Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își calibrează sprijinul extern pentru iarnă, iar Japonia este vizată inclusiv pentru echipamente și tehnologii fără pilot, în contextul în care autoritățile de la Kiev se așteaptă la noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice și, posibil, asupra alimentării cu apă, potrivit Kyiv Post.
În ultimele zile ale mandatului său, ambasadorul Japoniei la Kiev, Masashi Nakagome, a avut întâlniri separate cu mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt. Discuțiile au vizat extinderea cooperării pe zona de securitate și intervenție în situații de urgență, inclusiv în perspectiva unei posibile participări a Japoniei la inițiativa „Drone Deal” (un cadru de cooperare și investiții în capabilități legate de drone și industria de apărare).
Ministrul de Interne Ivan Vîhivskîi a declarat că Japonia rămâne „unul dintre partenerii-cheie” ai ministerului, iar cooperarea existentă a inclus livrări și finanțări cu utilizare directă în teren:
Separat, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a predat Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (SES) vehicule pentru alerte de pericol public, ateliere mobile și sisteme la distanță pentru detectarea explozivilor.
Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Ihor Klimenko, a discutat cu Nakagome despre o posibilă implicare a Japoniei în „Drone Deal”, dar și despre cooperarea în tehnologii fără pilot și la distanță, securitate energetică și reconstrucția infrastructurii.
Întâlnirile au loc pe fondul pregătirilor accelerate pentru iarnă, în condițiile în care Rusia este așteptată să vizeze rețeaua energetică a Ucrainei. Publicația notează și că, recent, autoritățile ucrainene au sugerat că Rusia ar putea schimba tactica, orientând atacurile spre alimentarea cu apă.
În paralel, ministrul pentru Recuperare, Infrastructură și Transport, Mykola Kalașnîk, a discutat cu ambasadorul japonez despre refacerea infrastructurii critice și pregătirile pentru sezonul de încălzire. Prioritățile menționate pe site-ul ministerului includ instalarea de centrale termice modulare în regiunile Liov, Kiev și Herson, cu o capacitate cumulată de peste 400 MW, precum și constituirea unei rezerve de echipamente pentru apă și ape uzate pentru operațiunile de iarnă.
Cooperarea Ucraina–Japonia se derulează prin a cincea fază a Emergency Recovery Programme, cu un buget de aproximativ 38,5 milioane de dolari (aprox. 173 milioane lei), care acoperă infrastructura, sistemele de apă, sectorul maritim, sănătatea și agricultura.
Kyiv Post mai arată că, în aprilie, Ucraina a primit un grant de 1,3 miliarde de dolari (aprox. 5,85 miliarde lei) din partea Japoniei, a doua tranșă de acest tip finanțată din profiturile generate de activele rusești înghețate, în cadrul inițiativei G7 „Extraordinary Revenue Acceleration” (ERA). Pe 30 mai, Japonia a adăugat 14,7 milioane de dolari (aprox. 66 milioane lei) la inițiativa NATO PURL pentru finanțarea de echipamente neletale.
În același timp, Ucraina rămâne dependentă de parteneri pentru livrarea de interceptoare Patriot, pe fondul unor „deficite critice”, iar autoritățile din Kiev au început să compileze liste cu rezidenți care ar putea avea nevoie de relocare temporară dacă loviturile rusești provoacă întreruperi prelungite ale încălzirii în această iarnă.
Recomandate
Dependența economică a UE de resursele rusești a subminat ani la rând credibilitatea discursului european despre „valori” , iar Vladimir Putin a exploatat această contradicție, potrivit unui interviu acordat de laureatul Nobel pentru Pace Dmitri Muratov , relatat de HotNews . Muratov, fost redactor-șef și cofondator al „ Novaya Gazeta ”, spune că liderul de la Kremlin „cunoaște foarte bine adevărata valoare a liderilor europeni”, care, pe de o parte, invocă drepturile omului, iar pe de altă parte au semnat sau „obișnuiau să semneze” acorduri cu Rusia pentru comerț cu petrol, gaze și diamante. În această logică, Putin „râde cu voce tare” când i se vorbesc despre „valorile europene”, tocmai pentru că vede diferența dintre retorică și interesele economice. Războiul și miza escaladării: „o poți distruge, dar nu o poți cuceri” În același interviu pentru BBC , Muratov susține că președintele rus nu mai poate pretinde că a obținut victoria în Ucraina și afirmă că „nu va exista niciodată o «victorie»”, indiferent cum se va încheia conflictul. El argumentează că ceea ce se întâmplă „de aproape cinci ani” nu poate fi considerat o victorie în condițiile unor pierderi uriașe, pe care le descrie drept „un milion de oameni. Sau mai mult de un milion”. Muratov mai afirmă că Ucraina poate fi „distrusă”, dar nu „cucerită”, iar prin „distrugere” înțelege o escaladare continuă „până la utilizarea unei arme nucleare”. Represiunea internă și controlul politic: rolul FSB și eticheta de „agent străin” Jurnalistul descrie o represiune accelerată împotriva libertății de exprimare în Rusia după invazia pe scară largă din 2022. El spune că „majoritatea liderilor de opinie” au fost declarați „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști” și avansează o „estimare prudentă” potrivit căreia cel puțin 1.500 de persoane ar fi în închisoare pentru poziții împotriva politicii statului, un nivel pe care îl compară cu perioadele cele mai dure ale KGB-ului. În privința stabilității regimului, Muratov respinge ideea unor conspirații sau fracturi în elită și afirmă că „țara este condusă de Vladimir Putin”, iar teama este întărită de „principala sa bază de sprijin: Serviciul Federal de Securitate (FSB)”. „Novaya Gazeta”, închisă pe tipar, menținută online din afara Rusiei Muratov spune că „Novaya Gazeta” „nu mai există” ca ziar tipărit: tipografiile ar fi fost naționalizate prin decret, iar înregistrarea publicației ar fi fost revocată. Publicația își păstrează prezența online, însă accesul la site este blocat în Rusia și poate fi folosit „doar din străinătate sau prin rețele private virtuale (VPN)”, care ocolesc restricțiile. În acest context, Muratov afirmă că, deși opoziția publică implică riscuri majore, există un sprijin discret în societate, exprimat „în șoaptă”, pe care îl consideră relevant pentru a înțelege starea reală a opiniei publice. [...]
Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup reaprinde disputa teritorială ruso-japoneză, care blochează de decenii semnarea unui tratat de pace , potrivit news.ro , care citează agenția rusă TASS. Președintele rus s-a deplasat pe Iturup, una dintre insulele arhipelagului Kurile revendicate atât de Moscova, cât și de Tokyo. Arhipelagul este situat între peninsula rusă Kamceatka și insula japoneză Hokkaido. De ce contează: tratatul de pace rămâne blocat Litigiul asupra Insulelor Kurile este descris drept un conflict care „otrăvește” de zeci de ani relațiile dintre Rusia și Japonia și reprezintă principalul obstacol în calea semnării unui tratat de pace oficial între cele două state. La peste 80 de ani de la capitularea Japoniei în 1945, Rusia și Japonia nu au încheiat oficial pacea, tocmai din cauza acestui diferend teritorial. Care sunt insulele revendicate de Japonia Japonia revendică patru insule din sudul arhipelagului, pe care le numește „Teritoriile de Nord”: Iturup Kunashir Shikotan insulițele Habomai Acestea sunt administrate de Rusia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei riscă să declanșeze o escaladare care ar lovi direct economia Ucrainei , prin intensificarea atacurilor rusești asupra logisticii și exporturilor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Ucraina a împins campania de atacuri mai departe ca oricând, inclusiv la Ekaterinburg, la peste 1.900 km de graniță, unde a fost lovit un centru logistic al platformei Wildberries . În paralel, au fost vizate rafinării și nave din Marea Azov, cu efecte economice și operaționale vizibile în Rusia, dar fără garanția că presiunea se va traduce într-o „înghețare” a conflictului. Ținte economice în Rusia: efecte mari, dar limitate ca rezultat strategic Analiza descrie o campanie cu rezultate tehnice notabile: în ultima săptămână au fost lovite două rafinării importante (Bashneft-Novoil și Slavneft-Yanos), iar la apogeu loviturile „în adâncime” ar fi scos din funcțiune peste o treime din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. În Marea Azov, atacurile asupra navelor ar fi restricționat puternic traficul comercial: în iulie au fost vizate 236 de nave, iar traficul ar fi scăzut cu aproximativ trei sferturi. Un capitol separat îl reprezintă atacurile asupra Wildberries, platformă descrisă drept „Amazonul Rusiei”, care ar reprezenta până la 10% din cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al țării. Peste o duzină de depozite și centre logistice au fost vizate, iar circa 20% din capacitatea totală de depozitare ar fi fost avariată sau distrusă. Conform unei estimări citate, costul total de până acum ar depăși 280 de miliarde de ruble (2,5 miliarde lire sterline). Totuși, materialul notează că speranțele ca astfel de lovituri să „paralizeze” economia rusă par nefondate: veniturile din petrol și gaze ar fi fost susținute de criza din Golf, iar după o scădere de aproximativ o cincime a veniturilor de bază de la începutul campaniei, cifrele „se stabilizează”. În plus, Ucraina ar avea stocuri limitate de drone și rachete și a fost nevoită să mute resurse de la atacarea rafinăriilor către Wildberries, ceea ce ar fi permis rușilor să repare instalațiile; cozile la benzină raportate luna trecută ar fi început să se reducă sau să dispară. Riscul de bumerang: justificarea unei escaladări și costuri directe pentru Kiev Miza campaniei este prezentată ca fiind și politică: aducerea războiului „în conștiința rușilor”. Potrivit institutului Levada, proporția rușilor care consideră că războiul decurge bine a scăzut la 50% (minim istoric), cu 19 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar popularitatea lui Vladimir Putin ar fi coborât la 74%, cel mai scăzut nivel de la invazia din februarie 2022. În același timp, analiza avertizează că nemulțumirea publică se poate orienta împotriva Ucrainei, alimentând susținătorii unei linii dure la Moscova, mai ales pe fondul creșterii victimelor civile pe teritoriul rus. Rusia ar fi început să publice mai des cifre privind victimele interne, într-o încercare de a-și consolida narativul de „victimă”, ceea ce ar putea oferi Kremlinului spațiu politic pentru măsuri nepopulare, inclusiv mobilizare. Pe teren, reacția Rusiei este descrisă ca fiind deja vizibilă: lovituri asupra centrelor logistice ucrainene și asupra benzinăriilor de pe drumurile principale, plus atacuri repetate asupra complexului portuar din zona Odesa, care ar fi dus la suspendarea majorității transporturilor maritime. Cum exporturile ucrainene de cereale, oțel și minereu de fier depind de rutele din Marea Neagră, acest blocaj ar costa Kievul peste 50 de milioane de lire sterline pe zi. Un alt risc major indicat este reluarea, odată cu venirea iernii, a campaniei ruse împotriva infrastructurii energetice, în condițiile în care Ucraina și-ar fi epuizat stocurile de rachete Patriot , iar capacitatea de producție energetică ar fi scăzut deja la mai puțin de o treime din nivelul de dinainte de război. Ce ar putea urma: presiune internă în Rusia și „război hibrid” în Europa În plan politic, analiza notează că loviturile în adâncime afectează credibilitatea lui Putin și pot împinge tehnocrații ruși spre apeluri la reținere. Este citată o poziționare a primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care ar fi avertizat indirect că o mobilizare totală ar „distruge economia civilă”. Dar concluzia centrală este că tabăra dură ar putea folosi atacurile ca pretext pentru o etapă mai violentă a războiului, inclusiv prin mobilizarea mai multor trupe pentru o campanie de toamnă. În plus, este menționată o evaluare divulgată a serviciilor de informații americane, potrivit căreia Rusia ar putea intensifica „războiul hibrid” pentru a descuraja Europa să sprijine Kievul, pe fondul unor incidente recente invocate în material (inclusiv intrarea unei rachete ruse rătăcite în spațiul aerian polonez și descoperirea unei drone cu explozibili la aeroportul Leipzig/Halle din Germania). În această logică, pariul Ucrainei de a lovi ținte economice cu vizibilitate mare ar putea avea un efect invers: să întărească argumentele interne pentru escaladare și să crească presiunea asupra economiei ucrainene exact prin punctele sale sensibile — logistică, porturi și energie. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tatarstan ridică presiunea pe infrastructura petrolieră a Rusiei , după ce Ucraina a lovit orașul Nijnekamsk, la circa o mie de kilometri de graniță, într-o operațiune soldată cu 12 morți și 39 de răniți, potrivit Biziday . Ținta principală a fost o rafinărie din Nijnekamsk (regiunea Tatarstan), pe care Ucraina a mai atacat-o și în iunie. Agențiile de știri descriu lovitura drept unul dintre cele mai mortale atacuri ale Kievului de la începutul războiului. În discursul său de seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a legat explicit atacurile repetate asupra rafinăriilor de strategia de „presiune sporită” asupra Moscovei: „Singurul motiv pentru care acest lucru continuă este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt acestui război.” Rusia a transmis că a doborât 456 de drone ucrainene, fără să precizeze câte au reușit să își atingă țintele. Context: avertismentul lui Zelenski privind trupe nord-coreene în Rusia Separat de atacul asupra rafinăriei, Zelenski a declarat că până la 50 de mii de soldați nord-coreeni ar urma să fie desfășurați în Rusia și a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Estimarea de 50 de mii ar reprezenta o creștere față de nivelul de 30 de mii avansat în iulie. „Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să-și consolideze experiența în războiul modern, va primi licențe de la Rusia și va primi tot felul de instrumente militare de la ei.” Informațiile sunt atribuite de Biziday publicației The Guardian . [...]
Un depozit umanitar al OMS din Dnipro, cu stocuri medicale pentru linia frontului, a fost distrus într-un atac, amplificând presiunea operațională asupra lanțului de aprovizionare cu materiale sanitare în Ucraina , potrivit Kyiv Post . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că nu au fost raportate victime. Atacul a avut loc vineri, 7 august, iar depozitul era folosit pentru stocarea de „provizii medicale umanitare” destinate în principal unităților sanitare din prima linie, în special kituri de urgență ale OMS. Tedros a precizat că un angajat OMS și șoferi fuseseră la fața locului mai devreme în aceeași zi și că echipa a reușit să evacueze 130 din aproximativ 300 de paleți înainte de lovitură. „Vinerea trecută, depozitul umanitar al OMS din Dnipro, Ucraina, a fost lovit și distrus. În acest moment, nu au fost raportate victime.” Impact operațional: pierderi de stoc și risc de întreruperi în aprovizionarea medicală Distrugerea depozitului înseamnă pierderea unei părți din capacitatea de stocare și distribuție a materialelor medicale de urgență într-un oraș-cheie pentru logistică. Chiar dacă o parte din stoc a fost evacuată, rămâne neclar ce cantitate a fost pierdută odată cu depozitul și cum va fi reconfigurat fluxul de livrări către facilitățile medicale din zonele de front. Context: mii de atacuri asupra sistemului medical, fără atribuirea vinovăției de către OMS OMS monitorizează atacurile asupra sistemelor de sănătate la nivel global, dar, conform propriilor reguli, nu atribuie responsabilitatea pentru aceste incidente. În Ucraina, organizația a înregistrat 3.148 de atacuri asupra sectorului medical de la invazia rusă începută la 24 februarie 2022, majoritatea implicând arme grele. Din totalul raportat de OMS: 2.567 de atacuri au afectat facilități medicale; 71 au afectat depozite; 645 au afectat provizii. Bilanțul cumulat indicat de OMS este de 240 de decese și 1.055 de răniți. „Nu pot spune suficient de tare: atacurile asupra serviciilor medicale TREBUIE SĂ ÎNCETEZE. Altfel, oamenii sunt privați de îngrijiri medicale care le salvează viața.” În paralel, Doctors Without Borders (MSF) a condamnat recent ceea ce numește o „strategie deliberată” a Rusiei de a distruge sistemul de sănătate din Ucraina, descriind un tipar constant de atacuri asupra facilităților și personalului medical. [...]
Rusia ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii energetice a Kievului înainte de 24 august , într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un deficit sever de interceptori antirachetă, potrivit unei evaluări citate de Mediafax . Miza imediată este una operațională: reducerea capacității Ucrainei de a-și repara și fortifica sistemul energetic înainte de iarna 2026-2027, ceea ce ar putea amplifica efectele atacurilor din lunile următoare. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că Moscova ar pregăti o campanie de atacuri „de amploare” asupra infrastructurii energetice a capitalei ucrainene în următoarele săptămâni, cu obiectivul de a produce pagube maxime înainte de Ziua Independenței Ucrainei (24 august). În acest context, Rusia ar putea apela inclusiv la rachete balistice din rezerva strategică. De ce contează: fereastra de reparații înainte de iarnă se poate închide ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care ar fi relatat — pe baza unor informații ale serviciilor americane — că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice din Kiev. Un atac în august ar urmări, pe lângă efectul imediat, să blocheze lucrările ucrainene de reparație și protecție a instalațiilor energetice înainte de sezonul rece. Ucraina încearcă să repare avariile produse în campania rusă din iarna 2025-2026 și să își consolideze infrastructura înaintea unor noi atacuri anticipate. ISW avertizează că loviturile lansate încă din august ar putea diminua capacitatea de pregătire pentru iarna 2026-2027, ceea ce ar face atacurile ulterioare „și mai distructive”. Vulnerabilitatea apărării aeriene: deficit de interceptori Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean: în toamna lui 2025, atacurile intensive au început în septembrie, însă pentru sezonul 2026-2027 ar putea începe încă din august. Motivul invocat este vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. În aceste condiții, chiar și atacuri cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice ar fi produs deja pagube importante, iar loviturile asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”, potrivit evaluării. Context: pagube mari și un nou atac masiv la început de august Dimensiunea distrugerilor este deja ridicată. Conform datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64–70 de miliarde de dolari (aprox. 288–315 miliarde lei). Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv: în noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya). Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri în mai multe regiuni, iar Zelenski a spus că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev. [...]
