pe fondul constrângerilor de calendar: o parte dintre reprezentanți sunt încă în drum spre Washington, Camera Reprezentanților intră în sesiune luni noapte, iar Senatul se află într-o pauză de două săptămâni, legată de 4 iulie. Briefing-ul de luni va fi neclasificat și deschis tuturor membrilor Camerei și Senatului. În paralel, surse citate de ABC News au indicat că este așteptat și un briefing separat, clasificat, mai târziu în această săptămână, destinat membrilor din comisii selecte. Publicația notează că informațiile sunt în curs de actualizare. [...]
