Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina își calibrează sprijinul extern pentru iarnă, iar Japonia este vizată inclusiv pentru echipamente și tehnologii fără pilot, în contextul în care autoritățile de la Kiev se așteaptă la noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice și, posibil, asupra alimentării cu apă, potrivit Kyiv Post.
În ultimele zile ale mandatului său, ambasadorul Japoniei la Kiev, Masashi Nakagome, a avut întâlniri separate cu mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt. Discuțiile au vizat extinderea cooperării pe zona de securitate și intervenție în situații de urgență, inclusiv în perspectiva unei posibile participări a Japoniei la inițiativa „Drone Deal” (un cadru de cooperare și investiții în capabilități legate de drone și industria de apărare).
Ministrul de Interne Ivan Vîhivskîi a declarat că Japonia rămâne „unul dintre partenerii-cheie” ai ministerului, iar cooperarea existentă a inclus livrări și finanțări cu utilizare directă în teren:
Separat, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a predat Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (SES) vehicule pentru alerte de pericol public, ateliere mobile și sisteme la distanță pentru detectarea explozivilor.
Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Ihor Klimenko, a discutat cu Nakagome despre o posibilă implicare a Japoniei în „Drone Deal”, dar și despre cooperarea în tehnologii fără pilot și la distanță, securitate energetică și reconstrucția infrastructurii.
Întâlnirile au loc pe fondul pregătirilor accelerate pentru iarnă, în condițiile în care Rusia este așteptată să vizeze rețeaua energetică a Ucrainei. Publicația notează și că, recent, autoritățile ucrainene au sugerat că Rusia ar putea schimba tactica, orientând atacurile spre alimentarea cu apă.
În paralel, ministrul pentru Recuperare, Infrastructură și Transport, Mykola Kalașnîk, a discutat cu ambasadorul japonez despre refacerea infrastructurii critice și pregătirile pentru sezonul de încălzire. Prioritățile menționate pe site-ul ministerului includ instalarea de centrale termice modulare în regiunile Liov, Kiev și Herson, cu o capacitate cumulată de peste 400 MW, precum și constituirea unei rezerve de echipamente pentru apă și ape uzate pentru operațiunile de iarnă.
Cooperarea Ucraina–Japonia se derulează prin a cincea fază a Emergency Recovery Programme, cu un buget de aproximativ 38,5 milioane de dolari (aprox. 173 milioane lei), care acoperă infrastructura, sistemele de apă, sectorul maritim, sănătatea și agricultura.
Kyiv Post mai arată că, în aprilie, Ucraina a primit un grant de 1,3 miliarde de dolari (aprox. 5,85 miliarde lei) din partea Japoniei, a doua tranșă de acest tip finanțată din profiturile generate de activele rusești înghețate, în cadrul inițiativei G7 „Extraordinary Revenue Acceleration” (ERA). Pe 30 mai, Japonia a adăugat 14,7 milioane de dolari (aprox. 66 milioane lei) la inițiativa NATO PURL pentru finanțarea de echipamente neletale.
În același timp, Ucraina rămâne dependentă de parteneri pentru livrarea de interceptoare Patriot, pe fondul unor „deficite critice”, iar autoritățile din Kiev au început să compileze liste cu rezidenți care ar putea avea nevoie de relocare temporară dacă loviturile rusești provoacă întreruperi prelungite ale încălzirii în această iarnă.
Recomandate

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]

Ucraina vizează o poziție europeană comună în negocierile cu Rusia , printr-o reuniune aflată în pregătire, care ar urma să stabilească mandatul politic al Europei pentru discuțiile de încheiere a războiului, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că se pregătește o reuniune a „ Coaliției de Voință ”, cu obiectivul de a defini „poziția europeană” în negocierile pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Agerpres. În alocuțiunea sa zilnică de seară, Zelenski a descris întâlnirea drept una „importantă”, care „ar putea să devină istorică”. „Pregătim o reuniune a Coaliţiei de Voinţă. Este o întâlnire importantă ce ar putea să devină istorică.” Liderul ucrainean a adăugat că miza ar fi conturarea unei „poziții europene puternice”, pe care a caracterizat-o drept „100% în favoarea victoriei”. „Putem defini o poziţie europeană puternică, 100% în favoarea victoriei.” Deocamdată, informațiile disponibile nu includ data, locul sau lista participanților la reuniune, iar detaliile despre formatul negocierilor vizate nu sunt precizate în materialul citat. [...]

O eventuală oprire a ajutorului Franței pentru Ucraina ar izola Parisul în Europa , avertizează anturajul președintelui Emmanuel Macron , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen , potrivit Economica . Mesajul indică un risc de repoziționare strategică a Franței în UE și NATO, cu potențiale consecințe asupra securității europene. Anturajul lui Macron a declarat, într-o intervenție de marți, în timpul unei deplasări a președintelui francez în Cambodgia, că dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina”, iar acest lucru s-ar întâmpla după o eventuală alegere a ei, „ea ne va izola în Europa”. Declarația este citată de Agerpres. Argumentul invocat este unul de securitate: „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, a adăugat aceeași sursă, conform Agerpres. În această logică, reducerea sprijinului pentru Kiev ar slăbi poziția colectivă a Europei și ar afecta direct arhitectura de securitate regională. În weekend, Macron a transmis pe platforma X că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, cu riscul unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Deși nu a numit-o explicit pe candidata partidului RN, Economica notează că aluzia este considerată evidentă în contextul poziției acesteia. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va fi aleasă președinte al Franței, va pune capăt ajutorului financiar al Parisului pentru Ucraina după cel mult șase luni, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

Rusia condiționează un armistițiu de o redesenare a arhitecturii de securitate în Europa , inclusiv prin limitarea rolului nuclear al Regatului Unit în apărarea colectivă a NATO, potrivit Digi24 , care citează o relatare din The Telegraph . Cererea apare în contextul negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina și sugerează că Moscova încearcă să obțină concesii structurale, nu doar un acord punctual de încetare a focului. În lista de propuneri prezentată de reprezentanții ruși pentru negocieri, Kremlinul ar insista ca Londra să înceteze să-și folosească „capacitățile nucleare” pentru a apăra alte țări europene. The Telegraph notează că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO. Ce cere Moscova, dincolo de componenta nucleară Aceeași listă de condiții include, potrivit sursei citate, cereri care ar afecta direct postura NATO pe flancul estic și ar limita sprijinul occidental pentru Ucraina: retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice; excluderea Finlandei din Alianță; angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina; încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina; renunțarea Ucrainei la perspectiva aderării la NATO. Digi24 mai relatează că liderul de la Kremlin ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite. Miza de reglementare: „liniile” NATO și statutul teritoriilor ocupate Pe lângă cererile legate de NATO, Kremlinul urmărește să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului, potrivit articolului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului. În paralel, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO. Context: semnale din discuțiile cu SUA și reacții în Europa Digi24 consemnează că prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia. Publicația amintește și de informații atribuite NYT, potrivit cărora oficialii ruși ar fi transmis la Abu Dhabi că privesc în continuare Războiul Rece și Blocul de la Varșovia drept un model pentru Europa postbelică. În același timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, le-ar fi cerut reprezentanților ruși să „privească spre viitor”. Totuși, la o întâlnire ulterioară la Moscova, Putin le-ar fi spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la pozițiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”, potrivit articolului. [...]

Donald Trump a transmis că administrația nu va schimba linia de control al exporturilor de cipuri către China și a anunțat că nu intenționează să îl înlocuiască pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, în pofida criticilor legate de modul de aplicare a restricțiilor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul scandalului declanșat de relația fostului director general al Nvidia, Jensen Huang , cu o femeie suspectată de spionaj pentru China, subiect care a amplificat presiunea politică asupra politicilor comerciale și de securitate ale SUA. Trump a spus că episodul nu a pus în pericol securitatea națională și a afirmat că „țara noastră este acum mai puternică decât oricând”, declarație făcută înaintea plecării într-o vizită în Asia, unde urmează să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping la summitul APEC . În același timp, liderul de la Casa Albă a indicat că nu s-ar opune revenirii lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, după demisia acestuia de săptămâna trecută. Presiune pe politica de export a tehnologiei avansate În centrul tensiunilor interne din administrație se află aplicarea restricțiilor privind exporturile de semiconductori avansați către China. Trump a încercat să reducă din miza conflictului dintre secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Comerțului, Howard Lutnick, apărut pe tema măsurilor împotriva unor companii suspectate că facilitează transferul către China al cipurilor Nvidia aflate sub restricții. Publicația Axios a relatat că Lutnick s-ar fi opus în repetate rânduri unor astfel de măsuri, iar divergențele ar fi dus inclusiv la o confruntare în Situation Room, centrul de gestionare a crizelor de la Casa Albă. În acest context, Trump a recunoscut că Lutnick ar fi putut întârzia adoptarea unei decizii, dar a justificat posibilul blocaj prin riscul unei rupturi diplomatice cu Beijingul. „A făcut asta pentru că, dacă nu ar fi amânat, dacă nu ar fi luat anumite măsuri, s-ar fi putut produce o ruptură cu China.” Miza: lista de entități și riscurile de securitate Un punct concret al disputei este cazul Megaspeed, companie la care ar fi lucrat anterior Alice Huang. Bessent și-a exprimat public nemulțumirea că firma nu a fost inclusă pe lista entităților considerate de autoritățile americane drept potențiale riscuri pentru securitatea națională — listă care permite impunerea unor restricții comerciale. Potrivit secretarului Trezoreriei, mai multe instituții americane ar fi susținut luni la rând includerea Megaspeed pe această listă, între care departamentele Trezoreriei, Apărării și de Stat, precum și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA. Ce urmează: Congresul insistă pentru audierea fostului șef Nvidia În paralel cu eforturile Casei Albe de a limita amploarea scandalului, congresmenii americani continuă demersurile pentru audierea lui Jensen Huang. Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, republicanul Brian Mast, a declarat pentru CNBC că negocierile privind audierea în fața a trei comisii sunt încă în desfășurare. Mast, împreună cu John Moolenaar (președintele comisiei speciale pentru China) și Rick Crawford (președintele Comisiei pentru Informații), i-au cerut lui Huang să răspundă până vineri seara invitației de a depune mărturie. În caz contrar, Mast a avertizat că ar putea cere citarea obligatorie. Howard Lutnick, Scott Bessent și Marco Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, unde relațiile comerciale cu China și restricțiile asupra exporturilor de tehnologie avansată sunt anunțate ca teme importante ale discuțiilor. [...]