Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile ucrainene cu drone și rachete în adâncimea Rusiei încep să producă efecte economice și logistice vizibile, de la rafinării lovite în zona Moscovei până la penurii de benzină care alimentează tensiuni interne, potrivit unei analize din Le Figaro. Miza, dincolo de front, este capacitatea Kievului de a susține un „război de uzură” prin degradarea infrastructurii și a funcționării economiei ruse.
În descrierea publicației, atacurile ucrainene destabilizează Rusia printr-o combinație de presiuni: rafinării în flăcări, conflicte la stațiile de alimentare pe fondul lipsei de combustibil, apărare antiaeriană considerată insuficientă pentru protejarea marilor orașe și o economie care încetinește. Toate acestea sunt prezentate ca semne că timpul nu mai lucrează automat în favoarea Moscovei, așa cum se presupunea în etapele anterioare ale războiului.
Analiza notează că, de la începutul anului, „timpul pare” să fie de partea Ucrainei, chiar și în condițiile unor constrângeri: limitarea ajutorului după revenirea lui Donald Trump la putere, lipsa de interceptoare și deficitul de personal. În acest context, loviturile în profunzime capătă rol operațional și economic: nu doar perturbă lanțuri de aprovizionare (în special combustibili), ci obligă Rusia să redistribuie resurse pentru apărarea teritoriului și a infrastructurii.
Publicația mai menționează, citând „surse militare la Kiev”, că armata ucraineană ar fi recucerit 600 km (în textul disponibil, unitatea este redată astfel; nu sunt oferite detalii suplimentare despre localizare sau perioadă).
Pentru mediul economic, semnalul principal este că atacurile asupra infrastructurii energetice și episoadele de penurie pot amplifica costurile interne ale războiului pentru Rusia, inclusiv prin disfuncționalități în distribuția de carburanți și presiune suplimentară asupra administrației și serviciilor de securitate. În logica unui conflict de uzură, astfel de efecte pot deveni la fel de relevante ca evoluțiile de pe linia frontului, pentru că afectează capacitatea de susținere pe termen lung a efortului militar.
Informațiile provin dintr-un articol parțial accesibil (material „rezervat abonaților”), astfel că detaliile despre „factorii” care explică „rebound-ul” Ucrainei nu sunt integral disponibile în textul extras.
Recomandate
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii de carburanți mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare , cu efecte mai vizibile în Rusia decât în Ucraina, potrivit unei analize preluate de G4Media din BBC. Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra benzinăriilor ucrainene, în timp ce Kievul își concentrează loviturile asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere rusești. În Harkov, autoritățile le cer șoferilor să alimenteze rapid și să părăsească stațiile, după ce două benzinării au fost lovite luni de drone. Primarul Ihor Terekhov a avertizat populația să nu rămână în stațiile de alimentare mai mult decât este necesar. În urma atacurilor de luni, două persoane au fost rănite, iar săptămâna trecută trei oameni au murit într-un atac asupra unei benzinării din apropierea orașului Kryvyi Rih. Potrivit lui Oleksandr Sirenko, analist la institutul ucrainean Nafto Rynok, Rusia a lovit până acum cel puțin 246 de benzinării din Ucraina. Centrul pentru Reziliență Informațională a verificat în iulie 114 atacuri asupra unor stații de alimentare, față de 66 în luna precedentă. Ucraina: distrugeri locale, dar piața rămâne funcțională Campania rusă s-a intensificat din aprilie, mai ales în regiunile apropiate de front, pe fondul trecerii la drone Shahed „mai mari și mai puternice”, spune Sirenko. El indică și costul acestor drone, estimat la 20.000–50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei) bucata, susținând că într-un caz o benzinărie a fost lovită de cinci astfel de drone. În unele zone, impactul operațional este sever: pe anumite tronsoane dintre Harkov și Dnipro nu ar mai funcționa nicio benzinărie, iar în jurul localității Opishnya (regiunea Poltava) toate stațiile ar fi fost distruse. Autoritățile au început să depoziteze cantități mici de carburant în mai multe locații, pentru a limita pierderile dintr-un singur atac. În regiunea Herson, aproape jumătate dintre benzinăriile din teritoriile controlate de Ucraina și-au încetat activitatea, iar cele rămase sunt atacate cu drone „aproape în fiecare zi”, potrivit lui Oleksandr Tolokonnikov, adjunctul șefului administrației regionale. Totuși, raportat la ansamblul pieței, efectul ar fi rămas limitat: un raport al Băncii Naționale a Ucrainei indică faptul că aproximativ 4% dintre stațiile de alimentare au fost avariate sau distruse. Pierderile ar fi fost compensate în mare parte de creșterea vânzărilor în regiunile mai îndepărtate de front și de granița cu Rusia, iar Ucraina își poate susține aprovizionarea și prin importuri rutiere cu autocisterne, fără dependență la fel de mare de rafinării mari și depozite centralizate. Rusia: loviturile asupra rafinăriilor se văd în penurii În Rusia, efectele atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective energetice sunt descrise ca fiind mai pronunțate, cu penurii de combustibil în numeroase regiuni. Publicația rusă Izvestia relata, potrivit datelor citate de BBC, că benzina era disponibilă la doar 28% dintre benzinăriile din Rusia. Diferența este pusă și pe seama structurii pieței: Rusia se bazează pe o rețea importantă de rafinării și infrastructuri de depozitare, în timp ce Ucraina poate compensa mai ușor pierderile locale prin importuri și redistribuirea carburanților. Efecte imediate: costuri de operare mai mari și schimbări de comportament Atacurile au forțat operatorii să-și adapteze funcționarea. Lanțul BRSM Nafta a pierdut opt benzinării și reconstruiește alte două care au fost lovite; compania a construit adăposturi din beton în apropierea stațiilor și le-a protejat cu plase anti-drone. În unele locații, programul a fost redus, iar numărul angajaților prezenți simultan a fost diminuat. Poliția ucraineană recomandă șoferilor să părăsească imediat benzinăriile la alerte aeriene și, dacă e necesar, să-și abandoneze temporar mașinile. Un reprezentant al poliției din regiunea Dnipropetrovsk a transmis: „Îți poți repara mașina, dar nu-ți vei recupera viața.” [...]
Escaladarea militară în Ucraina riscă să se traducă în șocuri economice regionale , pe fondul temerilor din anturajul Kremlinului că Vladimir Putin ar putea lua în calcul inclusiv folosirea unei arme nucleare tactice, după intensificarea atacurilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 , care citează Bloomberg . Publicația notează, pe baza unor surse apropiate Kremlinului, că Rusia ar intenționa să intensifice în perioada următoare atacurile cu rachete balistice asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, dar și asupra unor obiective de infrastructură din alte orașe ucrainene. În paralel, negocierile purtate timp de aproximativ un an și jumătate, cu medierea administrației Trump, ar fi eșuat, iar cele două părți ar fi rămas „practic în aceleași poziții” ca la începutul discuțiilor, potrivit acelorași surse. Un element cu implicații directe pentru stabilitatea economică este ținta atacurilor ucrainene în Rusia: sursele citate vorbesc despre lovituri care au afectat „zeci de rafinării, porturi și depozite” ale unor platforme de comerț online. La Moscova, aceste acțiuni sunt prezentate drept „atacuri ale NATO”, pe motiv că alianța furnizează Ucrainei armament și informații. Presiune economică, dar fără semnale de oprire a războiului În pofida „presiunilor economice”, a unei „crize a carburanților” și a atacurilor asupra centrelor logistice, Putin nu ar avea intenția de a opri războiul, mai afirmă sursele Bloomberg citate. În această cheie, actuala etapă a schimburilor de lovituri nu ar reprezenta încă vârful escaladării militare. Totodată, mai mulți oficiali ruși ar ajunge la concluzia că, „ca ultimă soluție”, Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, în condițiile în care o înfrângere ar fi „complet inacceptabilă” pentru liderul de la Kremlin, potrivit relatării. Pragul nuclear: risc invocat, dar contestat de analiști Bloomberg precizează că, deocamdată, nu există indicii că Putin s-ar pregăti efectiv să folosească arme nucleare. În plus, parteneri ai Rusiei, inclusiv China, s-ar opune ferm unei asemenea măsuri, iar Beijingul ar fi transmis un avertisment categoric să nu se recurgă la un atac nuclear. Fiona Hill, cercetătoare principală la Brookings Institution și fostă consilieră a trei președinți americani, amintește că administrația Biden l-a avertizat pe Putin asupra consecințelor folosirii armelor nucleare. „În timpul administrației Biden, Statele Unite i-au transmis lui Putin că un atac nuclear ar primi drept răspuns o lovitură convențională a forțelor americane împotriva Rusiei.” În același timp, Aleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia de la Berlin, apreciază că riscul folosirii armelor nucleare tactice este „extrem de scăzut”, argumentând că eficiența pe câmpul de luptă modern ar fi limitată, iar costurile politice ale încălcării „tabuului nuclear” ar fi foarte mari. „Atât timp cât Moscova mai are loc pentru escaladare cu armament convențional, inclusiv prin intensificarea atacurilor cu rachete, are puține motive să treacă pragul nuclear”. În plan diplomatic, sursele citate susțin că Kremlinul ar continua să spere în noi propuneri aduse la Moscova de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai lui Donald Trump, însă așteptările privind un progres ar fi „foarte reduse”. [...]
Ucraina are doar câteva luni pentru decizii care să schimbe cursul războiului , avertizează fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov , într-un interviu citat de HotNews . Miza, dincolo de front, este una operațională: fără o strategie coordonată pentru apărarea aeriană și accelerarea inovației militare, Kievul „pierde treptat, încet”, în timp ce Rusia își menține presiunea. Fedorov, demis luna trecută după șase luni în funcție, susține că Ucraina nu are „o viziune de ansamblu” despre cum ar putea câștiga un conflict aflat în al patrulea an și că este frânată de incapacitatea de a inova, dar și de corupție, clientelism și lipsa independenței politice a instituțiilor. „Cred că ne aflăm acum la un moment de cotitură care va determina traiectoria noastră viitoare, dar se pare că pierdem treptat, încet.” Presiunea imediată: apărarea aeriană și uzura de pe linia frontului În evaluarea sa, una dintre vulnerabilitățile critice este apărarea antiaeriană: Rusia lovește fabrici și depozite ucrainene cu zeci de rachete balistice pe lună, iar Ucraina nu reușește în mare parte să le intercepteze, pe fondul epuizării stocurilor de rachete de interceptare. Pe teren, deși Rusia ar câștiga mai puțin teritoriu decât anul trecut, continuă să avanseze lent în Donbas. În același timp, tranșeele rare ale infanteriei ucrainene sunt ocupate în mare parte de recruți descriși ca demotivați, potrivit relatării. „Fereastra” de câteva luni: drone, interceptori ieftini și rachete proprii Fedorov indică drept pivot o accelerare a tehnologiilor militare și o coordonare mai bună a implementării lor. El pune accent pe: drone autonome ghidate cu inteligență artificială; rachete de interceptare mai ieftine, pentru a contracara atacurile aeriene ruse; un program ucrainean de rachete balistice. Potrivit lui, producătorii ucraineni lucrează deja la aceste capabilități, dar lipsește o strategie coordonată care să maximizeze efectul lor odată introduse în luptă. Fedorov descrie și o viziune a frontului „acoperit de senzori electronici”, cu drone terestre și aeriene care să reducă la minimum prezența soldaților. „Există deja tehnologii care ar putea opri complet rușii, dar lipsa noastră de viziune… înseamnă că nu le aplicăm.” Atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și disputa pe buget În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete în adâncimea teritoriului Rusiei, lovind fabrici militare și rafinării, ceea ce ar fi generat penurie de combustibil la nivel național, conform textului. Fedorov afirmă că a fost o forță motrice în campania cu drone din acest an care a vizat aprovizionarea cu combustibil și logistica militară a Rusiei în sudul Ucrainei ocupat și spune că există o fereastră de oportunitate de câteva luni pentru a continua operațiunea menită să izoleze Crimeea înainte ca Moscova să găsească un răspuns eficient. Pe fondul acestei campanii, a apărut și o dispută privind finanțarea: președintele Volodimir Zelenski a declarat că anticiparea cheltuielilor ar fi lăsat un deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul ministerului. Fedorov contestă cifra și susține că planificarea ministerului indica un deficit de aproximativ cinci miliarde de dolari până la final de an, acoperibil din economii la achiziții și sprijin internațional. Context politic: apelul la alegeri în timpul legii marțiale Fedorov a provocat tensiuni și prin cererea de organizare a alegerilor pe timp de război, idee întâmpinată cu consternare de mulți ucraineni, în condițiile în care sondajele ar arăta constant un entuziasm scăzut pentru un scrutin în aceste condiții. Zelenski a condamnat apelul, susținând că ar putea „distruge Ucraina”, iar legea marțială instituită după invazia din februarie 2022 interzice alegerile din motive de securitate. Fedorov neagă că ar fi împins de forțe externe și spune că e prea devreme să decidă dacă va candida la președinție. În perioada următoare, el afirmă că își va împărți timpul între inițiative pentru reluarea procesului electoral și proiecte de tehnologii militare, inclusiv un fond de investiții pentru care intenționează să strângă capital în cadrul unei viitoare vizite în SUA. [...]
Ucraina spune că este gata să sprijine dezvoltarea apărării României și Republicii Moldova , într-un mesaj care indică o posibilă aprofundare a cooperării regionale pe securitate și coordonare politică în jurul obiectivului comun de integrare europeană, potrivit Economica . Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , la Chișinău , într-o conferință de presă comună organizată cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Zelenski a spus că Ucraina este „pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de apărare” ale celor doi vecini și că își dorește continuarea „pașilor comuni” pentru rezultate mai bune în această direcție. Cooperare pe apărare și coordonare pe agenda UE În același context, Zelenski a legat cooperarea de securitate de coordonarea pe integrarea europeană, afirmând că „de fiecare dată” vor fi coordonate eforturile privind parcursul european, pe motiv că Ucraina și Republica Moldova urmăresc „același obiectiv”. El a reiterat că ținta este obținerea calității de membru al Uniunii Europene și a mulțumit României și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat în relația cu instituțiile europene, exprimând convingerea că „ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană”. Mesaj de aliniere regională Zelenski a mai spus că este „foarte important” ca Ucraina, Republica Moldova și România „să fim împreună”, în formula de cooperare prezentă la Chișinău. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proiecte concrete, calendare sau instrumente de implementare pentru sprijinul pe apărare menționat de liderul ucrainean. [...]
Vizita la Moscova a șefului CIA ridică miza diplomatică a SUA , după ce Donald Trump a spus că Washingtonul „lucrează foarte mult” pentru a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul deplasării directorului CIA John Ratcliffe în capitala rusă, potrivit Kyiv Post . Trump a făcut declarațiile miercuri, 26 august, într-o intervenție la emisiunea lui Glenn Beck, unde a descris călătoria lui Ratcliffe drept „foarte semi-rutină”, dar a sugerat că „ar putea ieși ceva” din această vizită. Publicația notează că Sky News a relatat despre aceste afirmații. Ce se știe despre vizita lui John Ratcliffe la Moscova Ratcliffe a ajuns la Moscova marți, 25 august, pentru întâlniri cu oficiali ruși, conform CBS News, Axios și altor instituții media americane citate de Kyiv Post. A fost prima sa vizită în Rusia în calitate de director al CIA și cea mai înaltă deplasare a unui oficial din administrația Trump la Moscova de la începutul anului. Prezența sa a devenit publică după ce date de urmărire a zborurilor au indicat că un avion militar american de transport C-17 Globemaster III a zburat din SUA spre Letonia și apoi către Moscova. CBS News a relatat că aeronava a fost văzută pe un aeroport din Moscova alături de un convoi diplomatic american, iar Suspilne a raportat ulterior că avionul a plecat de pe aeroportul Vnukovo spre Riga. Kremlinul a confirmat că au existat contacte între serviciile de informații ale SUA și Rusiei, dar a susținut că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. Miza: discuții neclare, speculații despre Ucraina și Iran Scopul discuțiilor și identitatea oficialilor ruși implicați nu au fost făcute publice, iar vizita neașteptată a alimentat speculații că întâlnirile ar fi putut viza războiul din Ucraina, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate, mai scrie Kyiv Post. Publicația citează și o posibilă legătură cu Iranul: vizita ar fi putut avea legătură cu un potențial armistițiu în Iran. În același timp, Beth Sanner, fost adjunct al directorului comunității de informații din SUA, a declarat pentru The Wall Street Journal că scopul ar fi putut fi un mesaj de avertizare către Moscova privind planuri în pregătire. Kievul, rugat să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului Washingtonul ar fi cerut Kievului să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pe durata prezenței lui Ratcliffe în Rusia, solicitare confirmată de oficiali ucraineni pentru mai multe instituții media, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post amintește că aceasta este prima vizită la Moscova a unui director CIA de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Burns ar fi discutat cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi vorbit la telefon cu Putin pentru a avertiza împotriva invaziei, conform CBS News. În același interval, Putin a semnat marți trei decrete nedivulgate, al căror conținut rămâne necunoscut, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție-surpriză a capacității de luptă a forțelor armate, care a coincis cu vizita lui Ratcliffe la Moscova. [...]
Vizita șefului CIA la Moscova semnalează o creștere a riscului de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un moment în care Washingtonul evaluează că Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat aliat, potrivit G4Media , care citează The Wall Street Journal. Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este una directă: orice „test” al Articolului 5 ar forța o reacție rapidă a alianței și ar ridica imediat costurile de apărare și presiunea pe lanțurile logistice militare. Directorul CIA, John Ratcliffe , a făcut în această săptămână o vizită surpriză la Moscova pentru a transmite un avertisment Rusiei să nu atace țări NATO, potrivit unor surse informate despre deplasare, citate de publicația americană. Este prima vizită publică cunoscută a lui Ratcliffe în capitala Rusiei. Contextul invocat este o serie de evaluări ale serviciilor de informații americane, raportate anterior de The Wall Street Journal, potrivit cărora Vladimir Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea” NATO printr-un atac limitat asupra unei țări aliate „în următorii câțiva ani”. Ce scenarii iau în calcul oficialii americani Oficialii americani se declară îngrijorați că Putin, „strâns cu ușa” în Ucraina și sub presiune internă, ar putea lansa un atac care ar putea varia: de la un atac cibernetic, până la „o incursiune terestră la scară redusă”, probabil asupra unei țări baltice. În același tablou, articolul menționează și factorul muniției: o penurie de muniție occidentală esențială, determinată de cheltuielile din războiul cu Iranul, ar putea influența calculul Moscovei. SUA și-au redus stocurile unor arme atât din cauza transferurilor către Ucraina după invazia din 2022, cât și din cauza conflictului cu Iranul. Ce spun Kremlinul și Casa Albă despre vizită Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Ratcliffe a discutat cu oficiali ai serviciilor secrete ruse în timpul șederii la Moscova, dar nu s-a întâlnit cu Putin. Potrivit lui Peskov, Putin a fost informat despre discuții. Casa Albă a oferit puține clarificări. Într-un interviu radio acordat miercuri lui Glenn Beck, președintele Donald Trump a descris călătoria drept „semi-rutină” și a spus că „s-ar putea să iasă ceva din asta”, adăugând că SUA lucrează pentru a pune capăt războiului Rusia–Ucraina și că „ambele părți doresc” încheierea lui „în acest moment”. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe i-a îndrumat pe jurnaliști către comentariile lui Trump, iar o purtătoare de cuvânt a CIA a refuzat să comenteze. De ce contează pentru flancul estic Vizita este prezentată ca un demers rar pentru un șef al unei agenții de informații americane, pe fondul faptului că războiul Rusia–Ucraina a intrat în al cincilea an. Ultima vizită cunoscută a unui director CIA la Moscova a avut loc în noiembrie 2021, când William Burns l-a avertizat pe Putin să nu atace Ucraina. În paralel, Ratcliffe este cel mai recent oficial american care a mers la Moscova, după mai multe vizite ale lui Steve Witkoff, emisar american pentru negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. [...]
