Știri
Știri din categoria Externe
Un blocaj de zeci de petroliere rusești în Golful Finlandei ridică riscuri operaționale și de mediu pentru Estonia și Finlanda, după o serie de atacuri ucrainene asupra unor porturi-cheie de export de petrol ale Rusiei, potrivit POLITICO. Miza depășește episodul militar: nave vechi, unele sancționate și aflate în stare tehnică slabă, stau ancorate în apele a două state UE, iar o eventuală scurgere ar împinge costurile de intervenție și curățare către autoritățile locale.
Pe 7 aprilie, armata ucraineană a anunțat că a atacat terminalul petrolier de la Ust-Luga, port important pe coasta rusă a Golfului Finlandei. Ucrainenii au argumentat că instalația este parte a infrastructurii de export de petrol a Rusiei, iar veniturile obținute de acolo sunt folosite pentru susținerea războiului. Cu două zile înainte, Ucraina atacase și portul Primorsk; anterior, Ust-Luga fusese lovit de cel puțin două ori, iar Primorsk o dată, conform materialului.
Importanța celor două porturi este legată de volumele de export: potrivit centrului de analiză Centre for Research on Energy and Clean Air, 20% din exporturile de petrol ale Rusiei pleacă din Ust-Luga, iar 22% din Primorsk.
În mai multe zile din ultimele săptămâni, nicio navă nu a reușit să acosteze la Ust-Luga și Primorsk, iar activitatea a rămas mult redusă, arată articolul. Pe 10 aprilie, doar două nave au acostat la Primorsk, iar până în 27 aprilie nu mai era programată nicio altă acostare. Ust-Luga a primit între timp câteva nave, însă sub nivelul obișnuit.
În paralel, sistemele de urmărire a traficului naval arată grupuri de nave – în special petroliere – ancorate într-o zonă relativ mică din Golful Finlandei. Explicația indicată este că navele care așteaptă să încarce petrol rusesc nu au alternative simple: vasele care operează legal pot fi redirecționate, însă navele din „flota din umbră” (transportatori care evită regulile și controalele) ar evita alte porturi de teama reținerii și, practic, așteaptă până la repararea infrastructurii.
Conform materialului, zeci de nave au rămas blocate în Golf, aproximativ 40 în zona economică exclusivă a Estoniei, restul în cea a Finlandei. Situația este descrisă ca neobișnuită: nave care încalcă regulile, multe sub sancțiuni și cu probleme tehnice, stau ancorate în largul coastelor baltice ale Europei.
Regina Palandi-Paju, adjunctă a directorului pentru coordonarea securității naționale și apărării din Estonia, a declarat:
„Din punct de vedere al securității, este mai bine ca navele să rămână în zona de ancoraj decât să li se permită să se deplaseze liber.”
Oficialul a adăugat că riscul unei eventuale poluări rămâne o preocupare și că autoritățile monitorizează situația, menționând totodată că, „până acum”, nu există un impact semnificativ asupra mediului. Articolul notează însă că, dacă ar apărea o scurgere petrolieră în perioada de staționare, Estonia și Finlanda ar fi cele care ar trebui să curețe zona.
Durata blocajului este incertă: „nimeni nu știe exact cât va mai dura”, iar până când porturile nu redevin complet funcționale, Estonia și Finlanda vor continua să gestioneze prezența acestor nave, potrivit sursei. Din perspectivă operațională, riscul imediat rămâne legat de siguranța navigației și de un posibil incident de poluare, într-un context în care o parte dintre nave sunt descrise ca vechi și într-o stare precară.
Recomandate
Ucraina amenință cu lovituri mai adânci în Rusia, iar țintele energetice cresc riscul de costuri economice pentru Moscova , potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile lui Kyrylo Budanov într-un interviu pentru televiziunea publică letonă. Budanov, prezentat de publicație drept șef al Administrației Prezidențiale, a avertizat că, dacă Rusia continuă războiul, Ucraina va intensifica atacurile pe teritoriul rus, atât ca distanță, cât și ca putere de lovire. „Dacă Rusia nu oprește ostilitățile împotriva noastră, va simți consecințele tot mai puternic. Loviturile noastre vor ajunge mai adânc și vor avea o putere de luptă mai mare.” Lovituri la distanțe record și ținte din industria gazelor Avertismentul vine după ce Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au anunțat că unități de „Deep Strike” au lovit două instalații rusești majore de gaz-condensat în Districtul Autonom Iamalo-Neneț. Potrivit SSO, dronele ar fi parcurs peste 3.000 km în interiorul Rusiei, într-un atac descris drept record. Inițial, au existat informații că ținta a fost uzina de pregătire a condensatului din Novîi Urengoi, la circa 3.200 km de teritoriul ucrainean. Ulterior, SSO a confirmat lovituri atât la Novîi Urengoi, cât și la Purovski, pe care le-a descris drept instalații importante pentru industria gazelor din Rusia. În material sunt menționate și capacitățile declarate ale celor două obiective: Novîi Urengoi: capacitate anuală proiectată de 19,5 milioane tone metrice de materii prime; Purovski: a procesat 13,4 milioane tone metrice de condensat de gaze în 2025. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au lovit opt obiective de infrastructură rusești „care lucrează pentru război”, inclusiv o rafinărie din regiunea Iamalo-Neneț. Condițiile invocate de Budanov pentru oprirea luptelor Budanov a spus că Ucraina este pregătită să oprească ostilitățile „în orice moment”, dar doar pe baza unor termeni acceptabili, nu a unui „ultimatum” rusesc. El a indicat drept scenariu „cel mai realist” oprirea luptelor pe linia frontului existentă în ziua semnării unui acord și acordarea de garanții de securitate Ucrainei. În același timp, a precizat că Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația rusă asupra niciunui teritoriu ucrainean. Posibila reluare a discuțiilor Ucraina–SUA–Rusia Budanov a mai declarat că dialogul trilateral între Ucraina, SUA și Rusia ar urma să continue, susținând că Washingtonul și Kievul și-au arătat disponibilitatea de a negocia, iar poziția Moscovei „se va vedea în timp”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Moscova se așteaptă ca negocierile trilaterale să fie reluate „în viitorul previzibil”, fără un program formalizat, dar cu o „voință politică comună”, potrivit relatării. Publicația notează că ultima rundă completă de negocieri a avut loc la Geneva, în 17–18 februarie, după o întâlnire anterioară la Abu Dhabi, în 4–5 februarie, iar de atunci nu au mai existat discuții trilaterale. De ce contează Accentul pe ținte din infrastructura energetică și pe lovituri la distanțe de mii de kilometri mută presiunea dincolo de front și ridică miza economică pentru Rusia, în măsura în care astfel de atacuri afectează instalații relevante pentru industria gazelor. În paralel, condițiile enunțate de Budanov conturează o linie de negociere care combină înghețarea frontului cu garanții de securitate, fără concesii juridice privind teritoriile ocupate. [...]
Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail . Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune. Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat. „Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.” Ce se schimbă în Lituania și în ce stadiu este decizia Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația. Potrivit informațiilor din articol, decizia: este în lucru în parlament; are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată; are sprijinul președintelui și al principalelor partide; ar putea intra în vigoare în această iarnă. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară. Nu există, deocamdată, un plan de găzduire a focoaselor În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor. În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
Cucerirea portului Mokha de către houthi ridică riscul de blocaj la Bab al-Mandeb , un punct-cheie pentru comerțul global, într-un moment în care războiul SUA–Iran afectează deja traficul prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Politico . Rebelii houthi susținuți de Iran au preluat controlul asupra portului Mokha de la Marea Roșie și au capturat insula Perim, consolidându-și poziția în jurul strâmtorii Bab al-Mandeb — „poarta” sudică spre Marea Roșie și Canalul Suez. Avansul este descris ca cea mai mare extindere teritorială a houthi din ultimii ani. Potrivit relatărilor Associated Press, combatanții au înaintat rapid de-a lungul coastei vestice a Yemenului, în timp ce forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită s-au retras, ceea ce a determinat lovituri aeriene saudite asupra aeroportului din Mokha. De ce contează: un al doilea „gât de sticlă” pentru comerț, pe lângă Hormuz Bab al-Mandeb este un culoar îngust — la punctul cel mai strâmt are aproximativ 30 km — prin care trec, potrivit articolului, circa 10–12% din comerțul global. Președintele Yemenului recunoscut internațional, Rashad al-Alimi, a avertizat că strâmtoarea „nu trebuie lăsată să devină o altă Strâmtoare Hormuz”. Miza economică este amplificată de faptul că traficul prin Hormuz este deja mult redus din cauza războiului SUA–Iran. Politico notează că date maritime recente indică un număr mediu de traversări zilnice „în zona zecilor mici”, față de aproximativ 138 înainte de 28 februarie, când Israelul și SUA au început atacurile asupra Iranului. În acest context, avansul houthi crește perspectiva unor perturbări simultane în două dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim la nivel mondial, cu efecte potențiale precum întârzieri în transport, penurii și presiuni inflaționiste. Efecte operaționale: rutele ocolitoare rămân în joc pentru shipping și petrol Politico amintește că, începând din 2023, houthi au derulat o campanie susținută de atacuri asupra transportului maritim în sudul Mării Roșii și Bab al-Mandeb, pe care au prezentat-o drept solidaritate cu palestinienii din Gaza în timpul războiului Hamas–Israel. Ca urmare, mari companii de transport și din sectorul petrolier — inclusiv Hapag-Lloyd, MSC, Maersk, BP și Frontline — au redirecționat navele departe de Canalul Suez, pe ruta mai lungă din jurul Africii. Traficul nu a revenit la nivelurile de dinainte de 2023, deși unele companii începuseră în această vară să testeze reluarea tranzitului prin zonă. Reacții și escaladare regională Iranul a transmis vineri sprijin pentru „independența, suveranitatea națională și integritatea teritorială” a Yemenului, dar, potrivit Politico, comunicatul publicat de agenția de stat IRNA nu a abordat direct avansul houthi sau situația din Bab al-Mandeb. Ministrul belgian de externe Maxime Prévot a avertizat, într-o postare pe X, că Bab al-Mandeb „nu este o monedă de schimb” și că blocarea sau perturbarea acestei artere pune în pericol lanțurile globale de aprovizionare, cu riscuri de scumpiri și lipsuri la „alimente, combustibil și alte bunuri esențiale”. El a cerut Iranului să-și folosească influența pentru „dezescaladare, nu confruntare”. Separat, Politico menționează și o dimensiune tehnologică a riscului: o „celulă de arme” din nordul Yemenului (zonă controlată în mare parte de houthi) ar fi folosit modelul de inteligență artificială Claude al companiei Anthropic pentru a dezvolta software de ghidaj, navigație și control pentru rachete și rachete balistice, conform unui memoriu al companiei. Pe linia deciziilor politice, publicația notează că Axios a relatat că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman l-a sunat de două ori pe președintele SUA Donald Trump pentru a cere lovituri americane imediate asupra houthi, însă Trump ar fi refuzat, deocamdată, o acțiune militară directă. În paralel, SUA au lovit trei petroliere iraniene pe 5 septembrie și încă unul cinci zile mai târziu, iar Iranul susține că a ripostat împotriva navelor comerciale care folosesc rute pe care le consideră neautorizate. [...]
Avansul Huthi pe coasta Mării Roșii ridică riscul de blocaj pe ruta Suez–Asia și împinge în sus prețul petrolului , pe fondul extinderii controlului asupra strâmtorii Bab al-Mandab , un punct-cheie pentru comerțul global, potrivit Focus . Rebelii Huthi, aliați ai Iranului, au preluat „întreaga coastă a Mării Roșii” din Yemen și „insule importante strategic”, conform unor surse guvernamentale yemenite citate în material. Din aceste poziții, gruparea își crește semnificativ capacitatea de a ataca sau perturba nave comerciale în Marea Roșie, ceea ce amplifică presiunea asupra lanțurilor de transport dintre Europa și Asia. De ce contează Bab al-Mandab pentru comerț și energie Bab al-Mandab leagă Marea Roșie de Golful Aden și face parte din ruta care pornește din Marea Mediterană, trece prin Canalul Suez și continuă spre Oceanul Indian – descrisă în articol drept cel mai scurt drum maritim între Europa și Asia. Strâmtoarea are în punctul cel mai îngust aproximativ 20 km, ceea ce o face mai vulnerabilă la perturbări decât Strâmtoarea Hormuz (aprox. 50 km), menționată ca fiind critică mai ales pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În acest context, expertul militar israelian Danny Citrinowicz a caracterizat evoluțiile drept un eșec strategic major pentru Occident, avertizând că nu este doar o problemă a Arabiei Saudite, ci una internațională. Semnal imediat în piață: petrolul urcă spre 110 dolari/baril Materialul notează că prețul petrolului a crescut „deja semnificativ” în noaptea de joi spre vineri: un baril de Brent (159 litri), cu livrare în noiembrie, a ajuns temporar la aproape 110 dolari (aprox. 495 lei). Creșterea vine pe fondul tensiunilor regionale, inclusiv al conflictului dintre SUA și Iran, menționat ca fundal al escaladării. Reacții militare și miza pentru securitatea rutelor maritime Huthi au cucerit recent și orașul-port Mokka, iar guvernul yemenit recunoscut internațional ar fi răspuns cu lovituri aeriene asupra luptătorilor Huthi din zona portului și aeroportului, potrivit informațiilor dpa citate de Focus. SUA și UE sunt menționate ca încercând, prin misiuni militare, să protejeze mai bine navele comerciale de atacuri. În ultimii ani, Huthi au atacat în repetate rânduri nave în Marea Roșie, inclusiv prin capturări sau scufundări, iar în timpul războiului din Gaza au intensificat atacurile „din solidaritate cu Hamas”, ceea ce a perturbat semnificativ traficul maritim. Costul uman: zeci de mii de persoane strămutate Potrivit ONU, evoluțiile recente au împins peste 46.000 de oameni să fugă din calea luptelor. Șefa Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) , Amy Pope, a avertizat că unele familii sunt forțate să se refugieze pentru a doua sau a treia oară, rămânând cu foarte puține bunuri, conform unei comunicări citate în articol. OIM a cerut părților să permită acces umanitar și să asigure protecția personalului de ajutor. [...]
Un rechizitoriu german indică o extindere a capacității Hamas de a opera atacuri în Europa , după ce procurorii federali susțin că gruparea a planificat atacuri coordonate la Berlin și Viena în jurul datei de 7 octombrie 2025, vizând interese israeliene și evreiești, potrivit Politico . Documentul, un rechizitoriu de 214 pagini depus de procurorul federal al Germaniei, descrie un plan de atacuri „simultane sau în succesiune apropiată” în cele două capitale, cu ținte precum diplomați israelieni, centre comunitare evreiești și demonstrații pro-Israel. Rechizitoriul nu a fost făcut public, dar a fost obținut de WELT, publicație care, la fel ca Politico , face parte din Axel Springer Global Network. Rețeaua de arme și logistica transfrontalieră Potrivit procurorilor, planul ar fi fost sprijinit de o rețea internațională de achiziție și transport de arme, care a mutat pistoale, o armă automată și sute de cartușe prin Danemarca, Germania și Austria. Rechizitoriul descrie două canale distincte, dar coordonate: un canal care ar fi alimentat „arsenalul” din Berlin; un al doilea canal care ar fi transportat cinci arme de mână și muniție din Copenhaga, prin Berlin, către Viena, unde ar fi fost depozitate într-o unitate închiriată, împreună cu haine și alte echipamente. Ancheta arată că planul a început să se destrame la 1 octombrie 2025, cu șase zile înainte de data vizată, când autoritățile germane au arestat trei suspecți la Berlin, în timpul predării unui depozit de arme. Într-o curte de imobil de pe Turmstrasse, în cartierul Moabit, anchetatorii au confiscat o pușcă de asalt complet automată Crvena Zastava, opt pistoale Glock 26 și peste 600 de cartușe, conform rechizitoriului. Acuzați, informator și miza procesului Șapte bărbați au fost puși sub acuzare în legătură cu acest plan și se află în arest preventiv, potrivit rechizitoriului. Unul dintre acuzați ar fi fost informator confidențial al serviciului german de informații interne; dosarele indică faptul că acesta ar fi continuat să raporteze către ofițerul său de legătură, în timp ce ar fi omis să dezvăluie pe deplin propria implicare în obținerea de muniție. Cazul a ajuns la divizia de securitate a statului din cadrul celei mai înalte instanțe regionale din Berlin și este așteptat să devină unul dintre cele mai importante procese de terorism din Germania din ultimii ani. Context: schimbare de model operațional în Europa Rechizitoriul descrie planul ca parte a unei schimbări mai ample a operațiunilor Hamas în Europa. Evaluări ale serviciilor de informații citate în document susțin că existau planuri încă dinainte de atacul din 7 octombrie 2023 pentru a crea și antrena celule operaționale pe continent, folosind Turcia ca bază și coordonând atacuri de la distanță, din afara Europei. Procurorii mai susțin că operațiunea de procurare a armelor ar fi fost coordonată și din Liban, unde un membru Hamas ar fi supravegheat unul dintre canalele care conectau membri ai rețelei în Europa. Obiectivul ar fi fost depășirea activităților de strângere de fonduri, propagandă și logistică asociate de mult timp prezenței Hamas în Europa, în favoarea dezvoltării unei capacități de a executa atacuri în Occident împotriva țintelor israeliene și evreiești. [...]
