Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde apărarea antidrone printr-un model „hibrid” stat–privat, care include civili instruiți să opereze arme controlate de la distanță, pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit Digi24. Mame, șoferi de taxi și veterani sunt verificați și pregătiți câteva săptămâni înainte de a primi acces la sistem, care combină software, senzori și drone interceptoare ieftine.
În contextul celui mai amplu atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, descris ca având 1.500 de drone și 56 de rachete lansate în 48 de ore, au fost uciși 24 de civili, relatează BBC, citată de Digi24. Publicația notează că, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, 94% dintre dronele cu rază lungă de acțiune și 73% dintre rachete au fost interceptate, față de 55% dintre drone la 14 mai 2025.
Ucraina a construit, în peste patru ani de la invazia rusă la scară largă, un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri: de la arme sovietice și sisteme occidentale avansate (inclusiv Patriot) până la soluții dezvoltate local, precum echipe mobile cu mitraliere grele montate pe camioane și drone interceptoare ieftine.
În centrul coordonării se află platforma Sky Map, un software care folosește radare, mii de senzori, fluxuri video și inteligență artificială pentru a detecta amenințările și a dirija răspunsul antiaerian. Digi24 menționează că Statele Unite folosesc deja Sky Map pentru protejarea uneia dintre bazele lor din Orientul Mijlociu.
Elementul cu contribuția majoră la doborârea dronelor rusești ar fi dronele interceptoare ieftine. Interceptorul P1-SUN, descris ca având forma „unui glonț mare” și propulsat de patru rotoare, poate depăși 300 km/h și are o rază de acțiune de peste 30 km, potrivit articolului.
Digi24 notează că P1-SUN este imprimată 3D și costă aproximativ 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei), mult sub costul estimat al dronelor Shahed folosite de Rusia, de aproximativ 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei).
Ucraina ar produce acum peste 1.000 de interceptori pe zi, iar în martie aceștia ar fi distrus peste 30.000 de drone rusești, potrivit forțelor aeriene ucrainene citate în material.
Pe lângă componenta militară, companiile private au început să se conecteze la sistem, inclusiv pentru a-și proteja fabricile și infrastructura. Până acum, 25 de companii s-au alăturat programului, conform articolului.
Digi24 dă exemplul Carmine Sky, companie care ar fi construit o rețea de turnuri cu mitraliere controlate de la distanță în regiunea Harkov, aproape de granița cu Rusia, și care oferă servicii de apărare aeriană și altor clienți din sectorul privat. În centrul de comandă, civili instruiți operează sistemele, iar un purtător de cuvânt al companiei, Ruslan, compară operarea mitralierelor cu „un joc pe calculator”.
Potrivit aceleiași surse, compania se prezintă drept „un supliment” la apărarea aeriană a statului și susține că este integrată în sistemul militar și urmează ordinele armatei. Deși proiectul este descris ca fiind la început, aceste companii private ar fi doborât deja zeci de drone rusești.
Materialul indică vulnerabilități majore, în special lipsa interceptoarelor sofisticate și foarte scumpe. Ucraina ar avea în continuare nevoie de rachete Patriot fabricate în SUA, descrise ca singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești; în același timp, stocurile ar fi limitate în contextul conflictului dintre SUA și Iran.
Mai aproape de linia frontului, Ucraina ar întâmpina dificultăți în combaterea dronelor FPV de mici dimensiuni, care ar continua să provoace cele mai multe victime. În paralel, Zelenski avertizează că atacurile masive ale Rusiei sunt concepute pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană, ceea ce face „inevitabil” ca unele ținte să treacă și să apară noi victime, potrivit articolului.
Recomandate
Macron a avertizat că implicarea Belarusului în război ar crește riscurile pentru Minsk , într-o convorbire telefonică cu Aleksandr Lukașenko , pe fondul temerilor Kievului că Rusia ar putea folosi din nou teritoriul belarus pentru o ofensivă din nord, potrivit HotNews . Președintele Franței i-a cerut, duminică, liderului de la Minsk „să nu-și lase țara atrasă în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a invocat „riscurile” pentru Belarus în cazul unei astfel de implicări, conform informațiilor transmise de AFP, citând apropiați ai lui Macron. În același context, Macron l-a invitat pe Lukașenko să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Belarus și Europa. De partea cealaltă, președinția belarusă a comunicat doar că discuția a vizat „problematica regională” și relațiile Belarusului cu Uniunea Europeană și cu Franța, precizând că apelul a avut loc „la inițiativa părții franceze”. De ce contează: riscul unei noi presiuni militare dinspre nord asupra Ucrainei În ultimele săptămâni, Ucraina și-a exprimat temerile privind o posibilă folosire a Belarusului de către Rusia pentru lansarea unei noi ofensive din nord, spre Kiev, și a anunțat întărirea apărării la frontieră, în acest context. La începutul invaziei, în februarie 2022, Belarus a permis trupelor ruse să atace nordul Ucrainei de pe teritoriul său, în direcția capitalei. Într-un material separat, HotNews a relatat despre aceste temeri și despre întărirea frontierei de către Ucraina, pe fondul declarațiilor lui Lukașenko privind un scenariu în care Belarus s-ar implica în război (detalii aici ). Context: escaladare militară și componentă nucleară în Belarus Apelul Macron–Lukașenko vine după bombardamente masive ale Moscovei asupra Ucrainei, care au vizat în special Kievul și au provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a peste o sută, potrivit informațiilor citate. În același timp, Rusia a folosit inclusiv racheta balistică hipersonică Oreșnik, descrisă ca având rază medie de acțiune și capacitatea de a purta încărcătură nucleară; racheta a fost amplasată anul trecut și pe teritoriul Belarusului. Tot săptămâna aceasta, Rusia și Belarus au derulat manevre militare comune care au implicat și arme nucleare, respingând acuzațiile Ucrainei că Moscova ar pregăti implicarea Minskului în conflict. [...]
Depopularea accelerată de război riscă să lase Ucraina fără forță de muncă pentru reconstrucție , pe fondul unei combinații de mortalitate ridicată, natalitate în scădere și migrație masivă, potrivit unei analize preluate de HotNews . Ucraina a pierdut aproape jumătate din populație de la independența din 1991: de la 51,7 milioane la aproximativ 28 de milioane la începutul lui 2026, conform estimărilor citate în material. Tendința de scădere există din anii ’90, însă invazia Rusiei a accelerat puternic declinul, inclusiv prin presiunea pusă pe sistemul medical și prin amânarea deciziilor de a avea copii, pe fondul insecurității. Mortalitate ridicată și natalitate în cădere În 2024, Ucraina a înregistrat 495.090 de decese, „aproape de trei ori” mai multe decât numărul nașterilor, potrivit datelor Ministerului Justiției al Ucrainei citate de Kyiv Independent în articolul preluat. Oleksandr Gladun, de la Institutul de Demografie și Studii Sociale „Ptoukha” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei , explică faptul că războiul amplifică mortalitatea și prin agravarea bolilor cronice, stres și acces întârziat la îngrijiri medicale, în timp ce natalitatea scade deoarece oamenii amână să aibă copii. Pe componenta pierderilor militare, materialul notează că președintele Volodimir Zelensky a indicat 55.000 de militari uciși de la începutul invaziei din februarie 2022, dar cifra este descrisă ca „pe scară largă” considerată subestimată. În paralel, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează între 100.000 și 140.000 de militari ucraineni morți. Migrația, principalul motor al scăderii populației Centrul pentru Strategie Economică (CES) estimează că la începutul lui 2026, 5,6 milioane de ucraineni trăiau în străinătate cu statut de refugiat, iar peste 4 milioane erau strămutați intern. În total, „mai mult de 10 milioane de oameni” și-au părăsit locuințele, ceea ce ar echivala cu aproximativ 20% din populația de dinaintea războiului, potrivit lui Gladun. CES mai estimează că aproximativ 300.000 de persoane au părăsit Ucraina în 2025. În august 2025, guvernul a liberalizat circulația transfrontalieră pentru bărbații de 18-22 de ani și a permis celor de 23 de ani și peste, care locuiesc în străinătate, să revină temporar în Ucraina, după ce, sub legea marțială, bărbaților între 18 și 60 de ani le fusese interzis să părăsească țara (cu excepții rare). Potrivit datelor CES, aproximativ 96.000 de bărbați au emigrat între august și noiembrie 2025, iar raportul citat arată că „aproximativ unul din șapte” tineri de 18-22 de ani a plecat după luna august. BBC Ucraina notează însă că aceste date nu includ revenirea unui număr semnificativ de tineri și nici posibilitatea ca aceeași persoană să fi traversat frontiera de mai multe ori. Ce urmează: întoarcerea refugiaților depinde de securitate și economie CES estimează că între 1,3 și 2,2 milioane de persoane s-ar putea întoarce după încheierea războiului, în funcție de scenariu. Decizia ar depinde de factori precum locuințele disponibile, oportunitățile de angajare și infrastructura socială, dar și de modul în care se încheie conflictul. Structura pe vârste complică și mai mult perspectiva: 66% dintre refugiații ucraineni din străinătate sunt de vârstă activă (18-65 de ani), iar 56% au sub 35 de ani, însă, potrivit CES, tocmai acest segment este cel mai puțin înclinat să revină. În plus, statutul de „protecție temporară” în UE, introdus în martie 2022, urmează să expire în martie 2027, iar materialul arată că nu este încă limpede ce decizii vor lua statele membre după această dată. În acest context, miza economică devine centrală: fără un volum semnificativ de reveniri și fără stabilizare demografică, Ucraina riscă să intre în reconstrucție cu o bază de forță de muncă mai mică și mai îmbătrânită, iar ritmul declinului va depinde, potrivit specialiștilor citați, de momentul și condițiile încheierii războiului. [...]
Decretul lui Vladimir Putin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria ridică riscul de presiune politică și destabilizare regională , într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne fără o perspectivă clară de încheiere, potrivit Adevărul . Măsura readuce în prim-plan un „conflict înghețat” din spațiul ex-sovietic, cu implicații directe pentru Republica Moldova și pentru flancul sudic al Ucrainei. La 15 mai, liderul de la Kremlin a aprobat o procedură care elimină mai multe condiții cerute anterior pentru acordarea cetățeniei ruse, inclusiv perioada minimă de rezidență în Rusia, examenele de limbă rusă și testele privind legislația și istoria Federației Ruse. În interpretarea prezentată, decizia reactivează temerile legate de „pașaportizare” – folosirea distribuirii de pașapoarte ca instrument geopolitic. De ce contează: precedentul folosit de Rusia în alte teritorii separatiste Textul indică faptul că Rusia a invocat în trecut „protejarea cetățenilor ruși” pentru a justifica presiuni politice sau intervenții militare. Sunt menționate două precedente: Abhazia și Osetia de Sud, înaintea războiului ruso-georgian din 2008; Donbas, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În teritoriile ucrainene ocupate după 2022, cetățenia rusă ar fi devenit, în multe cazuri, aproape obligatorie pentru accesul la servicii precum sănătatea, educația sau locurile de muncă, ceea ce amplifică îngrijorările privind utilizarea administrativă a cetățeniei ca pârghie de control. Particularitatea Transnistriei: semnal strategic, nu neapărat „creștere de număr” Spre deosebire de alte regiuni separatiste, o parte mare a populației din Transnistria are deja cetățenie rusă; estimările citate arată că între jumătate și două treimi dintre locuitori dețin pașapoarte rusești. În acest context, analiștii citați în material (prin trimitere la Kyiv Post) consideră că decretul ar transmite mai degrabă un semnal politic și strategic decât o simplă încercare de a mări rapid numărul de cetățeni ruși. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , avertizează că măsura ar putea fi folosită pentru extinderea bazei de recrutare militară, pe fondul pierderilor armatei ruse în Ucraina. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski interpretează decretul ca pe un indiciu că ambițiile teritoriale ale Kremlinului depășesc Donbasul. „Cetățenia implică și obligații militare. Este, totodată, un mod prin care Rusia transmite că tratează Transnistria ca pe propriul teritoriu”, a declarat liderul de la Kiev. Riscul imediat: acțiuni hibride și presiune economică, nu un nou front clasic Pentru Ucraina, Transnistria este descrisă ca o vulnerabilitate de securitate, iar serviciile ucrainene de informații ar fi avertizat anterior asupra intensificării activităților militare și logistice în regiune. Totuși, experții citați consideră puțin probabilă deschiderea unui nou front militar „clasic” din Transnistria, invocând izolarea geografică și capacitățile limitate ale contingentului rus din zonă. În schimb, temerea principală vizează acțiuni hibride sau destabilizare politică și economică, cu potențial de impact atât asupra Republicii Moldova, cât și asupra sudului Ucrainei. Materialul plasează regiunea în proximitatea Odesei și a coridorului strategic al Dunării, important pentru exporturile ucrainene după blocarea unor rute maritime la Marea Neagră. Chișinăul își reevaluează poziția de negociere În paralel, autoritățile de la Chișinău ar da semne că își reconsideră abordarea față de Transnistria. Dacă timp de decenii negocierile au fost construite în jurul ideii unui „statut special” pentru regiune în cadrul Republicii Moldova, guvernarea pro-europeană ar începe să se distanțeze de această formulă, pe fondul deteriorării mediului de securitate regional, marcat de războiul din Ucraina. [...]
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului a avariat Muzeul Național Cernobîl și a ridicat miza diplomatică , după ce Ucraina a anunțat 87 de răniți și a cerut reacții internaționale, potrivit Mediafax . Loviturile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică. Bilanțul indică 87 de răniți, dintre care trei minori, iar „3 copii și două femei” au murit, conform Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina (DSNS), citat de Kyiv Post. În cartierul Șevcenkovskii, o lovitură directă a distrus parțial intrarea unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje, potrivit unui raport publicat pe Telegram. Echipele de salvare au recuperat de sub dărâmături cadavrele a două femei, după îndepărtarea a 165 de metri pătrați de resturi de beton armat. DSNS mai precizează că psihologii au acordat asistență pentru 112 persoane afectate, iar intervențiile continuă în capitală. Muzeul Cernobîl, lovit: pagube la acoperiș și la o expoziție restaurată În urma atacului cu rachete balistice Oreșnik, Muzeul Național de la Cernobîl din cartierul Podil (Kiev) a fost avariat. Două rachete ar fi survolat catedrala Sfânta Sofia, înainte ca una dintre ele să lovească muzeul. „La fața locului s-a constatat că acoperișul clădirii era în flăcări și că o parte din peretele din spate al celei de-a treia săli a fost distrusă” Incendiul a fost stins, însă o expoziție recent restaurată, redeschisă cu o lună în urmă, a fost avariată. Angajații muzeului încearcă să salveze artefacte, inclusiv cărți, cămăși brodate și exponate legate de eforturile de curățare după dezastrul de la Cernobîl. Intervenții extinse și demersuri la ONU, OSCE și UNESCO În regiunea Kiev, pompierii au stins un incendiu la un depozit de 10.000 de metri pătrați, provocat de atac. DSNS a mobilizat elicoptere și echipamente grele, iar echipele de urgență au intervenit la 25 de locații diferite. Pe plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut reacții internaționale și a transmis misiunilor diplomatice să ridice subiectul în cadrul ONU, OSCE, Consiliului Europei și UNESCO. „Putin încearcă să intimideze Ucraina atacând civili și distrugând clădiri rezidențiale, muzee, școli și infrastructură critică” Sybiha a mai spus că Ucraina solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și o sesiune comună a OSCE ca răspuns la atac. [...]
Incidentul din Ginza a declanșat evacuări și blocaje în jurul unui centru comercial de lux , după ce aproximativ 20 de persoane au fost rănite la Tokyo, unde un bărbat a pulverizat o substanță într-o clădire comercială, potrivit Digi24 . Evenimentul a avut loc într-un centru comercial din zona Ginza, un cartier cunoscut pentru magazinele și brandurile de lux. Autoritățile au intervenit după ce a fost raportat un „miros” în zona comercială, iar echipele de intervenție au evacuat perimetrul. Ce se știe până acum despre intervenție Conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP, un purtător de cuvânt al poliției din Tokyo, Yusuke Koide, a declarat că bărbatul a pulverizat substanța lângă un automat de vânzare de la parterul clădirii. Un oficial al departamentului local de pompieri a indicat că „aproximativ 20 de persoane au fost rănite”. Până la prânz, străzile din jurul clădirii au fost blocate, iar la fața locului au fost mobilizate autospeciale de pompieri și ambulanțe. Un jurnalist AFP a relatat că a văzut două persoane transportate pe targă către o ambulanță, în timp ce echipele de intervenție, echipate cu costume de protecție, au scos oamenii din clădire pentru evaluări medicale. Postul public de radio NHK a transmis că rănile păreau minore, potrivit aceleiași relatări. Ce urmează Poliția investighează cauza incidentului, însă, la momentul relatării, autoritățile nu au oferit detalii despre natura substanței pulverizate sau despre motiv. [...]
